Decizia civilă nr. 4104/2013. Obligare emitere act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ *
DECIZIE CIVILĂ Nr. 4104/2013
Ședința publică de la 09 Aprilie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE C. I.
Judecător DP Judecător A. -I. A. Grefier M. N. Țâr
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul S. P. C. împotriva sentinței civile nr. 4 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj în contradictoriu cu intimatul S. ROMÂN PRIN C. C. PENTRU S. D.
A. N. PENTRU R. P., având ca obiect obligare emitere act administrativ titlu de despăgubiri L.247/2005.
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de_ se înregistrează din partea intimatei
cerere de amânare a judecării cauzei și acordare a unui termen de judecată în vederea comunicării motivelor de recurs .
Curtea, din oficiu, în temeiul art.3 pct.3 alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.10 din Legea nr.554/2004 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Totodată, după deliberare, respinge cererea de amânare reținând în motivare că iniția dosarul de recurs a fost înregistrat pe rolul ÎCCJ, unde la fila 8, prin citație au fost comunicate motivele de recurs. Ulterior pe cale administrativă, urmare a intrării în vigoare a Legii nr.2/2013, dosarul de recurs a fost înaintat Curții de Apel Cluj. Pentru aceste considerente, urmează a respinge cererea de amânare a cauzei ca fiind neîntemeiată și în baza actelor existente la dosar reține cauza în pronunțare.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 4 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul S. P.
, în contradictoriu cu pârâtul S. ROMÂN PRIN C. C. PENTRU S.
- A. NAȚIONALĂ PENTRU R. P., ca fiind prematur formulată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin Dispoziția Primarului municipiului Cluj - Napoca nr. 898/_, s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului situat în municipiul Cluj - Napoca, str. Cuza Vodă, nr.8, înscris în CF nr.4670, nr.top.4895, formulată de reclamant, deoarece apartamentele din imobil au fost înstrăinate în baza Legii 112/1995 foștilor chiriași și s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale - Titlul VII din Legea 247/2005, pentru imobilul menționat.
Dosarul a fost înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale pentru S. D. sub nr.12746/CC și nu a fost soluționat până în prezent, deși reclamantul a făcut
numeroase demersuri în acest sens. În justificarea nesoluționării cererii reclamantului până la acest moment, pârâta a invocat faptul că a fost parcursă etapa transmiterii și înregistrării dosarului, însă procedura se află încă în etapa verificării legalității respingerii cererii de restituire în natură, fiind constatate mai multe neregularități care au impus returnarea documentației la primăria municipiului Cluj - Napoca. Instanța a observat că, în cadrul Capitolului V din Titlul VII al Legii 247/2005, legiuitorul a prevăzut o anumită procedură administrativă de urmat în vederea acordării despăgubirilor, dosarul reclamantului aflându-se în prezent în etapa analizării legalității respingerii cererii de restituire în natură (art.16 alin.4). Acest aspect rezultă din înscrisurile depuse de pârâtă (fila 59), care probează faptul că dosarul reclamantului a fost returnat entității învestite cu soluționarea notificării, respectiv Primarului municipiului Cluj - Napoca, la data de_, însoțit de solicitarea ca acesta să îl completeze cu anumite înscrisuri (inclusiv situația juridică a terenului, despre care fac vorbire art.16 alin.1 și alin.4) și să precizeze anumite aspecte detaliate în cuprinsul adresei nr.12746/CC/2011.
Astfel, analizând formal motivele pentru care comisia a decis returnarea dosarului la emitentul dispoziției, precum și chestiunile pe care acesta trebuie să le lămurească sau să le completeze, după caz, instanța a apreciat că acestea nu sunt vădit neîntemeiate și nu apar ca fiind invocate cu unicul scop de a tergiversa soluționarea dosarului de despăgubiri. Este adevărat că de la data înaintării dosarului la C. C. pentru S. D. și până la returnarea acestuia a trecut o perioadă de aproximativ 5 ani, termen care poate fi considerat nerezonabil în ansamblul procedurii. Această împrejurare s-a datorat, pe de o parte, numărului semnificativ de dosare de soluționat și, pe de altă parte, modificărilor intervenite în modul de determinare a ordinii de soluționare - desigur, motive neimputabile reclamantului.
Cu toate acestea, în acest stadiu al procedurii, nefiind stabilit dacă în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă (art.16 alin.5), reclamantul nu poate obține obligarea pârâtei la numirea unui evaluator și, subsecvent, obligarea la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, cererea sa fiind prematur formulată. Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art.18 alin.1 din Legea 554/2004 raportat la dispozițiile Titlului VII al Legii 247/2005, curtea a respins cererea reclamantului ca fiind prematur formulată.
Împotriva acestei sentințe, reclamantul S. P. C. a declarat recurs
, solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii recurate, în sensul admiterii cererii sale așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 3041, art. 312 alin. 2 rap. la
art. 304 pct. 7 și 9 C.pr.civ., reclamantul a arătat că în temeiul Legii nr. 10/2001 a fost emisă Dispoziția 898 din 24 februarie 2006 prin care s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului situat în Cluj-Napoca, str. Cuza Vodă, nr. 8, înscris În CF. nr. 4670 nr. top 4895, datorită faptului că apartamentele din imobil au fost înstrăinate în baza Legii nr. 112/1995 foștilor chiriași și s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, dosarul fiind înaintat, încă din anul 2006, Secretariatului Comisiei Centrale din cadrul Autorității Naționale pentru R. P.
, fiind înregistrat sub nr. 12746/CC.
Reclamantul învederează că deși a solicitat în nenumărate rânduri soluționarea acestui dosar, nu s-a dat curs solicitării sale, pârâta C. C. pentru S. D. a returnat dosarul entității investite cu soluționarea notificării, respectiv Primarului mun. Cluj-Napoca la data de_, deci după promovarea prezentului demers judiciar la_ .
Critica pe care reclamantul o aduce hotărârii primei instanțe se referă la faptul că trecând cu ușurință peste cele două date calendaristice menționate mai sus, instanța a respins cererea sa ca prematură deși reclamantul nu are nicio culpă că a introdus cererea de chemare în judecată înainte ca pârâta să returneze dosarul.
În opinia reclamantului, instanța de fond trebuia să constate că deși legiuitorul nu a instituit un termen în care se analizează dosarul, se dispune evaluarea bunului și se emite decizia reprezentând titlu de despăgubire, totuși văzând că din anul 2006, data înregistrării acestuia la pârâtă, nu s-a dat curs numeroaselor sale cereri, s-a depășit cu mult limitele unui termen rezonabil. În acest sens, opinează reclamantul, își găsesc aplicabilitatea dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. h din Legea nr. 554/2004 care califică drept "nesoluționarea în termenul legal al unei cereri";, faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia, dacă prin lege nu se prevede un alt termen, respectiv cele din art. 2 alin. 2 din același act normativ, care asimilează unui act administrativ nesoluționarea în termen legal a unei cererii.
Analizând recursul formulat din perspectiva motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente
:
Trebuie menționat ,,ab inițio,, faptul că deși soluția instanței de fond are la bază admiterea unei excepții procesuale peremptorii, prin motivele de recurs deduse judecății se invocă și numeroase aspecte care țin de fondul pretențiilor care fac obiectul cererii de chemare în judecată. Or, din perspectivă procedurală, un recurs declarat împotriva unei sentințe prin care cererea de chemare în judecată a fost respinsă subsecvent admiterii unei excepții nu poate critica decât modul de admitere al respectivei excepții.
Starea de fapt reținută de către prima instanță este corectă. Astfel, prin Dispoziția Primarului municipiului Cluj - Napoca nr. 898/_, s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului situat în municipiul Cluj - Napoca, str. Cuza Vodă, nr. 8, înscris în CF nr.4670, nr.top.4895, formulată de reclamant, deoarece apartamentele din imobil au fost înstrăinate în baza Legii 112/1995 foștilor chiriași și s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale - Titlul VII din Legea 247/2005, pentru imobilul menționat. Dosarul a fost înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale pentru S. D. sub nr. 12746/CC și nu a fost soluționat până în prezent, deși reclamantul a făcut numeroase demersuri în acest sens. În justificarea nesoluționării cererii reclamantului până la acest moment, pârâta a invocat faptul că a fost parcursă etapa transmiterii și înregistrării dosarului, însă procedura se află încă în etapa verificării legalității respingerii cererii de restituire în natură, fiind constatate mai multe neregularități care au impus returnarea documentației la primăria municipiului Cluj - Napoca. Instanța a observat că, în cadrul Capitolului V din Titlul VII al Legii 247/2005, legiuitorul a prevăzut o anumită procedură administrativă de urmat în vederea acordării despăgubirilor, dosarul reclamantului aflându-se în prezent în etapa analizării legalității respingerii cererii de restituire în natură (art.16 alin. 4). Acest aspect rezultă din înscrisurile depuse de pârâtă (fila 59), care probează faptul că dosarul reclamantului a fost returnat entității învestite cu soluționarea notificării, respectiv Primarului municipiului Cluj - Napoca, la data de_, însoțit de solicitarea ca acesta să îl completeze cu anumite înscrisuri (inclusiv situația juridică a terenului, despre care fac vorbire art.16 alin.1 și alin.4) și să precizeze anumite aspecte detaliate în cuprinsul adresei nr.12746/CC/2011.
Între momentul pronunțării sentinței recurate și momentul soluționării prezentului recurs înregistrat inițial pe rolul Înaltei Curți de C. și Justiție și trimis apoi pe cale administrativă înspre competentă soluționare Curții de Apel Cluj în conformitate cu dispozițiile Legii 2/2013 de degrevare a Î.C.C.J., a fost adoptat un nou act normativ care vizează în mod expres demersul juridic al reclamantului recurent.
Astfel, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 4/2012 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.117/2012: "(1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se suspendă până la data de 15 mai 2013, emiterea titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum și procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, prevăzute de Titlul VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv"; din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele
măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.653 din 22 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare. (2) În perioada prevăzută la alin.1, personalul din cadrul Autorității Naționale pentru R. P. întocmește și ține la zi evidența dosarelor de despăgubire, înregistrate în mod legal la aceasta, înregistrează noi dosare de despăgubiri, analizează documentația existentă în aceste dosare în vederea soluționării legale a cererilor de despăgubire și ia măsurile necesare în scopul inventarierii și arhivării dosarelor de despăgubire depuse de către persoanele îndreptățite";.
În privința acestor dispoziții, instanța de recurs reține că au caracterul unor norme procedurale în raport cu procedura administrativă reglementă la Titlul VII din Legea nr. 247/2005, astfel încât, potrivit dispozițiilor art.725 din C.proc.civ., ele devin pe deplin aplicabile și proceselor în curs de judecată, din momentul intrării lor în vigoare.
În ceea ce privește conformitatea acestor dispoziții legale cu normele constituționale și convenționale, Curtea Constituțională a reținut, prin mai multe decizii (nr.723/2012, nr.760/2012 și nr.802/2012) între altele, următoarele argumente pe care instanța de recurs și le însușește:
Guvernul, prin adoptarea ordonanței de urgență criticate, nu neagă existența și întinderea despăgubirilor constatate, iar măsura luată este mai degrabă una de garantare a dreptului de proprietate asupra bunului dobândit în sensul Convenției, fiind, deci, o aplicare a art.44 alin.(2) din Constituție, în contextul economic actual, caracterizat de restrângeri de natură bugetară și de dificultăți în menținerea echilibrului bugetar.
De altfel, faptul că, până la data de 15 mai 2013, se suspendă emiterea titlurilor de despăgubire/conversie, precum și procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, iar personalul din cadrul A.N.R.P. întocmește și ține la zi evidența dosarelor de despăgubire, înregistrează noi dosare de despăgubiri, analizează documentația existentă în aceste dosare în vederea soluționării legale a cererilor de despăgubire și ia măsurile necesare în scopul inventarierii și arhivării dosarelor de despăgubire depuse de către persoanele îndreptățite, relevă atenția pe care legiuitorul delegat o acordă executării întru totul a hotărârilor judecătorești ce cad sub incidența OUG nr.4/2012. Soluția legislativă adoptată de legiuitor reprezintă o normă temporară (aplicabilă până la data de 15 mai 2013) care nu aduce atingere înseși substanței dreptului la valorificarea titlurilor de despăgubire, obligația statului urmând a se executa după acest termen, prin aceasta titularul dreptului la despăgubire nefiind nevoit să suporte o sarcină excesivă și disproporționată;
Măsurile stabilite prin actul normativ criticat sunt în acord cu dispozițiile constituționale referitoare la ocrotirea proprietății, de vreme ce urmăresc un scop legitim - echilibrul bugetar al unui stat aflat în criză economică - și sunt proporționale, având în vedere marja mare de apreciere a statului în domeniul politicilor economice și sociale, precum și echilibrul realizat de către stat prin măsurile respective;
Faptul că, potrivit ordonanței de urgență criticată, se suspendă, până la data de 15 mai 2013, emiterea titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum și procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, nu reprezintă o durată excesivă a executării unei hotărâri judecătorești, având în vedere atât caracterul sistemic al problemelor apărute în legătură cu executarea titlurilor executorii având ca obiect despăgubiri rezultate din aplicarea legilor privind restituirea proprietăților, cât și valoarea titlurilor executorii în această materie, care este foarte mare. O.U.G. nr. 4/2012 a fost adoptată în contextul implementării hotărârii-pilot pronunțate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza M. Atanasiu și alții împotriva României, fiind o măsură temporară care va reglementa pe lângă măsurile privind reformarea legislației în domeniu, și modul în care va continua procesul de acordare a despăgubirilor de natură a oferi un remediu adecvat tuturor persoanelor afectate de legile de reparație.
Într-adevăr, instanța europeană a reținut în motivarea hotărârii-pilot pronunțate în cauza M. Atanasiu și alții împotriva României că statului trebuie să i se lase o marjă largă de apreciere pentru a alege măsurile destinate să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate din țară și pentru punerea lor în aplicare.
În consecință, pentru toate aceste argumente, la momentul soluționării acestui recurs nu există nici un temei legal în baza căruia mai poate fi emis un titlu de despăgubire care să corespundă solicitărilor reclamantului. Mai mult, nu este previzibil dacă noul cadru legislativ care va fi adoptat în domeniu începând cu luna mai 2013 și care va reglementa și situația juridică a reclamantului recurent va mai cuprinde o procedură care să implice emiterea unui astfel de titlu de despăgubire.
Pentru toate aceste argumente, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cpc, instanța va respinge recursul declarat de reclamantul S. P. C. împotriva sentința civilă nr. 4 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj pe care o menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de reclamantul S. P. C. împotriva sentința civilă nr. 4 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 9 aprilie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||||
C. | I. D. | P. | A. | A. | I. |
GREFIER,
M. N. ȚAR
Red.A.A.I./._ .
Dact.H.C./4 ex. Jud.fond: C.P. .
