Decizia civilă nr. 4239/2013. Refuz acordare drepturi protectie sociala
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4239/2013
Ședința publică din data de 15 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. P. JUDECĂTOR: A. M. C. JUDECĂTOR: M. S. GREFIER :V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de A. J. PENTRU P. SI I.
S. C., împotriva sentinței civile nr. 500 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., cauza privind și pe intimata A. S. I., având ca obiect refuz acordare drepturi protecție sociala ( persoane cu handicap, protecția copilului).
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că în data de_, s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatei, prin care s-a solicitat respingerea recursului.
Curtea în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 1591alin. 4 C.pr.civ., constată că fundamentat pe dispozițiile art. 3 pct. 3 C.pr.civ. și art. 21 pct. 1 din O.U.G. nr. 148/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezenta cauză și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că la dosarul cauzei există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, cauza fiind în stare de
judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.500 din_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S. I. în contradictoriu cu pârâta A. J. pentru P. și I. S. C. .
Au fost anulate Deciziile nr. 93/_ și nr. 94/_ de soluționare a contestațiilor formulate de reclamantă.
Au fost anulate Deciziile nr. 1. /_ și nr.1. /_ privind constituirea debitului și recuperarea sumelor reprezentând indemnizația pentru creșterea copilului pentru perioada_ -_, respectiv_ -_ .
A fost obligată pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 4,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin Deciziile nr. 1. respectiv nr. 1. emise de A. J. pentru P. și I. S. C. la datele de_ și_ s-a constituit debitul și s-a decis recuperarea sumelor de 7.596 lei, respectiv 5.844 lei reprezentând indemnizația pentru creșterea
copilului încasată de reclamanta A. S. I. pentru perioadele_ -_ și_ -_ (filele 7, 8).
Cu respectarea dispozițiilor art. 21 alin. 2 din O.U.G. nr. 148/2005 raportat la art. 7 din Legea nr. 554/2004, reclamanta a formulat contestații împotriva acestor decizii, înregistrate sub nr. 4492/_ și nr. 4493/_ (filele 13-16), respinse prin Deciziile nr. 93/_ și 94/_ (filele 9-12), iar acum solicită în contenciosul administrativ anularea deciziilor menționate.
Din întâmpinarea pârâtei rezultă că, la solicitarea Camerei de Conturi a județului C., s-a procedat la suprapunerea bazei de date a pârâtei cu cea a
Casei Județene de Pensii C. și s-a constatat că în perioada_ -_ reclamanta figurează cu stagiu de cotizare atât în calitate de beneficiară de indemnizație pentru creșterea copilului cât și cu stagiu de cotizare și venit lunar impozabil, în baza calității de membru al Consiliului Județean "Sanitas"; C. din cadrul Sindicatului Județean "Sanitas"; C., motiv pentru care s-au emis cele două decizii.
Potrivit art. 12 alin. 2 din O.U.G. nr. 148/2005 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, "Plata indemnizației prevăzute la art. 1 alin. (1), respectiv la art. 2, se suspendă
începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul realizează venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr.571/2003, cu modificările și completările ulterioare";, iar art. 21 permite emiterea unei decizii de recuperare a sumelor încasate necuvenit.
Pe de altă parte, însă, alin. 21statuează că "Plata indemnizatiei pentru cresterea copilului nu se suspenda in situatia in care beneficiarii acestei indemnizatii primesc diverse sume in baza legii, contractului colectiv de munca sau a contractului individual de munca, acordate in perioada concediului pentru cresterea copilului, altele decat cele rezultate din desfasurarea efectiva a unei activitati profesionale";.
Reclamanta se prevalează de acest din urmă text legal pentru a susține că indemnizația încasată în calitate de membru ales al Consiliului Judetean al Sindicatului "Sanitas"; nu atrage suspendarea indemnizației plătite de pârâtă.
În conformitate cu dispozițiile art. 55 alin. 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, ";Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca";.
Apoi, pct. 68 lit. h din H.G. nr. 44/2004 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 prevede în mod expres că "Veniturile din salarii sau considerate asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor incasate ca urmare a unei relatii contractuale de munca, precum si orice sume de natura salariala primate in baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se refera si care sunt realizate din: (…) indemnizatiile, primele si alte asemenea sume acordate membrilor alesi ai unor entitati cum ar fi :organizatii sindicale, organizatii patronale, alte organizatii neguvernamentale, asociatii de proprietari/chiriasi si altele asemenea";.
Din aceste dispoziții legale reiese în mod neechivoc faptul că indemnizațiile lunare încasate de reclamantă in calitate de membru al Consiliului Județean "Sanitas"; intră în categoria veniturilor asimilate salariilor iar beneficiarului acestei indemnizații îi este aplicabil art. 12 alin. 2 din O.U.G. nr. 148/2005.
Pe de altă parte, pentru a fi incident art. 12 alin. 21de exceptare de la suspendarea plății indemnizației pentru creșterea copilului este necesar ca
indemnizațiile încasate în aceeași perioadă să nu implice desfășurarea efectivă a unei activități profesionale.
Or, art. 15 din Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului Județean "Sanitas"; al Sindicatului Județean "Sanitas"; C. (filele 19-25) prevede în mod expres că membrii acestui consiliu beneficiază de o indemnizație lunară, proporțional numărului de membri de sindicat, doar "în condițiile prezenței efective la ședințele Consiliului Județean "Sanitas"; și a îndeplinirii sarcinilor";, așa cum sunt acestea detaliate la art. 16.
Pe cale de consecință, indemnizația acordată reclamantei în perioada _
-_ a presupus participarea efectivă la aceste ședințe, care se încadrează în noțiunea de activitate profesională.
Cu toate acestea, art. 12 alin 2 stabilește că suspendarea plătii indemnizației pentru creșterea copilului intervine începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul realizează venituri profesionale, iar din adresa nr. 18/_ a Sindicatului Județean "Sanitas"; C. reiese că reclamanta a încasat
indemnizațiile de la sindicat în data de 1 a fiecărei luni (filele 55-56). Apoi, în lunile februarie și septembrie 2011 reclamanta nu a încasat indemnizații în calitate de membru al Consiliului Județean "Sanitas";.
Deciziile emise de A. J. pentru P. și I. S. C. nu țin cont de aceste aspecte, menționând doar sumele totale plătite necuvenit reclamantei și perioadele avute în vedere, dar fără a detalia modalitatea concretă de calcul și dacă au fost excluse datele de 1 ale fiecărei luni, respectiv cele două luni menționate.
Or, potrivit art. 43 alin. 2 lit. e, f din Codul de procedură fiscală, orice act administrativ fiscal trebuie să cuprindă motivele de fapt și temeiul de drept.
Aceste dispoziții legale sunt în deplin acord cu prevederile art. 31 alin. 1 și 2 din Constituția României, potrivit cărora dreptul la informație trebuie respectat în raporturile juridice care se stabilesc între autoritățile publice și cei cărora li se adresează actele emise de acestea, în sensul motivării oricărui act administrativ, fie el normativ sau individual.
Astfel, motivarea actelor administrative reprezintă o condiție de valabilitate a acestora, emitentului unui astfel de act revenindu-i obligația de a indica în mod neechivoc elementele de fapt și de drept care au stat la baza soluției adoptate, atât pentru a putea fi cunoscute de destinatar și în funcție de care să își poată
formula eventualele apărări, dar și pentru ca instanța de judecată să poată exercita un control efectiv al legalității actului. Doar obligația motivării tuturor actelor administrative poate funcționa ca o garanție a respectării legii și a ocrotirii drepturilor cetățenești.
Cerința motivării corespunzătoare a actelor administrative, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pentru care au fost adoptate, se regăsește și în Recomandarea (2007)7 a Comitetului de Miniștri (art. 17 pct. 2), respectiv în Rezoluția (77)31 a Comitetului de Miniștri (principiul IV), fiind preluată și menționată în mod expres în Codul European al Bunei Conduite Administrative:
"Fiecare decizie adoptată de Instituție, care poate afecta în mod negativ drepturile sau interesele unei persoane particulare, v a menț ion a te me iur ile pe c are s e
b aze az ă, ind ic ând în mod cl ar f ap tele rele v an te ș i b az a leg al ă a dec iz ie i
";.
Văzând dispozițiile art.46 din Codul de procedură fiscală, urmează că aceste aspecte sunt de natură a atrage nulitatea relativă și virtuală a actelor administrative fiscale; or, în speță, vătămarea impusă de art. 105 alin. 2 din codul de procedură civilă este evidentă, stabilirea intervalelor de timp pentru care a operat suspendarea indemnizației la care avea dreptul reclamanta în baza
O.U.G. nr. 148/2005 având implicații directe asupra cuantumului sumei pe care
aceasta este obligată să o restituie pârâtei iar instanța fiind împiedicată să procedeze la verificarea temeiniciei deciziilor sub acest aspect.
Aceasta cu atât mai mult cu cât art. 12 din Ordonanța de Urgență impune o reacție imediată din partea pârâtei, prin suspendarea indemnizației începând cu ziua următoare celei în care persoana realizează venituri profesionale, reluarea plății drepturilor suspendate urmând a se face începând cu data depunerii cererii persoanei interesate. Reclamanta a fost privată de posibilitatea de a cere reluarea plății indemnizației datorită emiterii în mod direct a deciziilor de recuperare a sumelor, fără suspendarea propriu-zisă a plății lor; de aceea, recuperarea indemnizațiilor pentru tot restul perioadei (fără excluderea intervalelor menționate) echivalează cu sancționarea reclamantei pentru o faptă care nu îi este imputabilă.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, s-a admis prezenta cerere și au fost anulate deciziile emise pentru recuperarea sumelor.
În temeiul art. 274 din Codul de procedură civilă, pârâta a fost obligată la plata sumei de 4,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în contravaloarea taxei judiciare de timbru și a timbrelor judiciare achitate.
Reclamanta a solicitat și acordarea onorariului avocațial în cuantum de
3.000 lei, dar nu a făcut dovada achitării efective a acestuia, depunând doar factura emisă în acest scop; reținând că în temeiul art. 1169 cod civil și art. 129 alin. 1 teza finală Cod de procedură civilă sarcina probei revenea reclamantei, instanța nu a dat curs acestei solicitări.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta A. J. PENTRU P. SI I. S. C., prin care a solicitat admiterea recursului, casare sentinței civile atacate ca
fiind netemeinică și nelegală.
În motivare se arată că, instanța de fond a apreciat ca raportat la prevederile art.55, alin.l din Codul Fiscal si ale pct.68, lit.h) din H.O. nr.44/2004 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003, reiese in mod neechivoc faptul ca indemnizațiile lunare încasate de reclamanta in calitate de membru al Consiliului Judetean "Sanitas" intra in categoria veniturilor asimilate salariilor, iar beneficiarului acestei indemnizații ii este aplicabil art.12, alin.2 din OUG nr.148/200S privind susținerea familiei in vederea creșterii copilului.
De asemenea, subliniază instanța, raportat la prevederile art.15 si art.16 din Regulamentul de organizare si funcționare al Consiliului Judetean "Sanitas" al Sindicatului Judetean "Sanitas" C., indemnizația lunara acordata membrilor consiliului, proporțional cu numărul membrilor de sindicat, " in condițiile prezentei efective la ședințele Consiliului Judetean "Sanitas" si a îndeplinirii sarcinilor" presupune participarea efectiv a la aceste ședințe, si se încadrează in noțiunea de activitate profesionala.
In continuare, instanța de fond procedează la aplicarea greșita a dispozițiilor legale ale OUO nr.148/2005, respectiv ale art.12, alin.2 din acest act normativ.
In conformitate cu dispozițiile art.12,alin.2 din OUG nr.148/200S, plata indemnizației prevăzute la art. 1 alin. (1), respectiv la art. 2, se suspendă începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul realizează venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 57112003, cu modificările și completările ulterioare.
Ori, la data emiterii celor doua decizii de debit nr. 1. /_ si nr.1. 109.04.20l2, prevederile art.12, alin.2 din OUO nr.l48/2005 nu se puteau aplica întrucât dreptul intimatei-reclamante la acordarea indemnizației pentru creșterea copilului a încetat de la data de_ .
Având in vedere faptul ca, instanța de fond admite, in mod legal, ca indemnizația lunara de care a beneficiat reclamanta din partea Sindicatului
Judetean Sanitas C. reprezintă venit asimilat venitului salarial, conform dispozițiilor art.55, alin.(l) si (2) din Codul Fiscal coroborat cu dispozițiile pct.68, lit.h) din Normele de aplicare a Legii nr.591/2003, rezulta fără îndoiala ca nu este in conformitate cu legea ca in perioada in care intimata-reclamanta a beneficiat de indemnizația pentru creșterea copilului,_ -_, sa fi beneficiat si de indemnizația lunara de la sindicat, in baza calității de lider de grupa sindicala si membru in Consiliul Judetean "Sanitas".
Legiuitorul prin dispozițiile art.21 din OUG nr.148/200S da posibilitatea instituției plătitoare a dreptului la indemnizația pentru creșterea copilului sa recupereze sumele încasate necuvenit de la beneficiarul indemnizației, in cadrul termenului general de prescripție, prevăzut de lege, in baza deciziei emise de directorul executiv al agenției teritoriale.
Întrucât, ulterior datei încetării dreptului la indemnizația pentru creșterea copilului, in cadrul termenului general de prescripție de 3 ani, a fost
identificata aceasta situație constând in efectuarea unor plăți necuvenite cu titlu de indemnizația pentru creșterea copilului, către intimata-rec1amanta, au fost emise cele doua Decizii de debit nr. 1. /_ si nr.1. /_, in temeiul dispozițiilor art.21 din O.U.G. nr.148/200S coroborat cu dispozițiile art.30, alin.(l) din H.G. nr.I02S/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr.148/2005.
In prezenta speta nu sunt incidente dispozițiile art.12, alin.2 din OUG nr.148/2005, astfel cum in mod greșit a apreciat instanța de fond, având in vedere ca dreptul la indemnizație a încetat la data de_, ci s-a impus a se aplica direct dispozițiile art.21 din OUG nr.148/2005, pentru recuperarea sumelor încasate necuvenit.
Prevederile art.l2, alin.2 din OUG nr.148/2005 au fost invocate de aceasta, pentru a sublinia faptul ca in perioada in care o persoana beneficiaza de dreptul la indernnizatia pentru cresterea copilului nu este indreptatita sa realizeze alte venituri impozabile, astfel cum sunt definite la art.46, art.55, alin.(l) si (2) si 71 din Codul fiscal .
Prevederile art.12, alin.2 din OUG nr.148/2005 se aplica, textual, in conditiile in care persoana beneficiara de indemizatia pentru cresterea copilului, in perioada acordarii acestui drept, isi reia activitatea profesionala si comunica acest fapt primariei, in termenul legal de 15 zile lucrătoare, conform art.l4,alin.(1) din acest act normativ. In aceasta situatie, dreptul la indemnizația pentru cresterea copilului se va suspenda începand cu ziua următoare celei in care persoana beneficiara de indemnizatie realizeaza venituri impozabile, potrivit prevederilor Legii nr.571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
In prezenta speta, la datele constituirii debitului(_ si_ ), nu ne aflam in situatia de a aplica prevederile art.12, alin.2 din OUG nr.148/2005, respectiv de a suspenda dreptul la indemnizatia pentru cresterea copilului, acest drept fiind incetat.
Consideră ca este neintemeiata si nelegala aprecierea instantei de fond potrivit careia rec1amanta a fost privata de posibilitatea de a cere relarea platii indernnizatiei datorita emiterii in mod direct a deciziilor de recuperare a sumelor, fara suspendarea propriu-zisa a platii lor.
Intimata-rec1amanta avea obligatia legala potrivit art.14, alin. 1 din OUG nr.148/2005 de a comunica in termenul legal de 15 zile lucratoare orice modificare intervenita in situatia sa, de natura a determina suspendarea sau incetarea platii dreptului la indemnizatia pentru cresterea copilului, ceea ce nu a facut, pentru motivul ca a interpretat, in mod gresit, ca aceste sume reprezentand indernnizatia acoradata lunar, de Sindicatul Judetean "Sanitas" C.
i se cuveneau in mod legal, pe perioada acordarii indemnizatiei pentru cresterea copilului.
Prin urmare, nu este culpa Agentiei Judetene pentru P. si I. S. C. ca intimata- reclamanta a fost descoperita, prin suprapunerea bazelor de date ale acestei institutii cu cea a CJP C., cu alte venituri impozabile incasate pe perioada acordarii indemnizatiei pentru cresterea copilului, ci este culpa intimatei-reclamante ca nu a cunoscut dispozitiile legale in materie, si a acceptat sa beneficieze de alte venituri impozabile pe aceasta perioada.
Conform dispozitiilor art.7 din H.G. nr.l025/2006 persoana beneficiara de indemnizatia pentru cresterea copilului are obligatia de a intrerupe orice activitate pe perioada in care se acorda indemnizatia pentru cresterea copilului pana la împlinirea varstei de 2 ani. "
Din Adeverința nr.2276/_ privind stagiul de cotizare, eliberata de Casa J. de Pensii rezulta ca intimata-reclamanta nu a respectat dispozițiile legale privind întreruperea oricărei activități remunerate, pe perioada acordării indemnizației pentru creșterea copilului, prin urmare consideram ca debitele constituite in sarcina intimatei-reclamante sunt temeinice si legale.
Mai arată că, prin adresa nr.154.442 din data de_ emisa de Direcția Generala de Asistenta S. din cadrul M. ui Muncii, Familiei si Protecției Sociale, înregistrata la A.J.P.I.S C. sub nr.6509/_, ministerul de resort a precizat ca o astfel de indemnizație primita ca membru al Consiliului Judetean Sanitas se înscrie in categoria veniturilor a căror realizare fac incompatibila, in perioada concediu lui pentru creșterea copilului, cumularea cu indemnizația lunara prevăzuta de O.U.G. nr.148/2005 privind susținerea familiei in vederea creșterii copilului.
Fata de critica instanței de fond, formulata in temeiul dispozițiilor art.43, alin.2,lit.e) si f) din Codul de procedura fiscala, ca orice act administrativ fiscal trebuie sa cuprindă motivele de fapt si temeiul de drept, tine sa precizeze ca deciziile emise de directorul executiv al AJPIS, in speța deciziile de debit contestate, nu sunt. acte administrative fiscale si pe cale de consecința, nu se supun dispozițiilor O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala.
Potrivit dispozițiilor art.21 din Codul de Procedura Fiscala, creanțele fiscale sunt drepturi patrimoniale ce rezulta din raporturile de drept material fiscal, constând in dreptul statului de a percepe impozite, taxe, contribuții, pe de o parte, iar pe de alta parte de dreptul contribuabilului de a solicita restituirea acestor impozite, taxe, contribuții plătite fara a fi datorate.
Potrivit dispozițiilor Legii nr.292/2011- Legea asistentei sociale - beneficiile de asistenta sociala reprezintă masuri financiare destinate asigurării unui standard minim de viata, susținerii familiei si copilului, deci nu rezulta din raporturi juridice fiscale si prin urmare nu pot fi calificate ca fiind creanțe fiscale si nici nu sunt supuse regimului reglementat de Codul de procedura fiscala, cu excepția cazului in care legea speciala, in speța OUG nr.148/2005 ar prevedea expres acest lucru.
Prin urmare, deciziilor emise de directorul executiv al agenției teritoriale in temeiul art.21 din OUG nr.148/2005, nu le sunt aplicabile dispozițiile art.43 si nici ale art.46 din Codul de procedura fiscala, care se refera la nulitatea actului administrativ fiscal.
Astfel cum a menționat si in întâmpinarea depusa la data de_, deciziile de debit emise pe numele intimatei-reclamante au fost create in programul informatic "Safir" care gestionează toate beneficiile de asistenta sociala acordate la nivelul întregii tari, program informatic administrat de A. Naționala pentru P. si I. S. cu sediul in București, in subordinea căreia" se afla aceasta instituție.
Precizează ca atât motivul de fapt care a condus la emiterea deciziilor de debit contestate de intimata-reclamanta, cat si temeiul de drept au fost cuprinse in Deciziile nr. 93/_ si nr. 94/_ prin care au fost soluționate contestațiile depuse la deciziile de debit nr. 1. /_ si nr.1. /_
.
Intimata-reclamanta a interes sa achite suma de 13 .440 lei reprezentând contravaloarea sumei cu titlu de indemnizația pentru creșterea copilului acordata necuvenit, aferenta perioadei_ -_, conform chitanței nr.2626/_ emisa de AJPIS C. .
Prin sentința civila nr.500/_, Tribunalul Cluj a omis sa se pronunțe si asupra restituirii sumei de 13.440 lei reprezentând contravaloarea debitului aferent perioadei_ _, ca efect a anularii deciziilor 1. /_ si nr.1. /_ si a deciziilor nr. 93/_ si nr. 94/_ emise de AJPIS.
Prin întâmpinarea formulată reclamanta a solicitat respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală și sentinței civile recurate.
În motivare se arată că prin recursul formulat parata recurenta A.J.P.I.S
critica sentința instanței de fond prin prisma următoarelor argumente;
Motivează recurenta ca deșii instanța de fond a apreciat pe de o parte ca raportat la prev.art.55 alin 1 din Codul fiscal si ale pct.68 lit h din HG nr.44/2004,privind Normele metodologice de aplicare a legii 571/2003 ,ca indemnizația încasata de reclamanta intimata in calitate de membru al Consiliului Judetean Sanitas ,intra in categoria veniturilor asimilate salariilor iar beneficiarului acestei indemnizații ii este aplicabil art.12 alin 2 din OUG 148/2005, iar pe de alta parte raportat la prev.art. 15 si 16 din Regulamentul de organizare si funcționare al Sindicatului judetean SA. TAS, aceeași instanța a apreciat ca indemnizația acordata membrilor consiliului in condițiile "prezentei efective la ședințele Consiliului Judetean Sanitas si a îndeplinirii sarcinilor "se încadrează in noțiunea de activitate profesionala in mod greșit instanța a procedat la analiza cazului prin aplicarea dispozițiilor art.12 alin 2 din OUG 148/2005.
Motivează recurenta ca in cazul in speța nu sunt incidente disp.art.12 alin 2 din OUG 148/2005 ,deoarece la data la care au fost emise cele doua decizii de debit - nr. 1. /_ respectiv 1. /_, prevederile art.12 alin 2 nu mai erau aplicabile,deoarece dreptul reclamantei la acordarea indemnizatei pentru creșterea copilului a încetat de la data de_ .
Susține recurenta, ca in cazul in speța sunt incidente disp.art.21 din OUG 148/2005,care da posibilitatea instituției plătitoare a dreptului la indemnizația pentru creșterea copilului sa recupereze sumele încasate necuvenit de la beneficiarul indemnizației, in termenul de prescripție prevăzut de lege,ori in cazul in speța, prevederile art.12 alin 2 din OUG 148/2004 ,au fost invocate de recurenta tocmai pentru a sublinia faptul ca in perioada in care o persoana are dreptul de a beneficia de indemnizația de creșterea copilului nu este îndreptățita sa realizeze si alte venituri impozabile așa cum acestea sunt definite la art.46 si art.55 alin.l si 2 si 71 din codul fiscal.
Mai susține recurenta parata, ca reclamanta avea obligația conform art.14 alin 1 din OUG 148/2005,de a comunica in termen de 15 zile lucrătoare orice situație intervenita,de natura a determina suspendarea sau încetarea plații dreptului la indemnizația pentru creșterea copilului, insa faptul ca reclamanta a interpretat greșit, ca suma primita de la Sindicatul Judetean Sanitas, i se cuvenea legal, nu este culpa Agenției motiv pentru care aceasta a si procedat la emiterea celor doua decizii de constituire a debitului si de recuperare a sumelor încasate necuvenit.
O alta critica adusa sentinței instanței de fond, se raportează la argumentele instanței de fond in ceea ce privește nulitatea relativa a celor doua decizii emise de recurenta.
Parata recurenta, susține in recursul promovat ca instanța de fond in mod greșit a analizat temeinicia si legalitate a celor doua decizii prin raportare la prev
.art.43 alin 2 lit.e.f din codul de procedura fiscala, deciziile de debit emise si contestate nu sunt acte administrative fiscale si pe cale de consecința nu se supun dispozițiilor OG nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala.
A sa după cum a arătat si in cererea de chemare in judecata reclamanta este angajata cu contract de munca in cadrul Clinicii Medicale I ca asistent medical astfel ca - in aceasta calitate si in baza contractului de munca desfășoară activitate profesionala, pentru munca prestata in baza CIM, realizez venituri de natura salariala.
In calitate de membru de sindicat și lider a grupei sindicale din cadrul Clinicii Medicale 1 - nu desfășoară activitate profesionala, si nicio activitate in virtutea unei functii alese in cadrul sindicatului judetean Sanitas .
Aceasta activitate pe linie sindicala nu o desfășoară nici in baza unui CIM încheiat cu Sindicatul Judetean Sanitas, nici in baza unui statut special prevăzut de lege ( așa cum se arata la art.55 alin 1 din legea 571/2003) nici in baza unei funcții alese in cadrul sindicatului judetean Sanitas ca persoana juridica.
Grupa sindicala a cărui lider este nu are personalitate juridica.
Grupele sindicale au luat ființa la nivelul unităților sanitare si de asistenta sociala private si publice de pe teritoriul județului, iar acestea au constituit SINDICATUL JUDETEAN SA. TAS - care este o organizatei cu personalitate juridica, Calitatea de Eder a unei grupe sindicale - nu este o funcție aleasa in cadrul sindicatului judetean Sanitas ca persoana juridica.
Conform prev.art.25,26,27 din Statutul Sindicatului Judetean Sanitas funcțiile alese in cadrul sindicatului judetean Sanitas ca persoana juridica ,sunt funcțiile de președinte; prim-vicepreședinte si vicepreședinți, astfel ca in conformitate cu prev. art.55 alin 2 lit b din Legea 571/2003, doar indemnizația sau sumele primite pentru activitatea desfășurata in cadrul Sindicatului judetean Sanitas de aceste persoane alese in funcții in cadrul Sindicatului judetean SA. TAS ca persoana juridica, sunt asimilate salariilor si sunt supuse regulilor de impunere proprii veniturilor din salarii.
Reclamanta ca lider al unei grupe sindicale si conform prev.art.23 din Statutul Sindicatului Judetean SA. TAS; este membru de drept al Consiliului judetean. Aceasta ca lider al unei grupe sindicale si conform prev.art.23 din Statutul Sindicatului Judetean SA. TAS, este membru de drept al Consiliului judetean SA. TAS- in aceasta calitate de membru de drept al Consiliului Judetean Sanitas - care așa după cum a arătat nu este o funcție aleasa in cadrul sindicatului judetean ,reprezint interesele membrilor de sindicat ai grupei sindicale in cadrul si fata de structurile administrative si de conducere.
Indemnizația pe care a primit-o, in calitate de membru al Consiliului judetean SA. TAS, este o indemnizație de participare la ședințele consiliului judetean al sindicatului ca membru al acestuia nicidecum aceasta indemnizație nu a primit-o, in baza unui contract de munca încheiat cu Sindicatul Judetean împrejurare care rezulta si din adeverința nr.2276/_, unde sumele încasate cu titlu de indemnizație apar la rubrica Tip asigurare - fără contract.
Aceasta indemnizație primita de la Sindicatul judetean Sanitas,nu a primit- o nici in calitate de persoana aleasa într-o funcție a Sindicatului Judetean SA. TAS deoarece funcțiile alese sunt cele prevăzute la art.25,26,27 din Statutul Sindicatului Județean SA. TAS.
Doar aceste persoane care an fost alese in funcțiile mai sus menționate, pentru activitatea desfășurata in cadrul funcției alese primesc aceea indemnizație prevăzuta la art.52 alin 2 m b din legea 571/2003, articol care prevede expres "sunt asimilate salariilor si orice alte sume sau avantaje de natură salariala ca urmare a unei activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese in cadrul persoanelor juridice fara scop patrimonial,
Conform prev .art.15 alin 2 din Regulamentul de organizare si funcționare a Consiliului judetean SA. TAS "Indemnizația acordata ca membru al Consiliului Judetean Sanitas se acorda in condițiile prezentei efective la ședințe si a îndeplinirii sarcinilor iar în situația in care in timpul ședințelor membrii se retrag nemotivat acestora nu li se va acorda aceasta indemnizație ".
Din adeverința eliberata de Sindicatul Județean SA. TAS depusa la dosarul cauzei se confirma ca Indemnizația primita de reclamantă era o indemnizație de ședință în condițiile participării la ședința astfel ca reclamanta neparticipând la ședințe in luna februarie 2011 si septembrie 2011 nu a primit aceasta indemnizație de ședința.
Chiar daca instanța de fond nu a împărtășit aceste susțineri ,reiterarea lor in prezenta întâmpinare a făcut-o cu scopul de a contura starea de fapt si punctul acesteia de vedere respectiv ca reclamanta și-a desfășurat activitatea in cadrul Consiliului Judetean Sanitas ca membru ,aceasta activitate nu poate fi echivalata cu activitatea desfășurata de acele persoane expres prev.de art.55 alin 2 lit b din Legea 571/2003 adică de acele persoane alese intr-o funcție in cadrul persoanei juridice ,( respective președinte, prim-vicepreședinte si vicepreședinți ai Sindicatului judetean SA. TAS- astfel ca indemnizația primita de reclamantă nu intra in categoria indemnizațiilor prev. la art 55 alin 1 si alin 2 lit b din Legea 571/2003, astfel ca aceasta indemnizație nu era de natura a suspenda plata indemnizației pentru creșterea copilului.
Deciziile emise de parata recurenta ,prin care aceasta a constituit si calculat debitul in vederea recuperării sumelor plătite cu titlu de indemnizație pentru creșterea copilului, sunt nelegale ,deoarece așa după cum se poate observa se face doar o trimitere generica la niște acte normative, fără sa se motiveze care sunt argumentele pentru care s-a considerat ca sumele de bani care i-au fost achitate in acest interval de timp ,ca indemnizație pentru creșterea copilului au fost achitate și încasate necuvenit, fără a detalia modalitatea concreta de calcul. Mai mult cele 2 decizii comunicate reclamantei nu poarta stampila si semnătura organului emitent.
Instanța de fond in analiza făcută a arătat cu argumente legale,"ca motivarea actelor administrative reprezintă o condiție de validitate a acestora, emitentul unui astfel de act revenindu-l obligația de a indica in mod neechivoc elementele de fapt si de drept care au stat la baza soluției adoptate, atât pentru a fi cunoscute de destinatar funcție de care acesta sa își poată formula eventualele apareri, dar si pentru ca instanța sa poată exercita un control efectiv a legalității lor. Aceasta cerința a motivării actului administrative se regăsește si in Recomandarea (2007)7 a Comitetului de Miniștri art.17 pct 2, precum si in Rezoluția (77) 31 a Comitetului de Miniștri (principiul IV) fiind preluata si menționata in mod expres si in Codul European al Bunei Conduite Administrative".
Din aceasta perspectiva dar si pe baza argumentelor analizate instanța de fond a concluzionat ca lipsa acestei motivări face imposibila analiza temeiniciei deciziilor emise, astfel ca ținând cont de toate aceste aspecte instanța de fond a anulat deciziile emise de parata recurenta, soluție legala si temeinica pe care solicita a o menține respingând recursul formulat.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
Reclamanta A. S. I. prin cererea înregistrată la data de_, a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta A. J. pentru P. și I. S. C. să se dispună anularea Deciziei nr. 93/_ prin care i-a fost respinsa contestația înregistrata sub nr.4492/_ împotriva Deciziei nr.1. /_ de constituire a debitului si recuperarea sumei reprezentând indemnizația pentru creșterea copilului aferenta perioadei_ -_ in cuantum de 7.596 lei, anularea Deciziei nr.94/_ prin care i-a fost respinsa contestația înregistrata sub nr.4493/_ împotriva Deciziei nr. 1. /_ de constituire a debitului si recuperarea sumei reprezentând indemnizația pentru creșterea copilului aferenta perioadei_ -_ in cuantum de 5.844 lei, anularea ca nelegala si netemeinica a deciziei nr.1. /_ de constituirea a debitului si recuperarea sumei de 7596 lei reprezentând indemnizația pentru creșterea copilului aferenta intervalului_ -_ și anularea ca nelegala si netemeinica a deciziei nr.1. /_ de constituire a debitului si recuperarea sumei de 5844 lei reprezentând indemnizația pentru creșterea copilului aferenta intervalului_ - 3Î.12.2010, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că in intervalul_ -_ a beneficiat de indemnizație pentru creșterea copilului. Arată reclamanta că cele două decizii emise de parata prin care aceasta a constituit si calculat debitul in vederea recuperării sumelor plătite cu titlu de indemnizație pentru creșterea copilului sunt nelegale deoarece asa după cum se poate observa se face doar o trimitere generica la niște acte normative, fara sa se motiveze care sunt argumentele pentru care s-a considerat ca sumele de bani care i-au fost achitate in acest interval de timp ca indemnizație pentru creșterea copilului au fost achitate /incasate necuvenit. Abia prin Deciziile nr.93 si 94/_ emise de parata urmare a analizei celor două contestații formulate se motivează ca "in urma analizei documentului de suprapunere a bazei de date a paratei cu baza de a Casei de pensii C. precum si din adeverința nr.2276/_ privind datele necesare determinării stagiului de cotizare si a punctajului mediu in vederea stabilirii pensiei a rezultat ca figurează in perioada_ -_ cu stagiu de cotizare realizat atât ca beneficiar de indemnizație pentru creșterea copilului in vârsta de pana la 2 ani cat si cu stagiu de cotizare si venit impozabil lunar de la Sindicatul Județean Sanitas";. Reclamanta subliniază că a beneficiat in mod legal in intervalul_ -_ de indemnizația pentru creșterea copilului, chiar daca in acest interval de timp a beneficiat din partea Sindicatului Sanitas de o indemnizație lunara acordata in condițiile art.15 din Regulamentul de Organizare si funcționare a Consiliului Județean Sanitas al Sindicatului Județean Sanitas, care face parte integranta din Statutul Sanitas si Contractul Colectiv de Munca a Sindicatului Sanitas. Reclamanta este angajata cu Contract de Munca in cadrul Clinicii Medicale 1, iar in aceasta calitate de salariat, pentru munca prestata in baza raportului juridic de munca realizează venituri de natura salariala. Este membru de sindicat si lider de grupa sindicala in cadrul unității la care își desfășoară activitatea ca salariat, insa activitatea pe care o desfășoară pe linie sindicala ca lider de grupa sindicala nu este o activitate profesionala, nu se află intr-un raport juridic de munca sau de alta natura cu Sindicatul Județean Sanitas si nu este retribuita si nici nu primeste vreo indemnizație in calitate de lider de sindicat.
Contrar celor susținute de intimata cu privire la afirmațiile recurentei cu privire la incidența dispozițiilor art.21 din OUG nr.148/2005 Curtea reține că dispozițiile legale enunțate sunt incidente în cauză întrucât aplicarea prevederilor art.12 alin.2 din OUG nr.148/2004 a fost corect realizată.
Intimata atât prin acțiunea introductivă cât și prin întâmpinarea formulată în recurs a învederat că indemnizația pe care a primit-o, in calitate de membru al
Consiliului judetean SA. TAS, este o indemnizație de participare la ședințele consiliului judetean al sindicatului ca membru al acestuia nicidecum aceasta indemnizație nu a primit-o, in baza unui contract de munca încheiat cu Sindicatul Judetean împrejurare care rezulta si din adeverința nr.2276/_, unde sumele încasate cu titlu de indemnizație apar la rubrica Tip asigurare - fără contract.
De asemenea a susținut că indemnizația primita de la Sindicatul judetean Sanitas,nu a primit-o nici in calitate de persoana aleasa într-o funcție a Sindicatului Judetean SA. TAS deoarece funcțiile alese sunt cele prevăzute la art.25,26,27 din Statutul Sindicatului Județean SA. TAS.
Afirmațiile intimatei nu pot fi valorificate însă în maniera urmărită de aceasta întrucât dispozițiile art.12 alin.2 din OUG nr.148/2005 statuează că plata indemnizației prev. la art.1 alin.1 respectiv la art.2 se suspendă începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul realizează venituri profesionale supuse impozitului pe venit.
Nu sunt incidente disp. alin.2/1 întrucât acestea vizează sume primite în baza contractului colectiv de muncă sau a contractului individual acordate de angajator, în ipoteza în care acestea sunt altele decât cele rezultate din desfășurarea efectivă a unei activități profesionale.
Intimata însăși a evidențiat că potrivit prev .art.15 alin 2 din Regulamentul de organizare si funcționare a Consiliului judetean SA. TAS "Indemnizația acordata ca membru al Consiliului Judetean Sanitas se acorda in condițiile prezentei efective la ședințe si a îndeplinirii sarcinilor iar în situația in care in timpul ședințelor membrii se retrag nemotivat acestora nu li se va acorda aceasta indemnizație ".
Textul invocat de intimată evidențiază în mod clar că acordarea indemnizației de membru în consiliul județean SA. TAS a presupus desfășurarea unei activități profesionale .
De altfel și prima instanță a reținut că prin raportare la disp. art.55 alin.1 din Legea nr.571/2003 coroborat cu pct.68 lit.h din HG nr.44/2004 veniturile din salarii sau considerate asimilate salariilor includ sumele încasate în baza unor legi speciale precum cele realizate din indemnizațiile, primele și alte asemenea sume acordate membrilor aleși ai unor entități respectiv ai organizațiilor sindicale.
Aplicarea dispozițiilor art.12 alin.2 din OUG nr.148/2005 a justificat invocarea art.21 din același act normativ, verificarea îndeplinirii condițiilor pentru suspendare, respectiv a intervenirii motivelor de încetare a plății indemnizației justificând restituirea acesteia de către persoana care a încasat-o în mod nelegal.
Obligația instituită în sarcina reclamantei potrivit prev. art.7 din HG nr.1025/2006 era de a întrerupe orice activitate pe perioada în care se acordă indemnizația pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani.
Nerespectarea acestei obligații a fost evidențiată prin eliberarea adeverinței nr.2276/_ care a reflectat existența unei activități de natură salarială sau asimilată salariilor din perspectiva normelor fiscale.
Contrar celor reținute de către prima instanță cu privire la maniera de aplicare a prev. art.43 alin.2 lit.e și f din C.pr.fiscală Curtea reține că a fost realizată motivarea actelor contestate de către reclamantă întrucât descrierea stării de fapt și invocarea dispozițiilor legale enunțate dau posibilitatea identificării motivelor pentru care s-a procedat de către autoritate în maniera contestată.
Acțiunea promovată de reclamantă și demersurile realizate de aceasta pentru a paraliza efectele actelor contestate relevă că aceasta a avut suficiente
informații în cuprinsul actelor atacate pentru a decela care au fost motivele de adoptare a măsurilor .
Deciziile emise de pârâtă apar în consecință ca fiind legale emise de autoritatea competentă în limitele atribuțiilor acesteia și cu respectarea exigențelor legale în aplicarea normelor corect determinate astfel că acțiunea reclamantei apare ca fiind neîntemeiată în raport de prevederile art.18 din Legea nr.554/2004.
Recursul formulat de pârâta A. J. PENTRU P. SI I. S. C., apare ca fiind întemeiat fiind prezent motivul de recurs prev. de art.304 pct.9 C.pr.civ. astfel că în baza art.312 C.pr.civ. Curtea va admite recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta A. | J. | PENTRU P. SI I. S. |
C., împotriva sentinței civile nr. 500 din _ | pronunțată în dosarul nr. _ |
al Tribunalului C. pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea formulată.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||||
C. P. | A. | M. | C. | M. | S. |
GREFIER
V. D.
Red.A.M.C./S.M.D.
2 ex./_ Jud.fond. A. C.
