Decizia civilă nr. 4519/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR._ *
DECIZIA CIVILĂ NR.4519/2013
Ședința publică din data de 22 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. C. JUDECĂTOR: C. P. JUDECĂTOR: M. H. GREFIER: V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta A. N. PENTRU P. C., împotriva sentinței civile nr. 605 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel C., cauza privind și pe intimații P. A. N. PENTRU P. C. și M. DANR., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr. 188/1999).
Întregirea completului de judecată s-a făcut potrivit procesului-verbal anexat la fila 9 din dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că în data de_, s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatului reclamant, prin care s-a solicitat respingerea recursului.
Curtea în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 1591alin. 4 C.pr.civ., constată că fundamentat pe dispozițiile art. 8 și 10 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C.pr.civ., este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezenta cauză și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că la dosarul cauzei există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, cauza fiind în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 605 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel C. a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul M. DANR. împotriva pârâților A. NAȚIONALĂ PENTRU P. C. și P.
NAȚIONALĂ PENTRU P. C. și în consecință:
S-a constatat nelegalitatea actului administrativ contestat; a fost anulat raportul de evaluare întocmit pe seama reclamantului.
A fost respins petitul privind înlocuirea calificativului acordat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că prin raportul de evaluare a performanțelor funcționarilor publici întocmit de către organele abilitate ale pârâtei ANPC, s-a stabilit că pentru activitatea desfășurată de către
reclamantul M. DANR., în perioada 01.01-_, urmare a analizării modului de îndeplinire a criteriilor de performanță, nota finală este 3,75 iar calificativul acordat este BINE.
Nemulțumit de calificativul obținut, reclamantul a înțeles să conteste raportul de evaluare; prin adresa înregistrată sub nr.296/_, pârâta a comunicat reclamantului că apreciază concluziile înscrise în raportul de evaluare ca fiind obiective, temeinice și legale.
Probele administrate în cauză evidențiază împrejurarea că au constituit drept obiective și criterii de evaluare în perioada evaluată: creșterea numărului de acțiuni de control; soluționarea, în conformitate cu prevederile legale, a petițiilor consumatorilor cu privire la neconformitatea produselor și serviciilor; supravegherea pe piață și în unitățile vamale a conformității produselor și serviciilor destinate populației; corecta gestionare a controalelor tematice dispuse de ANPC, precum și a controalelor tematice proprii, având în vedere problemele locale specifice; măsuri pentru depistarea și retragerea din circuitul comercial a produselor neconforme, periculoase, contrafăcute și falsificate; implementarea corectă și respectarea recomandărilor formulate în urma misiunilor de audit.
Reclamantul a susținut că evaluarea efectuată și implicit raportul de evaluare întocmit sunt nelegale întrucât la începutul perioadei de evaluare nu i- au fost comunicate obiectivele de evaluare și criteriile de evaluare și de performanță care au fost avute în vedere de către evaluator.
Probele administrate în cauză evidențiază împrejurarea că afirmația reclamantului este reală întrucât criteriile de performanță și evaluare care au fost avute în vedere de către evaluator nu i-au fost comunicate acestuia la începutul perioadei de evaluare astfel cum impun dispozițiile art.112 alin.2 din HG nr.611/2008.
Potrivit art.112 alin.1 și 2 din HG nr.611/2008, criteriile de performanță ale funcționarilor publici sunt prevăzute în anexa nr. 5 iar în funcție de specificul activității autorității sau instituției publice și de activitățile efectiv desfășurate de către funcționarul public, evaluatorul poate stabili și alte criterii de performanță. Criteriile de performanță astfel stabilite se aduc la cunoștința funcționarului public evaluat la începutul perioadei evaluate, sub sancțiunea neluării lor în seamă.
Analizând conținutul anexei nr.5 din actul normativ amintit, Curtea a constatat că criteriile de performanță pentru funcționarii publici acolo menționate nu se regăsesc în raportul de evaluare al reclamantului astfel că nu se poate susține cu temei că indicatorii de performanță precum și criteriile de performanță erau cunoscute reclamantului întrucât decurg din lege și, prin urmare, o comunicare efectivă și distinctă nu mai era necesară. Dimpotrivă, Curtea observă că evaluarea reclamantului a avut la bază indicatori de performanță specifici activității desfășurate care, însă, nu au fost comunicați prealabil.
Întrucât conform art. 109 din HG nr.611/2008, evaluarea funcționarilor publici presupune evaluarea gradului și modului de atingere a obiectivelor individuale și evaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor de performanță, iar pârâții nu au adus la cunoștința reclamantului criteriile de performanță ce trebuiau a fi realizate, Curtea a constatat că sancțiunea prevăzută de art.112 alin.2 fraza finală din HG nr.611/2008 se impune a fi aplicată în sensul neluării lor în seamă.
Mai mult, Curtea a observat că potrivit art.110 din același act normativ, persoanele care au calitatea de evaluator potrivit art. 107 alin. (2) au obligația de a stabili obiective individuale pentru funcționarii publici prin raportare la funcția
publică deținută, gradul profesional al acesteia, cunoștințele teoretice și practice și abilitățile funcționarului public, iar performanțele profesionale individuale ale funcționarilor publici sunt evaluate pe baza criteriilor de performanță stabilite potrivit prevederilor prezentei hotărâri, în funcție de specificul activității compartimentului în care funcționarul public își desfășoară activitatea.
Probele existente la dosar evidențiază împrejurarea că evaluatorul nu a stabilit obiectivele individuale ale reclamantului și nici criteriile de performanță astfel că se poate susține cu temei că raportul de evaluare întocmit cu nesocotirea dispozițiilor legale imperative amintite se impune a fi anulat cu consecința reluării procesului de evaluare.
Că este așa reiese și din înscrisurile depuse în probațiune respectiv circulara ANPC nr.787 din data de_ în care la pct.22 se menționează drept demers necesar pentru conducerea ANPC "stabilirea indicatorilor de performanță la întocmirea rapoartelor de evaluarea performanțelor individuale ale funcționarilor publici";, rezultând clar că acești indicatori nu existau la momentul controlului.
Curtea a reținut, de asemenea, că evaluarea reclamantului nu s-a realizat cu respectarea procedurii prevăzute de lege. Astfel, potrivit art.114 din HG nr.611/2008, procedura evaluării finale se realizează în următoarele 3 etape, după cum urmează:
completarea raportului de evaluare de către evaluator;
interviul;
contrasemnarea raportului de evaluare.
În speță, Curtea a constatat că pârâții au procedat la completarea raportului de evaluare, însă, etapele următoare - interviul și contrasemnarea raportului de evaluare - nu au fost realizate astfel că se poate susține cu temei că și din această perspectivă raportul de evaluare nu este legal întocmit.
Împotriva sentinței a declarat recurs A. NAȚIONALĂ PENTRU P. C.
,
solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și reținerea cauzei spre rejudecare, iar pe fond, respingerea acțiunii ca fiind nefondată și neîntemeiată.
În motivarea recursului arată că, critică soluția instanței de fond, având în vedere modul greșit în care instanța a raportat actele juridice supuse spre analiză la textele de lege incidente.
Actul administrativ supus spre analiză instanței de fond, respectiv circulara A.N.P.C nr. 787 din_, prevedea dispoziția dată conducătorilor structurilor teritoriale subordonate în stabilirea indicatorilor de performanță pentru personalul salariat din subordinea acestora, documentul nefiind aplicabil deopotrivă și acestora.
Având în vedere faptul că instanța de fond a înțeles să analizeze documentele doar sub aspect procedural, nefăcând o analiză temeinică asupra fondului, aapreicază că se impune reiterarea următoarei stări de fapt, astfel.
În luna ianuarie 2012, a avut loc procesul de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici atât la nivelul posturilor de conducere, cât și la nivelul posturilor de execuție existente pe statul A. .
Procedura de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici se realizează în condițiile cadrului general normativ conturat de Legea nr. 188/1999 republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe baza dispozițiilor de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale Funcționarilor publici prevăzute în Titlul III Dezvoltarea carierei funcționarilor publici - Capitolul III din Hotărârea Guvernului nr. 611/2008
pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare.
Procedura de evaluare a performanțelor profesionale individuale aplicată fiecărui funcționar public, deci și reclamantului, a avut loc în raport cu realizarea obiectivelor individuale. Evaluarea performanțelor profesionale individuale se realizează prin raportarea criteriilor de performanță la gradul de îndeplinire a obiectivelor individuale prevăzute pentru perioada evaluată.
Cât privește modul de acordare a calificativelor, acestea au avut la bază prevederile articolului 113 din același act normativ.
La acordarea calificativului general, au fost urmărite spre analiză aspectele indicate în mod obligatoriu de dispozițiile articolelor 111-113 din același act normativ.
În mod concret, având în vedere prevederile legale incidente, obiectivele urmărite au fost: creșterea numărului de acțiuni de control; soluționarea, în conformitate cu prevederile legale, a petițiilor consumatorilor cu privire la neconformitatea produselor și serviciilor; supravegherea pe piață și în unitățile vamale a conformității produselor și serviciilor destinate populației; corecta gestionare a controalelor tematice dispuse de ANPC, precum și a controalelor tematice proprii, având în vedere problemele locale specifice; măsuri pentru depistarea și retragerea din circuitul comercial a produselor neconforme, periculoase, contrafăcute și falsificate; implementarea corectă și respectarea recomandărilor formulate în urma misiunilor de audit.
La acordarea calificativului s-a avut în vedere corelarea dintre perioada de timp alocată realizării obiectivului propus spre a fi atins și ponderea realizării acestuia, aspectele evaluate fiind supuse unei analize comparative prin raportare la anul 2010, perioadă în care coordonarea structurii județene a fost atributul aceleiași persoane ce a Îndeplinit funcția de reprezentant legal, respectiv de Comisar Șef.
În mod complet eronat susține instanța de fond faptul că intimatului- reclamat nu i s-ar fi adus la cunoștință parametrii indicatorilor de performanță, câtă vreme, prin Ordinul nr. 269/_ emis de P. AN.P.C., au fost aprobați indicatorii de performanță, actul administrativ fiind comunicat în termen legal acestuia.
Mai mult, apreciază nejustificată critica cu privire la temeinicia și legalitatea raportului de evaluare a performanțelor profesionale câtă vreme, așa cum rezultă indubitabil din documentele atașate la dosarul cauzei, rezultă faptul că acesta a avut o activitate calitativ constantă atât în anul 2010, cât și în anul 2011, calificativul acordat fiind același, respectiv "bine".
Mai mult, nu înțelege nemulțumirea actuală a reclamantului, cât timp, asupra aceluiași document întocmit pe numele său pentru anul 2010, nu a formulat niciun moment vreo obiecție, aspect ignorat în mod nejustificat de instanța de fond.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul M. Dan R.
a solicitat respingerea recursului si mentinerea sentintei civile atacata pe care o consideră temeinica si legala.
În motivarea întâmpinării arată că in motivarea recursului se reiau aceleasi argumente ca si in fata instantei de fond.
Raportul de evaluare pe care l-a contestat, a fost intocmit in mod nelegal, cu incalcarea prevederilor metodologiei de evaluare. Prin raportul de evaluare si calificativul acordat îi este prejudiciata grav probitatea profesionala.
Contrar afirmatiilor ANPC, din Rapoartele de evaluare pe care le-a depus in probatiune, se poate constata, ca indicatorii de performanta nu sunt
mentionati pentru fiecare obiectiv, nefiind stabiliti de catre evaluator, conform prevederilor legal.
Rezulta ca daca evaluatorul nu a stabilit acesti indicatori, nici nu avea cum sa-i aduca la cunostinta functionarilor publici, in conformitate cu prevederile legale.
Indicatorii de performanta la care se refera ANPC in nota respectiva, sunt de fapt stabiliti pentru evaluarea activitatii CJPC - urilor din subordine respectiv pentru stabilirea ierarhiei acestora in cadrul ANPC, a locului ocupat functie de punctajul final.
Din documentul pe care l-a prezentat in probatiune privind indicatorii pe anul 2009, toti se raporteaza /comisar cu atributii de control. Ponderea si penalizarile in clasament sunt stabilite de de catre ANPC pentru fiecare indicator luat in calcul, fara ca fiecare CJPC sa poata verifica modul de realizare a indicatorilor, comparativ cu media ANPC, aceasta nefiind adusa la cunostinta Comisarilor sefi si astfel nu se poate verifica nici punctajul si nici locul obtinut fata de celelalte CJPC - uri din structura.
Lipsa interviului de evaluare este de natura a influenta acuratetea procesului de evaluare intrucat procedandu-se astfel nu au fost clarificate asteptarile pe care le-a avut evaluatorul-seful nemijlocit fata de modul in care mi-am indeplinit atributiile profesionale ce îi reveneau. Astfel i-a fost ingradita posibilitatea de a argumenta eventualele obiectii privind modul de apreciere si de a prezenta aspectele pe care le consideră relevante pentru activitatea sa, neexistand o fundamentare exacta a datelor privind performanta acestuia profesionala, fiind incalcata prezumtia de nevinovatie.
Consideră ca aprecierea performantelor profesionale individuale, prin compararea gradului de indeplinire a obiectivelor individuale stabilite, cu rezultatele obtinute in mod efectiv de catre CJPC, raportat la media indicatorilor de performanta ai ANPC, nu a fost facuta in mod obiectiv, in situatia in care la nivelul institutiei nu a fost asigurat de catre evaluator, un sistem motivational, prin care sa se determine cresterea performantelor profesionale individuale de la un an la altul conform prevederilor legale.
Din prevederile HG nr 611/2008 care cuprinde metodologia de evaluare a performantelor individuale, coroborate cu prevederile Legii 188 / 1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, rezulta ca evaluarea performantelor profesionale individuale, trebuie sa se efectueze cu rigurozitate, in contextul respectarii tuturor etapelor esentiale, lipsa uneia dintre acestea fiind de natura a afecta grav intregul proces de evaluare si in consecinta a lovi de nulitate evaluarea efectuata in atare conditii.
Consideră ca acordarea notei finale si a calificativului, semnarea de catre evaluator, fara ca Interviul sa fie realizat, face ca Raportul de evaluare sa fie intocmit cu nerespectarea dispozitiilor legale, ceea ce atrage nulitatea acestuia.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, precum și a dispozițiilor legale relevante, curtea reține următoarele:
Prin raportul de evaluare a performanțelor profesionale întocmit pentru anul 2011, reclamantului i-a fost acordată nota finală 3,75 și calificativul Bine. Contestația împotriva acestui raport a fost respinsă, iar instanța de fond a admis în parte acțiunea și a anulat raportul de evaluare întocmit pe numele reclamantului.
În esență, instanța de fond a reținut faptul că reclamantului nu i-au fost aduse la cunoștință criteriile de performanță și nici obiectivele individuale de performanță, evaluarea realizându-se și cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege.
În cadrul recursului declarat, pârâta a invocat, pentru prima oară în cadrul procedurii de contestare a raportului de evaluare, faptul că sunt prevăzute criterii de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale conducătorilor structurilor teritoriale subordonate în Ordinul Președintelui ANPC nr.269/2010, acestea nefiind modificate din 2010 și până în prezent.
Potrivit art.112 alin.1 și 2 din HG 611/2008, criteriile de performanță ale funcționarilor publici sunt prevăzute în anexa nr. 5. În funcție de specificul activității autorității sau instituției publice și de activitățile efectiv desfășurate de către funcționarul public, evaluatorul poate stabili și alte criterii de performanță. Criteriile de performanță astfel stabilite se aduc la cunoștința funcționarului public evaluat la începutul perioadei evaluate, sub sancțiunea neluării lor în seamă. Or, din raportul de evaluare contestat rezultă că au fost avute în vedere anumite criterii specifice activității de protecție a consumatorilor, acestea trebuind a fi aduse la cunoștința reclamantului. Curtea consideră că nu s-ar putea aprecia, astfel, în mod rezonabil, că reclamantul trebuia să presupună că sunt aplicabile în continuare aceleași criterii avute în vedere în anii precedenți, din moment ce legea îl obliga pe evaluator să îi aducă la cunoștință criteriile de performanță specifice.
Deși recurenta a invocat existența Ordinului Președintelui ANPC nr.269/2010, curtea observă faptul că acest ordin nu este publicat în Monitorul Oficial al României, reclamantul neputând, deci, nici măcar verifica forma în vigoare la momentul evaluării sale.
Prin urmare, întrucât existau criterii specifice de performanță în sensul art.112 alin.2 din HG 611/2008, în mod corect a reținut instanța de fond că acestea nu i-au fost comunicate reclamantului.
Mai departe, curtea reține ca fiind întemeiată critica referitoare la inaplicabilitatea circularei ANPC 787/2012, aceasta referindu-se, într-adevăr, la evaluarea funcționarilor din subordinea conducătorilor structurilor teritoriale subordonate.
În ceea ce privește argumentul instanței de fond conform căruia nu a fost respectată procedura legală de evaluare, curtea observă că nu face obiectul motivelor de recurs, pârâta achiesând, practic, la motivarea instanței.
Prin urmare, întrucât existau două considerente esențiale de ordin procedural care determinau nelegalitatea raportului de evaluare întocmit pe numele reclamantului, nu poate fi reținută critica recurentei având ca obiect lipsa unei analize temeinice a fondului litigiului, curtea apreciind că o astfel de analiză nu mai era necesară.
Având în vedere considerentele expuse, curtea constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, astfel că, în temeiul art.312 C.proc.civ., va respinge recursul ca neîntemeiat, cu consecința menținerii sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de pârâta A. NAȚIONALĂ PENTRU P.
C. împotriva sentinței civile nr. 605 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. M. C. C. P. M. H.
GREFIER
V. D.
Red. C.P. dact. GC 2 ex/_
Jud. primă instanță: M. S.
