Decizia civilă nr. 4633/2013. Contencios. Litigiu Curtea de Conturi

Decizii și sentințe contencios/fiscal - CA Cluj (2013)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios A. ȘI FISCAL

Dosar nr. _

DECIZIE CIVILĂ Nr. 4633/2013

Ședința publică de la 23 Aprilie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE A. -I. A.

Judecător C. I.

Judecător DP

G. M. N. Țâr

Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta U. A. T.

J. M. REPREZENTATA PRIN P. C. J., M. M. împotriva sentinței civile nr. 7277 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M. în contradictoriu cu intimații CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, CAMERA DE CONTURI MARAMUREȘ, având ca obiect litigii C. de C. (Legea Nr.94/1992) .

La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă consilier juridic, Gherghina Feder în reprezentarea intereselor recurentei cu delegație de reprezentare aflată la fila 27 din dosar și consilier juridic I. M. -C. în reprezentarea intereselor intimatei, Curtea de Conturi a României cu delegație de reprezentare aflată la fila 30 din dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită. Recursul promovat este legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 2 de lei și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.

S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă. Se mai menționează că la data de_, prin fax și ulterior la data de_ prin poștă se înregistrează din partea intimatei, Curtea de Conturi a României .

C., din oficiu, în temeiul art.159¹alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.3 pct.3 din C.pr. civilă constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

Un exemplar din întâmpinare se comunică cu reprezentanta recurentei care depune înscrisuri reprezentând procesul verbal de constatare pentru anul 2009.

Solicită în probațiune depunerea unui exemplar din Regulamentul despre care se face vorbire în cuprinsul sentinței recurate și care nu există la dosar și nu a fost publicat în Monitorul Oficial și a unui exemplar din raportul de audit aferent anului 2009 întrucât există o contradicție în ceea ce privește misiunea de audit din anul 2010.

Reprezentantul intimaților solicită respingerea cererii în probațiune relevând în susținere că nu prezintă relevanță pentru soluționarea cauzei înscrisurile solicitate în probațiune. În raport de dispozițiile art.21-37, în situația în care se constată nereguli, inspecția poate fi extinsă.Procesul verbal de constatare nu are relevanță.

În replică, reprezentanta recurentului arată că nu este de acord cu punctul de vedere expus.

C., după deliberare, respinge cererile în probațiune formulate raportat la obiectul cauzei deduse judecății, respectiv interpretarea unor texte de lege apreciind că nu sunt esențiale, actele existente la dosar fiind suficiente.

Nemaifiind alte cereri de formulat, C. declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului.

Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii pentru motivele expuse pe larg în scris. În susținere se arată că sentința recurată nu cuprinde motivele pe care aceasta se sprijină, respectiv începând cu anul 2006, prin Dispoziția Președintelui C. J.

M. s-a acordat sporul pentru condiții periculoase bazate pe Buletinele de expertizare a locurilor de muncă și de măsurare a câmpului electromagnetic. Se mai arată că hotărârea recurată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, sporul de 15% existând și în prezent în legislație .

Reprezentantul intimaților solicită respingerea recursului ca nefundat și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică pentru motivele expuse pe larg prin întâmpinare. În susținere se arată că în conformitate cu dispozițiile art.137 din Constituția R. drepturile salariale trebuie stabilite prin lege, sporurile au fost acordate în baza unui acord. Potrivit art.41 alin.5 din Constituție este garantat dreptul la condiții egale de muncă, nu a existat o determinare a radiațiilor electromagnetice.

În replică, reprezentanta recurentului arată că au fost determinat nivelul de radiații prin buletinele existente la dosarul cauzei în 2006 și 2008.

C. reține cauza în pronunțare.

C U R T E A :

Prin sentința civilă nr. 7.277 din 26 noiembrie 2012 pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M. s-a luat act de renunțareala capătul de cerere privind suspendarea executării Deciziei nr. 44/_ emisă de pârâta C. de C. M. și a Încheierii nr. 20/_ emisă de pârâta Curtea de Conturi a României. S-a respins excepția lipsei de interes a reclamantei invocată de pârâte. S-a respins acțiunea formulată de către reclamanta U. A. T. J. M. - reprezentată prin PREȘEDINTE, în contradictoriu cu pârâtele CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI și CAMERA DE CONTURI MARAMUREȘ.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în fapt, o echipă de auditori publici externi ai Curții de C. - C. de C. M. a desfășurat, în perioada 29 august 2011 - 21 octombrie 2011, la U.A.T.J. M., cu sediul în municipiul B. M., str. G. Ș. nr. 46, identificată prin cod de identificare fiscală 17161052, în urma căreia au fost constatate abateri de la legalitate și regularitate, ce au fost consemnate în Procesul-verbal de constatare încheiat la data de 21 octombrie 2011, ce se constituie anexă a Raportului de audit financiar nr. 772/21 octombrie 2011, abateri care au determinat producerea unui prejudiciu important bugetului unității administrativ-teritoriale verificate.

Pentru valorificarea actelor de control a fost emisă Decizia Curții de C. a R.

- C. de C. M. nr. 44/15 noiembrie 2011, prin care s-au dispus în sarcina conducerii U.A.T.J. M. un număr de șapte măsuri.

Dintre acestea, reclamanta a contestat numai măsurile stabilite la punctele

din dispozitivul deciziei de măsuri anterior indicate, și anume:
1. "Stabilirea întinderii prejudiciului cauzat bugetului local prin plata fără temei legal în perioada noiembrie 2007 - decembrie 2009, către angajații instituției, a unor sume reprezentând spor pentru condiții vătămătoare și contribuțiile aferente datorate de unitate la bugetul asigurărilor sociale și fondurile speciale; luarea măsurilor operative de urmărire și recuperare a prejudiciului constatat și virarea sumelor recuperate potrivit destinațiilor legale.

Termen de realizare: 31 martie 2012.";

Prin prezenta acțiune reclamantul a solicitat, în temeiul art. 7, 8 și 11 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, anularea punctului II.1 din dispozitivul Deciziei nr. 44/15 noiembrie 2011 a Curții de conturi a R. - C. de

C. M., cât și anularea Încheierii nr. VI.20/03 februarie 2012 a Comisiei de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de C. a R. .

Totodată, a solicitat, în temeiul art. 14 și art. 15 din Legea contenciosului administrativ, și suspendarea executării măsurilor contestate, până la soluționarea irevocabilă a prezentei cauze. Reclamantul a menționat în scris că renunță la capătul de cerere privind suspendarea executării Deciziei Camerei de C. M. nr.44/_ și a Încheierii Curții de C. a R. nr.20/_, aspect de care instanța urmează să ia act.

Prin notele scrise depuse pentru termenul din 27 septembrie 2012, pârâta Curtea de Conturi a României în nume propriu cât și pentru C. de C. M. a invocat excepția lipsei de interes a reclamantului în a solicita atât anularea Deciziei Curții de C. - C. de C. M. - nr.44/15 noiembrie 2011, cât și a Încheierii nr.VI.20/_ a comisiei de soluționare a contestațiilor, invocându-se în motivare că ulterior înregistrării acțiunii introductive de instanță de către reclamant a intrat în vigoare Legea nr.84 din 14 iunie 2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fondurile publice.

În motivarea acestei excepții s-a arătat că o dată cu intrarea în vigoare a acestor dispoziții legale nici o autoritate sau instituție publică nu poate să pretindă de la reclamant nici o sumă de bani pentru a repara prejudiciul constatat de misiunea de audit a Curții de C. a căror recuperare s-a dispus prin decizia Curții de C. -

C. de C. M. - nr.44/_, iar în ceea ce privește recuperarea sumelor deja plătite de angajații reclamantei acestea nu le mai pot fi restituite. S-a mai invocat că interesul juridic nu mai este actual pentru că partea care îl invocă nu se mai expune în prezent la un prejudiciu dacă nu ar recurge în acest moment la acțiune, menționându-se și că acest interes trebuie să fie în ființă atât la data promovării acțiunii civile, cât și pe tot timpul exercitării acestuia.

Instanța de fond a respins excepția lipsei de interes a reclamantei invocate de către pârâte, întrucât prezenta acțiune a fost introdusă pe rolul instanței competente anterior intrării în vigoare a Legii nr. 84/2012, în speța dedusă judecății reclamanta contestând legalitatea actului administrativ emis în cauză, și cu privire la care a solicitat anularea acestuia.

Sub aspectul fondului cauzei și având în vedere argumentele prezentate de reclamantă în acțiunea introductivă referitoare la împrejurarea că sporul până la 15% s-a acordat încă din anul 2006 și că în perioada supusă controlului pe anul 2009, actul normativ care îl reglementa era în vigoare (art.8 din H.G. nr.281/1993), instanța de fond a reținut următoarele:

Potrivit art. 8 lit. a din H.G. nr. 281/1993, pentru condiții periculoase sau vătămătoare se poate acorda un spor de până la 15% din salariul de bază, iar locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului și condițiile de acordare se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Sănătății și de M. Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, la propunerea ministerelor, celorlalte instituții centrale și locale ale administrației publice interesate, după consultarea sindicatelor.

Prin Regulamentul de acordare a sporurilor la salariile de bază în conformitate cu prevederile art. 8 lit. a din H.G. nr. 281/1993, elaborat de Ministerul Sănătății și de

M. Muncii și Protecției Sociale și înregistrat sub nr._ sunt stabilite locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului pentru salariații care își desfășoară activitatea în condiții deosebit de periculoase, condiții periculoase, condițiile vătămătoare, condiții nedorite sau dificile, salariați din unitățile administrativ-teritoriale neregăsindu-se printre categoriile de personal stabilite prin anexele 1-5 din regulament.

În fapt, în Procesul-verbal de constatare înregistrat la C. de C. M. sub nr. 772/_, la secțiunea IV litera B) punctul 7, se constată plata nelegală, în perioada noiembrie 2007 - decembrie 2009, a sumei de 498.008 lei reprezentând

spor pentru condiții vătămătoare acordat nelegal în sumă de 391.324 lei și contribuțiile unității la bugetul asigurărilor sociale și fondurilor speciale în sumă de 106.684 lei.

În procesul-verbal susmenționat se arată că în cadrul misiunii de audit a situațiilor financiare încheiate de U.A.T.J. M. pentru anul 2009, urmare testării elementelor cuprinse în eșantionul stabilit la categoria de operațiuni "Cheltuieli de personal"; s-a constatat faptul că o parte din personalul aparatului de specialitate al județului (funcționari publici și personal contractual) a beneficiat de spor pentru condiții nocive sau periculoase de până la 15% din salariul de bază în condițiile în care acest spor putea fi de până la 10%.

Pentru valorificarea constatărilor menționate mai sus din Procesul-verbal de constatare înregistrat sub nr. 965/_, directorul Camerei de C. M. a emis Decizia nr. 54/2010 prin care la punctul 4 a dispus stabilirea sumelor reprezentând spor de condiții vătămătoare acordate în plus funcționarilor publici și personalului contractual pe perioada de la intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 6/2007 și a Ordonanței Guvernului nr. 10/2007 și stabilirea întinderii prejudiciului creat bugetului local, înregistrarea lui în evidența contabilă, luarea măsurilor în vederea reținerii sumelor acordate necuvenit și regularizarea cu bugetele publice a contribuțiilor aferente sumelor acordate necuvenit.

Comisia de soluționare a contestațiilor prin Încheierea nr. VI.309/_ respinge contestația formulată de către Consiliul J. M. împotriva măsurii dispusă la punctul 4 din Decizia nr. 54/_ emisă de C. de C. M., iar cu scrisoarea nr. VI/40038/2010 s-a solicitat Camerei de C. M. reverificarea modului de acordare a sporului pentru condiții nocive sau periculoase de până la 15% din salariul de bază și dispunerea măsurilor corespunzătoare de stabilire a întinderii prejudiciului și recuperarea acestuia, întrucât sporul acordat era nelegal. Astfel, în timpul misiunii de audit financiar efectuată în perioada 29.08-_ asupra conturilor anuale de execuție bugetară pe anul 2010 s-a procedat la reverificarea modului de acordare a sporului pentru condiții nocive sau periculoase de până la 15% din salariul de bază pentru personalul propriu al U.A.T.J. M., constatându- se următoarele:

sporul de 15% pentru condiții nocive sau periculoase a fost acordat începând cu luna aprilie 2006, în baza Dispoziției președintelui consiliului județean nr. 138/2006 și a prevederilor art. 8 alin. 1 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 281/1993 privind salarizarea personalului din unitățile bugetare;
persoanele care își desfășoară activitatea în condiții periculoase și vătămătoare și locurile de muncă au făcut obiectul expertizării specialiștilor din

D.S.P. M., fiind eliberat Buletinul de Determinare nr. 4018/_, categoriile de personal expertizat fiind: personalul care își desfășoară activitatea peste 80% din timpul de lucru la calculator.

Locurile de muncă, persoanele beneficiare precum și nivelul sporului, corespunzător timpului efectiv lucrat, a fost stabilit prin dispoziția președintelui consiliului județean nr. 138/2006, fiind modificate și completate prin Dispoziția nr. 51/2008. Ulterior nu au mai existat dispoziții ale președintelui consiliului județean referitoare la acordări sau modificări ale sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare, în baza actelor normative care s-au succedat, în speță Ordonanța Guvernului nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007 și Ordonanța Guvernului nr. 10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului salarizat potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2000, privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de

stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică aprobată prin Legea nr. 231/2007.

Împotriva acestei sentințe, reclamanta U. A. T. J. M. reprezentata prin P. C. J. a declarat recurs

, prin care a solicitat admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii sale și anularea Încheierii nr. 20/_ emisă de Curtea de Conturi a României și a Deciziei nr. 44/_ emisă în dosar nr. 45/2011 de către C. de C. M. ,

măsura dispusă la pct.8. În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304¹C.pr.civ., reclamanta a adus critici de nelegalitate și netemeinicie hotărârii recurate, deoarece a fost dată cu aplicarea greșită a legii, în speță a normelor de drept material incidente în cauză.

Astfel, primul spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15

% din salariul de bază al personalului din instituțiile publice a fost reglementat prin art. 8 din H.G. nr. 281/1993, iar începând cu anul 2006 prin Dispoziția Președintelui

C. J. M. s-a acordat și reclamantei acest spor. Referitor la acesta, reclamanta arată că din modul de determinare a acestuia prin Buletinul de expertizare a locurilor de muncă elaborat de Ministerul Sănătății rezultă diferențierea clară și evidentă a acestui spor față de cel prev. de O.G. nr. 6/2007 și O.G. nr. 10/2008, care este de până la 10 % din salariul de bază, se referă la cu totul alte condiții vătămătoare și care este determinat într-un alt mod, specific prin Bulentinul de măsurători ai câmpului radioelectric emis de Societatea Națională de Radiocomunicații, motiv pentru care reclamanta apreciază că s-a făcut o interpretare și aplicare eronată a legislației aplicabile în speță.

Mai mult, susține reclamanta, asupra acestor aspecte, instanța de fond nu a făcut nicio aprecire, înlăturând în mod nejustificat înscrisurile doveditoare respectiv cele două buletine de determinare și măsurători.

Cu privire la sporul de calculator, recurenta arată că acesta, inițial, a fost stabilit prin Dispoziția președintelui C. J. M. nr. 138/2006, act normativ necontestat care a produs efecte juridice corespunzătoare și la care instanța de fond a făcut doar o simplă constatare.

A mai învederat recurenta că sporul de până la 15% i-a fost acordat încă din anul 2006, iar în perioada supusă controlului pe anul 2009, actul normativ care a reglementat acest spor era în vigoare, respectiv art. 8 al H.G. nr. 281/1993 care a fost abrogat numai în data de 1 ianuarie 2010, prin Legea nr. 330/2009, însă nici acest considerent nu a fost luat în considerare de către instanța de fond. Referitor la textul art. 8 alin. 2 din H.G. nr. 281/1993, recurenta susține că acesta făcea trimiter la un Regulament de urma a fi elaborat în comun cu Ministerul Sănătății și M. Muncii și Protecției Sociale, însă acest regulament nu a fost publicat în Monitorul Oficial și ca atare, recurenta apreciază că nu a avut caracter normativ și obligatoriu, în afara celor 2 emitenți.

Pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI a depus întâmpinare

în cauză prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii recurate, dat fiind faptul că în cauză nu subzistă nici un motiv de nelegalitate și netemeinicie de natură a atrage modificarea hotărârii primei instanțe care a reținut în mod corect că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 8 din H.G. nr. 281/1993. În ceea ce privește trimiterile făcute de recurentă la dispozițiile Legii nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, intimata arată că în salariile de bază stabilite prin această lege se introduc doar sporurile care până la publicarea acestei legi au fost stabilite și acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului sau sunt prevăzute în notele din anexele la prezenta lege, fără însă ca pentru personalul din administrația publică local să fie prevăzut sporul pentru calculat, așa cum în mod nefondat susține recurenta.

Analizând recursul formulat din perspectiva motivelor invocate, C. l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente

Instanța de recurs reține în concordanță cu instanța de fond faptul că potrivit art. 8 lit. a din H.G. nr. 281/1993, pentru condiții periculoase sau vătămătoare se poate acorda un spor de până la 15% din salariul de bază, iar locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului și condițiile de acordare se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Sănătății și de M. Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, la propunerea ministerelor, celorlalte instituții centrale și locale ale administrației publice interesate, după consultarea sindicatelor.

Prin Regulamentul de acordare a sporurilor la salariile de bază în conformitate cu prevederile art. 8 lit. a din H.G. nr. 281/1993, elaborat de Ministerul Sănătății și de

În fapt, prin Procesul-verbal de constatare înregistrat la C. de C. M. sub nr. 772/_, la secțiunea IV litera B) punctul 7, se constată plata nelegală, în perioada noiembrie 2007 - decembrie 2009, a sumei de 498.008 lei reprezentând spor pentru condiții vătămătoare acordat nelegal în sumă de 391.324 lei și contribuțiile unității la bugetul asigurărilor sociale și fondurilor speciale în sumă de 106.684 lei.

Recurentul definește într-o manieră proprie sporul pentru condiții periculoase și vătămătoare ca fiind sporul de calculator, deși H.G. 281/1993 nu distinge un astfel de spor de calculator ci reglementează după criterii pe care le stabilește concis

,,sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare,,.

Pentru valorificarea constatărilor rezultate în urma controlului așa cum au fost menționate în Procesul-verbal de constatare înregistrat sub nr. 965/_, directorul Camerei de C. M. a emis Decizia nr. 54/2010 prin care la punctul 4 a dispus stabilirea sumelor reprezentând spor de condiții vătămătoare acordate în plus funcționarilor publici și personalului contractual pe perioada de la intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 6/2007 și a Ordonanței Guvernului nr. 10/2007 și stabilirea întinderii prejudiciului creat bugetului local, înregistrarea lui în evidența contabilă, luarea măsurilor în vederea reținerii sumelor acordate necuvenit și regularizarea cu bugetele publice a contribuțiilor aferente sumelor acordate necuvenit.

În timpul misiunii de audit financiar efectuată în perioada 29.08-_ asupra conturilor anuale de execuție bugetară pe anul 2010 s-a procedat la reverificarea modului de acordare a sporului pentru condiții nocive sau periculoase de până la 15% din salariul de bază pentru personalul propriu al U.A.T.J. M., constatându- se în mod întemeiat faptul că sporul de 15% pentru condiții nocive sau periculoase a fost acordat începând cu luna aprilie 2006, în baza Dispoziției președintelui consiliului județean nr. 138/2006 și a prevederilor art. 8 alin. 1 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 281/1993 privind salarizarea personalului din unitățile bugetare. În aplicarea acestei dispoziții legale, persoanele care își desfășoară activitatea în

condiții periculoase și vătămătoare și locurile de muncă au făcut obiectul expertizării specialiștilor din D.S.P. M., fiind eliberat Buletinul de Determinare nr. 4018/_

, categoriile de personal expertizat fiind personalul care își desfășoară activitatea peste 80% din timpul de lucru la calculator.

Analiza dispozițiilor incidente din H.G. 281/1993 relevă următoarele: Potrivit art. 8 alin. 1 din acest act normativ, în forma în vigoare în perioada supusă analizei prin controlul intimatei Curtea de Conturi a României se acordă ,,pentru condiții periculoase sau vătămătoare, un spor de pînă la 15% din salariul de baza, corespunzător timpului lucrat la locurile de munca respective. …….Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului și condițiile de acordare se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Sănătății și M. Muncii și Protecției Sociale, la propunerea ministerelor, celorlalte instituții centrale și locale ale administrației publice interesate, după consultarea sindicatelor,,.

Există un astfel de regulament adoptat cu respectarea dispozițiilor anterioare în anul 1993 cu numărul LV /_ care nu face însă vreo referire la personalul din cadrul autorităților publice locale. Independent de publicarea sau nu a acestui regulament în Monitorul Oficial, este cert faptul că sporul menționat de art. 8 alin. 1 din HG 281/1993 nu pot fi stabilite printr-o altă modalitate decât cea reglementată. În consecință, angajatorul nu are vreo competență în elaborarea respectivului regulament, iar Buletinele de expertizare a condițiilor de muncă emise de către Direcția de Sănătate P. ă M. nu au relevanță în contextul legislativ anterior enunțat.

În ceea ce privește trimiterile făcute de recurentă la dispozițiile Legii nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, intimata arată că în salariile de bază stabilite prin această lege se introduc doar sporurile care până la publicarea acestei legi au fost stabilite și acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului sau sunt prevăzute în notele din anexele la prezenta lege, fără însă ca pentru personalul din administrația publică local să fie prevăzut sporul pentru calculat, așa cum în mod nefondat susține recurenta.

În ceea ce privește O.U.G. 6/2007, rezultă din dispozițiile acestui act normativ faptul că angajaților care își desfășoară activitatea în cadrul autorităților și instituțiilor publice, pentru condiții vătămătoare sau periculoase se acordă un spor de până la 10% numai dacă își desfășoară activitatea în condițiile prevăzute de acest act normativ, situație care în cazul concret analizat nu este îndeplinită.

Pentru toate aceste argumente, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.p.c., instanța va respinge recursul declarat de reclamanta U. A. T. J.

M. reprezentata prin P. C. J. împotriva sentinței civile nr. 7.277 din 26 noiembrie 2012 pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M., pe care o va menține în întregime.

PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul declarat de reclamanta U. A. T. J. M. reprezentata prin P. C. J. împotriva sentinței civile nr. 7.277 din 26

noiembrie 2012 pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M., pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 23 aprilie 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

A. A. I. C. I. DP

G. ,

M. N. ȚAR

Red..A.A.I./_ .

Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: C. L. .

Decizia civilă nr. 4633/2013. Contencios. Litigiu Curtea de Conturi

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 4633/2013. Contencios. Litigiu Curtea de Conturi