Decizia civilă nr. 4769/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici statutari
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 4769/2013
Ședința publică de la 25 Aprilie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE L. U.
Judecător M. D.
Judecător R. -R. D. Grefier M. T.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul formulat de reclamanta M. C. S., împotriva sentinței civile nr. 2028/2012, pronunțată de Tribunalul B. -Năsăud, în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâții M. B. PRIN P. și P. M. B., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari anulare dispoziție L 215/2001.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că la dta de_, reclamanta recurentă a depus la dosar concluzii.
Se constată totodată faptul că prin încheierea de ședință din data de_ s-au consemnat atât mersul dezbaterilor, cât și concluziile orale ale părților, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre.
CURTEA
Reclamanta M. C. S. a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 2028/2012, pronunțată de Tribunalul B. -Năsăud, în dosarul nr._, solicitând admiterea recursului, modificarea în întregime a sentinței atacate cu consecința admiterii acțiunii introductive așa cum a fost formulată; cu cheltuieli de judecată la fond și în recurs.
În motivele de recurs se arată că sentința atacată este nelegală, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a prevederilor Legii nr.285/2010 și a Ordinului_ privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr.285/2010, motiv de recurs prev.de art.304 pct.9 C.pr.civ.
Reclamanta-recurentă arată că a fost angajată ca și personal contractual în anul 2004, pe perioadă nedeterminată, pe postul de referent contabil, la Serviciul public municipal Administrația Piețelor, Târgurilor și Oboarelor, fiind promovată în anul 2006, în funcția de inspector de specialitate, grad II, în cadrul ace4luiași serviciu public, tot ca și personal contractual.
Urmare apariției Legilor nr.284/2010 și nr.285/2010 s-a procedat la reîncadrarea începând cu data de_ a personalului contractual și a
funcționarilor publici din cadrul aparatului de specialitate a P. ui municipiului Bistrițăa și a serviciilor publice de interes local, prin Dispoziția nr.215/_, unde reclamanta figurează la poziția 19, din anexa 3, având funcția d einspector specialitate, gr.I, clasa 50, gradația 4 cu un salar de bază de 1479 și spor de condiții vătămătoare 152 lei.
Menționează că dispoziția nu a fost atacată de către reclamantă, întrucât clasa și gradația acordată erau corespunzătoare gradului profesional și vechimii în muncă, dobândite până la acea dată, iar salariul stabilit oricum era mai mare decât cel acordat prin dispoziția ce face obiectul prezentului litigiu.
Totodată, arată că prin Hotărârea Consiliului local al mun.B. nr.14/3_ s-a aprobat reorganizarea Compartimentului buget, salarizare, contabilitate din cadrul Direcțieid e administrare a piețelor din mun.B. și transformarea unui număr de 9 posturi d enatură contractuală din cadrul aceluiași compartiment în funcții publice, între acestea fiind și cel al reclamantei. Recurenta arată că deși la data emiterii dispoziției nr.215/2011 era adoptată deja HCL nr.14/2011, aceasta nu a putut fi avută în vedere deoarece dispoziția nr.215/2011 a fost emisă cu caracter retroactiv, respectiv începând cu
data de_ .
În aceste condiții, la numai o lună de la data emiterii dispoziției nr.215/_
, a fost emisă dispoziția atacată, prin care reclamanta a fost numită în funcția publică de execuție inspector clasa 46, grad asistent, gradația 4, cu un salar de bază de 1122 lei și un spor de condiții vătămătoare de 113 lei.
Arată că între datele emiterii celor două dispoziții, nu au apărut niciun fel de schimbări în ceea ce privește atribuțiile de serviciu ale reclamantei, după cum se poate constata din fișa postului aflată la dosar, însă funcția în care reclamanta a fost numită, a fost una nouă, înființată prin HCL nr.14/3_ .
Reclamanta-recurentă, consideră că pârâtul cu rea credință a pus în discuție problema drepturilor bănești acordate din fondurile constituite în temeiul OGR nr.92/2003 și a OGR nr.29/2004, care au fost incluse în salariul aferent lunii octombrie 2010. Această chestiune nu mai prezenta niciun interes, în speță copul acestei probleme fiind doar acela de a induce instanța pe o pistă greșită, deoarece prin HCL nr.14/2011 s-a înființat o funcție publică nouă, iar numirea reclamantei într-o funcție publică, prin transformarea postului nu putea fi făcută prin raportare la faptul dacă anterior a beneficiat sau nu de stimulente financiare, ci doar având în vedere nivelul de salarizare în plată pentru o funcție publică similară, cu luarea în considerare a nivelului funcției, clase și gradului. În niciun caz, intenția Consiliului local avută înb vedere la adoptarea Hotărârii nr.14/2011 nu a fost aceea a diminuării drepturilor salariale ale angajaților contractuali prin transformarea posturilor în funcții publice, aspect ce rezultă din expunerea de motive și raportul serviciului de specialitate.
P. municipiului B. a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.
Pârâtul arată că între cele două dispoziții, respectiv nr.215/_ și nr.435/_, există o singură diferență: natura postului ocupat în cadrul administrației piețelor - personal contractual în prima, funcționar public în a doua. Modul de calcul al drepturilor salariale a fost același: salariu de bază și spor de condiții vătămătoare,diferența dintre salariul stabilit prin dispoziția nr.215/_ și cel stabilit prin dispoziția contestată fiind reprezentată de natura postului contractual/funcție publică.
Asupra recursului, Curtea va reține următoarele:
Reclamanta M. C. -S. a fost angajata ca și personal contractual în anul 2004 la Serviciul P. Municipal - Administrația Piețelor, Târgurilor și Oboarelor, fiind promovată în anul 2006 în funcția de inspector de specialitate gradul II.
P. municipiului B. a emis dispoziția 215 din_ prin care reclamanta a fost reîncadrată din_ ca și funcționar public în conformitate cu prevederile Legii 248/2010 și 285/2010 precum și a HCL B. 14 din 3_ .
Pârâtul P. mun.B. a apreciat că reclamanta a fost reîncadrată pe același post contractual la același serviciu, existând doar diferența privind natura postului respectiv, personal contractual și funcționar public începând cu_ .
Prin dispoziția 435 din_ reclamanta a fost numită în funcția publică de inspector cls.46, grad asistent, gradația IV la Direcțiai de Administrare a Piețelor cu un salar de bază lunar de 1122 lei și un spor de condiții vătămătoare 113 lei. Această încadrare s-a făcut fără includerea în salarul de bază a sumelor provenite din fondul de stimulent a lunii octombrie 2010 întrucât activitatea de la Direcția de Administrare a Piețelor nu cuprinde atribuții de recuperare a creanțelor bugetului local.
Prevederile art.14 alin.1 din Legea 285/2010 arată că pentru personalul nou încadrat pe funcție, pentru personalul încadrat pe funcții de același fel și pentru personalul promovat în funcții sau în grade, salarizarea se va face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din autoritatea publică sau în instituția în care acesta este încadrat.
Deși s-a considerat că reclamanta a îndeplinit aceleași atribuții și după numirea sa în funcția publică, Curtea va considera că nu se poate proceda la o asimilare între încadrarea ca personal contractual și încadrarea ca funcționar public. Ori din punct de vedere a Legii 188/1999 reclamanta a fost nou-numită într-o funcție publică de execuție, funcție înființată prin HCL 14 din 3_, astfel că salarizarea trebuia efectuată la nivelul de salarizare în plata pentru funcțiile similare din autoritatea publică în care aceasta era încadrată.
Astfel, art.din Legea 185/2010 nu impune și o condiție suplimentară de a beneficia anterior de stimulente financiare, ci face doar referire doar la o funcție de același grad și clasă.
În ceea ce privește drepturile bănești acordate din fondurile constituite ca urmare a executărilor silite potrivit Codului de procedură fiscală, acestea nu au relevanță atât timp cât s-a creat un cadru unitar de salarizare, fără a se mai face referire la treptele de salarizare existente până la intrarea în vigoare ale Legii 284/2010.
Ca atare, nici dispozițiile 1135/2004 și 2261/2004 nu au nicio incidență în cazul de față, iar pentru că din punct de vedere a Legii 188/1999 reclamanta a fost încadrată pe o funcție nouă, creată anume în baza legii mai sus arătate, și ca atare, drepturile salariale nu puteau fi diminuate.
În conformitate cu prevederile art.304 pct.9 raportat la art.312 C.pr.civ., Curtea va admite recursul și va modifica sentința în sensul că va admite acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâții M. B. și P. municipiului B. și ca o consecință va modifica parțial articolul 1 din Dispoziția emisă de pârâtul PMB nr. 435 din_, în partea referitoare la stabilirea salariului de bază la 1122 lei și a sporului de 113 lei și ca o consecință dispune majorarea salariului reclamantei la nivelul salariilor atribuite angajaților PMB care sunt încadrați pe funcții similare.
De asemenea, va obliga pârâtul M. B. să plătească reclamantei suma calculată cu diferența dintre salariul legal ce i se cuvenea și salariul efectiv plătit în perioada respectivă între data de_ până la data emiterii deciziei de modificare dispusă de instanță.
În ceea ce privește daunele morale, Curtea urmează să le respingă, acestea nefiind dovedite în sensul arătat de art.1169 din vechiul Cod civil.
În conformitate cu art.274 C.pr.civ., va obliga pârâtul M. B. să plătească suma de 1002,15 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E CI D E
Admite recursul declarat de reclamanta M. C. S. împotriva sentinței civile nr. 2028/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. -Năsăud, pe care o modifică în sensul că admite acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâții M. B. și P. municipiului B. și ca o consecință:
Modifică parțial articolul 1 din Dispoziția emisă de pârâtul PMB nr. 435 din_, în partea referitoare la stabilirea salariului de bază la 1122 lei și a sporului de 113 lei și ca o consecință dispune majorarea salariului reclamantei la nivelul salariilor atribuite angajaților PMB care sunt încadrați pe funcții similare.
Obligă pârâtul M. B. să plătească reclamantei suma calculată cu diferența dintre salariul legal ce i se cuvenea și salariul efectiv plătit în perioada respectivă între data de_ până la data emiterii deciziei de modificare dispusă de instanță.
Respinge cererea de acordare a daunelor morale.
Obligă pârâtul M. B. să plătească suma de 1002,15 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | ||||
M. | D. R. R. | D. | L. | U. | M. T. |
red.RRD/AC 2 ex. - _
