Decizia civilă nr. 4869/2013. Obligare emitere act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4869/2013
Ședința publică din data de 26 Aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. H. JUDECĂTOR D. M. JUDECĂTOR F. T. GREFIER D. C.
Pe rol soluționarea recursului declarat de pârâtul P. M. C. N. împotriva sentinței civile nr. 11359 din data de_, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamanta SC G. I. 2. S.
, având ca obiect - obligare emitere act administrativ.
Prin Serviciul Registratură, la data de_ intimata-reclamantă a depus la dosarul cauzei concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 11.359 din 2.XI.2012 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. s-a admis acțiunea precizată formulată de reclamanta SC GHISA I. 2. S., în contradictoriu cu pârâtul P. M. C. -N., iar acesta a fost obligat la eliberarea AC privind imobilul construcție D+P+3E amplasat pe terenul situat administrativ în C. - N., Calea Turzii 111A și înscris în CF 75, nr. topo 20893/a,_ 1/_ 2/1/1, realizat în baza AC 816/_ conform concluziilor expertului tehnic Babota G. din raportul de expertiză, respectiv se va elimina balconul de la parter cu închiderea golului de ușă și reducerea suprafeței logiei în colțul sudic al apartamentului de la parter.
S-a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamanta este proprietara imobilului D+P+3E amplasat pe terenul situat în C.
-N., Calea Turzii nr.111, înscris in CF nr.75, 20893/a, 16366, nr. top.2348, 13951/_ 2/1/1 și a obținut autorizația de construire nr. 816/_ iar în urma controlului efectuat de reprezentanții pârâtului a fost sancționată cu amendă contravențională pentru nerespectarea prevederilor autorizației de construire, respectiv amplasarea construcției la cca. 3,20 m față de 5 m pe latura NE, execuția unui zid de sprijin din beton, pe latura SV, zid care nu este prevăzut în AC. dispunându-se ca măsuri complementare oprirea imediată a lucrărilor și intrarea in legalitate în termen de 120 de zile de la primirea actului sancționator.
Reclamanta a invocat că nerespectările constatate s-au datorat unor împrejurări obiective și imprevizibile, realizarea zidului de sprijin fiind necesară ca urmare a alunecărilor de teren cauzate de existența apelor subterane și a unui plan de alunecare la limita de proprietate a imobilului, iar depășirea
distanței prevăzute in planul de situație vizat spre neschimbare pe latura NE a rezultat în urma neconcordanței dintre documentația cadastrală și măsurătorile efectuate în teren.
Reclamanta a făcut dovada că în vederea intrării in legalitate dispusă de pârât, a întreprins toate demersurile necesare în acest sens, fiind depusă o documentație privind modificarea amplasării imobilului în cauză, studiu geotehnic, raport de expertiză pentru zidul de sprijin, certificat de urbanism, acordul vecinilor de pe latura NE privind retragerea construcției la maxim 3 m față de limita de proprietate, însă prin adresa nr.240098/_ emisă de Primăria M. C. -N. i s-a comunicat că documentația nu poate fi promovată întrucât nu s-a respectat termenul de 120 de zile pentru intrarea în legalitate, dispus prin procesul verbal de contravenție.
Pentru intrarea în legalitate în ceea ce privește zidul de sprijin, reclamanta a obținut AC 1758/_ pentru " consolidare zid de sprijin";.
Pe parcursul derulării acestui litigiu reclamanta a obținut avizul nr. 121992/43/_, emis de CT., prin care s-a avizat poziția de reamplasare a construcției în sensul retragerii de min 5,0 m de la aliniament, min. 3,0 m față de cea sudică și 2,9 m față de limita nordică și respectarea distanței pentru vederea directă, reglementată de Codul civil.
În urma emiterii acestui aviz, a fost obținut și certificatul de urbanism nr.
3827 din_ .
Pentru a se verifica dacă în cauză sunt întrunite condițiile eliberării unei noi AC, în raport de prevederile legale sus menționate, în cauză s-a dispus efectuarea unui raport de expertiză tehnică judiciară.
Din concluziile acestui raport de expertiză, efectuată de expertul tehnic ing.Babota G., au reieșit că "A. iamentul construcției (definite conform Legii nr. 350/2001), față de limita de proprietate pe latura N-E nu respectă prevederile CU nr.3502 din_, chiar și cu acordul notarial al fam.Oros, pentru reducerea distanței la 3,00 m.
Ca urmare, pentru încadrarea amplasării clădirii față de limita proprietății de la N-E, în condiția < 3,00 m, este necesară demolarea acestor zone de placă din beton armat, la nivelul feței exterioare a peretelui (planșa nr.4, marcate cu culoarea roșie).
Documentația înregistrată la Primăria Cluj-Napoca sub nr.3. / _
, privind modificarea soluției constructive aprobate prin A.C. nr.816/_, pentru imobilul D+P+3E amplasat pe terenul situat în C. -N., Calea Turzii nr.111, nu îndeplinește condițiile legale pentru obținerea autorizației de construire, legate de "Amplasarea clădirilor față de limitele laterale…";, nerespectând distanța minimă de 3,00 m, față de limita de proprietate N-E.
Va trebui refăcut PAC Proiect modificator, în sensul demolărilor precizate mai sus, ce se vor reflecta în noul plan de situație, cu distanțele de la peretele clădirii la limita de proprietate N-E, < 3,00 m.";
Prin raportare la cele două acte obținute pe parcursul derulării litigiului, respectiv avizul nr. 121992/43/_, emis de CT. și certificatul de urbanism nr. 3827 din_ s-a dispus completarea raportului de expertiză (f.158-159), însă expertul și-a menținut concluziile inițiale, respectiv a apreciat că pentru intrarea în legalitate este necesară demolarea balconului de la parter cu închiderea golului de ușă și reducerea suprafeței logiei în colțul sudic al apartamentului de la parter conform planșei nr.4, marcate cu culoarea roșie.
Față de concluziile raportului de expertiză reclamanta și-a precizat acțiunea (f.164) în sensul că este de acord cu demolările propuse de expert și solicită eliberarea AC conform concluziilor acestui raport de expertiză.
În considerarea textelor de lege anterior menționate, precum și în raport de concluziile expertizei anterior menționate instanța va respinge cererea inițială de obligare la emitere AC cu menținerea soluției constructive aprobate inițial, aceasta neavând suport probator, însă în condițiile în care reclamanta a arătat că este de acord cu demolarea acelor părți din clădire care depășesc limitele legalității, instanța, în tem. art. 7 al. 15 ind. 1 și 2 din Legea 50/1991 va
admite acțiunea precizată în sensul că va obliga pârâtul la eliberarea AC privind imobilul construcție D+P+3E amplasat pe terenul situat administrativ în C. -N.
, Calea Turzii 111A și înscris în CF 75, nr. topo 20893/a,_ 1/_ 2/1/1, realizat în baza AC 816/_ conform concluziilor expertului tehnic Babota G. din raportul de expertiză, respectiv se va elimina balconul de la parter cu închiderea golului de ușă și reducerea suprafeței logiei în colțul sudic al apartamentului de la parter.
Împotriva acestei sentințe, pârâtul P. MUN. C. -N. a declarat recurs
, solicitând admiterea acestuia, modificarea în totalitate a hotărârii recurate în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În motivarea recursului, recurentul arată că în mod nelegal instanța de fond a admis petitul subsidiar al precizării de acțiune ce viza o soluție de autorizare care nu a făcut obiectul unei solicitări pe cale administrativă în fața autorității competente, cu eliberare autorizației de construire.
Se arată că soluția constructivă adoptată de către reclamantă precum și de către instanța de judecată a fost oferită indirect de către expertul tehnic judiciar, acesta concluzionând în cuprinsul raportului de expertiză faptul că imobilul edificat nu respectă distanța stabilită de 2,90 m. și nici servitutea de vedere.
Se apreciază că această nouă soluție constructivă echivalează în fapt cu o nouă cerere de emitere a unei autorizații de construire modificatoare.
Dispozițiile sentinței civile criticate contravin dispozițiilor sentinței civile nr. 14907/2009 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei C. -N. în care s-a dispus obligarea pârâtei la încadrarea lucrărilor de construire executate în C. -N., Cl. Turzii, nr. 111, în prevederile autorizației de construire nr. 816/_ .
Se apreciază că există două hotărâri judecătorești contradictorii care oferă soluții diferite pentru construcția edificată cu nerespectarea autorizației de construire.
Termenul de intrare în legalitate stabilit de către agentul constatator nu a fost respectat. Se menționează că prin procesul-verbal de constatare a contravențiilor s-a dispus, pe lângă sancțiunea pecuniară, oprirea imediată a lucrărilor și intrarea în legalitate conform legislației în vigoare, în termen de 120 de zile. S-a apreciat că acesta a fost un termen rezonabil care la momentul depunerii precizării de acțiune era depășit.
Se apreciază de către recurent că instanța investită cu soluționarea cauzei nu putea ignora dispozițiile art. 7 alin. 15 - 151din Legea nr. 50/1991, textele legale menționate referindu-se doar la situația în care în timpul executării lucrărilor și numai în perioada de valabilitate a autorizației de construire survin modificări de temă în privința construcției autorizate. Or, în speță, autorizația de construire nr. 816/2006 și-a pierdut valabilitatea, astfel încât nu se poate vorbi de obținerea unei autorizații de construire pentru modificarea soluției constructive, ci eventual reluarea procedurii de autorizare, în condițiile prevăzute de actele normative în vigoare.
Reclamanta S.C. GHISA I. 2. S.R.L. a depus întâmpinare și concluzii scrise
prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat (f.11-15, f.18-20).
Analizând recursul formulat din perspectiva motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente:
Soluția constructivă viabilă, care permite respectarea normelor de urbanism specifice zonei de amplasament, a rezultat în urma efectuării unei expertize de către expertul tehnic judiciar numit de către instanța de fond. Acesta a arătat care sunt măsurile ce trebuie luate pentru a se proceda la încadrarea construcției deja existente în normele tehnice de urbanism, atât generale cât și specifice zonei în care a fost edificată construcția, respectiv eliminarea balconului de la parter cu închiderea golului de ușă și reducerea suprafeței logiei în colțul sudic al apartamentului de la parter.
Nu prezintă relevanță faptul că autoritatea publică competentă nu a fost sesizată anterior cu o cerere de modificare a autorizației de construire în forma
menționată în expertiză
, întrucât soluția constructivă propusă de către expert s- a degajat în urma unei expertize realizate cu respectarea principiilor contradictorialității și nemijlocirii, cu participarea părților și în fața unei instanțe de judecată.
Soluția constructivă propusă de către expert a fost propusă în cadrul probei cu expertiza judiciară, probă la administrarea căreia au fost respectate cerințele unui proces echitabil, precum și cele ale dreptului la apărare.
Pârâtul, în calitate de autoritate publică competentă, a avut posibilitatea de a-și exprima un punct de vedere pe fond în privința soluției constructive propusă de către expert, pentru a se determina cu exactitate dacă această soluție respectă normele de urbanism aprobate pentru zona de amplsament.
Astfel, pârâtul a depus un act intitulat "Concluzii"; (f.162) în care și-a exprimat punctul de vedere în privința expertizei realizată în cauză.
Din punct de vedere procedural, și în condițiile art. 132 c.pr.civ., văzând concluziile expertului, reclmanta a formulat o precizare a acțiunii introductive, în raport de cele menționate în expertiza judiciară. Curtea reține faptul că solicitarea inițială a reclamantei de intrare în legalitate, prin eliberarea unei noi autorizații de construire, a fost păstrată, soluția modificatoare a proiectului de construcție inițial, propusă de expert, fiind cea care a determinat precizarea acțiunii introductive.
Curtea reține și împrejurarea că pârâtul, în întâmpinarea de la fond, (f. 40, verso) a arătat că refuzul de eliberarea a autorizației modificatoare a fost generat de faptul că "nu a fost respectat termenul de 120 de zile, stabilit impertativ prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 172/_ "; și deci nu pentru că ar fi analizat pe fond vreo soluție modificatoare a proiectului inițial, propusă de către reclamantă, în faza adminstrativă a acestui litgiu și ar fi apreciat că acea propunere nu se încadrează în normele de urbanism specifice zonei de amplasament a construcției.
Este cert deci refuzul autorității de soluționare favorabilă a unei cereri formulate de către un particular, astfel încât, în condițiile art. 1 al. 1 din Legea nr. 554/2004 nu i se poate refuza particularului accesul la o instanță de judecată, pentru realizarea drepturilor sale.
Nu se poate reține că pârâtul ar fi fost luat prin surprindere de cererile reclamantei, în condițiile în care este cert că înainte de sesizarea instanței de judecată, în faza adminsitrativă, între părți sau stabilit raporturi de autoritate specifice.
Se reține și împrejurarea că, în fața instanței de recurs, reclamanta a făcut dovada că s-a adresat autorității competente cu o cerere privind modificarea autorizației de construire, conform soluției tehnice identificată de către expert.
Nu se poate reține contrarietatea între sentința civilă nr._ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., în principal,
datorită faptului că nu se poate reține tripla identitate specifică autorității de lucru judecat.
Probele administrate au relevat diferența de obiect între cele două hotărâri judecătorești. Mai apoi, Curtea reține că procedura inițiată în dosarul nr._ ( prin care s-a cerut obligarea reclamantei din prezenta cauză la încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației de construire nr. 816/2006) se află în faza de judecată a recursului și este în prezent suspendată până la soluționarea prezentei cauze.
Se constată așadar că instanța învestită cu soluționarea recursului înregistrat în dosarul nr._ a apreciat, ea însăși, că este necesar să cunoască cu prioritate, soluția ce se va pronunța în prezenta cauză, pentru a putea soluționa, mai apoi, calea de atac din acel dosar, în raport de cele stabilite în prezenta cauză.
Se mai reține și împrejurarea că hotărârea pronunțată în aceea materie nu are caracter executoriu, astfel încât până la acest moment sentința civilă nr. 11359/2012 nu produce efecte între părțile litigante.
Cu privire la respectarea termenului de intrare în legalitate, Curtea are în vedere că acest termen nu este unul de decădere.
Cu privire la termenul pentru intrarea în legalitate art. 59 al. 1 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991
privind autorizarea executării lucrărilor de construcții prevede: "Organul de control care a sancționat contravențional pentru fapta de a se executa lucrări de construcții fără autorizație sau cu încălcarea dispozițiilor acesteia, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1) din Lege, pe lângă oprirea executării lucrărilor, are obligația de a dispune luarea măsurilor necesare pentru încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației, sau de desființare a lucrărilor executate fără autorizație, într-un termen pe care îl vastabili prin procesul verb al.";
Stabilirea întinderii acestui termen este lăsată la libera apreciere a organului constatator.
Nefiind un termen de decădere, nu se poate aprecia că după împlinirea lui particularul nu va mai putea obține o soluție, în acord cu normele de urbanism, pentru intrarea în legalitate.
Nu se poate reține că între data emiterii procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției nr.172, repsectiv_ (f.15-16 fond) și data introducerii prezentei cereri de chemare în judecată reclamantul ar fi stat în pasivitate.
La dosar s-au depus acte ce atestă preocuparea reclamantei pentru realizarea intrării în legalitate. (f.19)
Referitor la faptul că demersul procesual al reclamantei a început după expirarea valabilității autorizației de construire nr. 816/_, valabilă un an de la data emiterii (f.13), Curtea reține că demersul judiciar precizat al reclamantei a vizat eliberarea unei noi autorizații de construire, aceasta fiind atât dispoziția instanței de fond în prezenta cauză cât și conținutul cererii ulterioare depusă de către reclamantă, menționată anterior (f. 17, dosar recurs), fiind incidente dispozițiile art. 7 al.151și 152din Legea nr. 50/1991, reținute în mod corect de către instanța de fond.
În consecință, față de cele menționate, se va respinge, cu majoritate de voturi, recursul formulat și se va păstra în întregime hotărârea recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Cu majoritate de voturi
: respinge recursul declarat de pârâtul P. M.
C. -N. împotriva sentinței civile nr. 11.359 din 2.XI.2012 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26 aprilie 2013.
PREȘEDINTE, M. H. | JUDECĂTOR, D. M. | JUDECĂTOR, F. T., Cu opinie separată în sesnul admiteri recursului și respingerii cererii |
GREFIER, D. C. |
Red.M.D./_ .
Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: A.M.B.
.
OPINIE SEPARATĂ
Contrar opiniei majoritate apreciez că recursul se impune a fi admis, modificată hotărâre în sensul respingerii cererii pentru următoarele considerente.
Prin cererea introductivă intimata S.C. Ghisa I. 2. S. în contradictoriu cu recurentul a solicitat instanței a fi obligat pârâtul recurent la eliberarea autorizației de construire privind modificarea soluției constructive aprobată prin autorizația de construire nr.816/2006 pentru imobil D+P+3E pe terenul situat administrativ în C. -N. .
În susținerea celor solicitate s-a arătat că în calitatea de proprietar a obținut autorizația menționată pentru birouri parter și locuințe 5 apartamente la etaj. În urma controlului de către inspectori s-a constat nerespectarea prevederilor autorizației după cum urmează: amplasare construcției la cca. 3,20 m față de 5 m distanța prevăzută în plan de situație vizat spre neschimbare pe latura NE, execuție zid sprijin pe latura SV - zid neprevăzut în autorizație. Prin procesul verbal constatator s-a aplicat amenda - achitată cu chitanța TS2A nr.3234401 și s-au dispus măsuri de oprire a lucrărilor și intrare în legalitate în termen de 120 zile.
Nerespectările contestate s-au datorat unor împrejurări vizând necesitatea realizării unui zid în urma alunecărilor, a unui plan pe limita de proprietate iar depășirea situației s-a datorat unor neconcordanțe dintre documentație și măsurători pe teren. Pentru aducerea la îndeplinire a realizat un studiu geotehnic în 2007 ,a obținut acordul vecinilor pe latura NE ,a efectuat documentația modificatoare,a solicitat certificat urbanism iar după obținerea a înaintat documentația autorității pentru eliberarea autorizației. Prin răspunsul dat direcția de urbanism a comunicat faptul că nu se poate promova
documentația nefiind respectat termenul prevăzut în procesul verbal și prezentat și prin certificatul de urbanism. Răspunsul constituie un refuz nejustificat în sensul art.2 din Legea nr.554/2004 în condițiile în care se relevă respingerea pe baza unui element de ordin procedural si sunt întrunite condițiile legale de obținere a autorizației privind modificarea soluției constructive .In plus chiar dacă nu era respectat termenul ar fi trebuit acordat atenție împrejurărilor ce au determinat depășirea.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare intimatul a solicitat respingerea demersului în considerarea ca, dat fiind constatările și cele stabilite în urma controlului și a nerespectării termenului de intrare în legalitate a fost inițiat un demers judiciar prin care instanța a obligat intimata la încadrarea lucrărilor în autorizație, cauza apoi fiind suspendată. În aceste condiții și raportat la dispozițiile Legii nr.50/1991 a ordinului nr.1430/2005 (invocat de intimata în prezent abrogat) a art.54 din Ordinul 839/2009 a transmis răspunsul la adresa intimatei susținând totodată termenul rezonabil pentru intrarea în legalitate și faptul că nu se pot ignora prevederile Legii nr.50/1991, astfel că refuzul eliberării autorizației nu este unul nejustificat.
Ulterior prin precizarea făcută intimata a solicitat obligarea la eliberarea autorizației cu menținerea soluției constructive aprobate inițial și modificarea amplasamentului, schimbarea funcțională a parterului. În dezvoltare arată că autorizația nr.816/2006 și-a încetat valabilitatea, ca posibilitatea abținerii unei autorizații prin care se modifică soluția constructivă aprobată prin autorizația ce și-a încetat efectele este prevăzută expres de art.7 din Legea nr.50/1991. În plus solicitarea sa de obținere a autorizației de intrare în legalitate a fost respinsă prin adresa comunicată deși în documentația depusă odată cu cererea s-au menționat expres caracteristicile tehnice inițiale și faptul că prin soluția propusă nu se aduc modificări de volumetrie, procente ocupare și rezistență.
Față de cele invocate prin notele depuse recurentul a arătat că în condițiile în care prin cererea adresată autorității intimata a solicitat doar modificarea amplasamentului nu și schimbarea funcțiunii aceasta din urmă fiind solicitată doar direct în fața instanței cererea apare ca inadmisibilă. În plus arată recurentul că împrejurarea ca pentru modificarea amplasamentului pe latura NE era necesar acordul vecinilor nu poate justifica atitudinea intimatei.
Ulterior după efectuarea unei expertize în cauză intimata face o nouă precizare a acțiunii solicitând în principal obligarea la eliberarea autorizației cu menținerea soluției constructive aprobate inițial ,modificarea amplasamentului și schimbarea funcțională parțială a parterului iar în subsidiar eliberarea autorizației conform concluziilor din raportul de expertiză și completarea la acestea.
În susținere intimata a arătat că în măsura în care se apreciază ca neîntemeiat petitul principal este de acord cu soluția expertului pentru eliminarea balconului, cu închiderea golului din ușa și reducerea nesemnificativă a suprafeței logiei în colțul sudic al apartamentului la parter.
Din cele de mai sus se observă că intimata a solicitat în principal obligarea autorității la eliberarea autorizației modificatoare în considerarea că refuzul autorității este unul nejustificat.
Analiza acestuia aspect impune însă a evidenția câteva împrejurări care au determinat promovarea acțiunii. Astfel se reține că prin autorizația de construire nr.816 emisă de recurent la_, s-a autorizat executarea lucrărilor de construire pentru imobilul D+ P+3E - spații pentru birouri la parter și locuințe (5 apartamente) la etaje, beneficiar fiind intimata.
În condițiile date în urma unui control efectuat la fața locului constatându-se că intimata a executat lucrări cu nerespectarea celor autorizate
prin procesul verbal încheiat s-a procedat la amendare. Prin același act s-a dispus însă și măsura complementară a intrării în legalitate .
Ulterior dat fiind neîndeplinirea celor stabilite prin actul arătat recurentul inițiază un demers judiciar de obligare a intimatei la intrarea în legalitate. În aceste condiții intimata depune la autoritate o cerere de autorizare a modificării amplasării imobilului realizat.
Documentația prezentată pentru autorizare s-a apreciat de către autoritatea recurentă ca nu poate fi promovată întrucât prin procesul verbal de contravenție s-a dispus intrare în legalitate în termen de 120 de zile iar acest termen nu a fost respectat. Pe parcursul judecății pe lângă acest aspect recurentul a mai arătat că modificările nu se încadrează în regulile urbanistice așa cum cere Legea nr.50/1991.
Actul normativ evocat prin art.7 prevede că autorizația se emite pe baza documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcție eliberată în condițiile prezentei legi în temeiul și cu respectarea prevederilor documentațiilor de urbanism, avizate și aprobate potrivit Legii, documentație ce cuprinde: certificat urbanism, documentație tehnică, avize și acorduri stabilite prin certificate de urbanism.
Potrivit aceluiași act normativ în situația în care în timpul execuției și în perioada de valabilitate a autorizației survin modificări titularul are obligația să solicite autorizație,sa depuna o nouă documentație tehnică. (Documentația trebuie eliberată cu condiția încadrării în prevederile documentațiilor de urbanism).
Tot astfel ordinele invocate de intimată respectiv nr.1430/2005, nr.839/2009 prin prevederile lor cu privire la intrarea în legalitate-art56,art 59,66 si urm.- au stabilit că dacă intervin modificări pe tema lucrarilor în timpul și perioada de valabilitate a autorizației se poate solicita autorizarea modificatoare/intrarea în legalitate iar autoritatea are obligația de a analiza modul în care construcția corespunde reglementările din documentația de urbanism pentru zona de amplasament ,urmând să dispună desființarea sau emiterea autorizației modificatoare sau de intrare în legalitate în coroborare cu luarea măsurilor legale ce se impun numai pe baza documentației elaborată cu condiția incadrarii in regulile de urbanism ,in baza unui referat de expertiză.
Rezultă din normele enunțate că autoritatea poate elibera autorizația modificatoare/intrarea în legalitate dacă sunt depuse documentele de autorizare cerute de lege -documentatie tehnica, acord,s.a.- dacă se respectă cerințele tehnice inclusiv documentația să se încadreze în regulile urbanistice.
Dat fiind cele stabilite de norme și pentru lămurirea aspectelor cerute pentru autorizare în cauză a fost ordonată efectuarea unei expertize. Prin raportul efectuat expertul a arătat că distanța de la fața exterioară a peretelui la limita proprietății N-E respectă condiția mai mare de 3,00 metri cu excepția colțului sudic unde această distanță este doar de 2,94 metri; pe tronsonul cu garaje balconul de la parter este situat la înălțimea de 0,95…..1,50 metri îngustând sensibil lățimea de circulație și reducând distanța la limita proprietății de la 3,07 ……3,31- la 1,82 …..2,05 metri ceea ce nu respectă condiția minimală.
De asemenea se arată de către expert placa în consolă a logiei de la parte în lățime de cca. 36 cm și situată la o înălțime față de terenul amenajat de 1,82…2,25 m mai mic decât 3,0 m reduce distanța până la limita proprietății de la 2,94----3,01 m la 2,59 ---2,64 m.
Concluzionând arată expertul că aliniamentul construcției față de limita de proprietate pe latura N-E nu respectă prevederile CU nr.3502 din_ chiar și cu acordul notarial la fam. Oros pentru reducerea distanței la 3,00 m;
documentația înregistrată la Primăria Cluj-Napoca sub nr.3. din_ privind modificarea soluției constructive aprobate prin Autorizația de construire nr.816 din_ pentru imobilul D+P+3E amplasat pe terenul situat în C. -N. str. calea Turzii nr.111 nu îndeplinește condițiile legale pentru obținerea autorizației de construire legate de amplasarea clădirilor față de limitele laterale nerespectând distanța minimă de 3,00 m față de limita de proprietate N-E petentului și va trebui refăcut PAC Proiect modificator în sensul demolărilor.
Prin completarea ulterioară mai arată expertul că distanța de la linia exterioară a blocului de la parter, respectiv a logiei de la parter, pe porțiunea de clădire cu D+P+2 E nu respectă nici noua distanță minimă de 2,90 m și parțial nici servitutea de vedere.
Se observă din cele de mai sus că expertul justifică concluziile sale privind regulile urbanistice prin distanța minimă inclusiv servitutea de vedere ce trebuie respectate. Această distanță a fost cerută și prin certificatul de urbanism atașat documentației și a stat la baza acordului vecinilor necesar pentru o autorizare a modificărilor solicitate de intimată. Cum documentația - proiect tehnic nu a evidențiat respectarea cerinței minime iar un acord din parte vecinilor pentru nerespectarea limitei minime aprobate inițial nu este obținut nu se poate vorbi de o respectare a regulilor urbanistice, de o întrunire a cerințelor legii mai sus enunțate context în care refuzul autorității privind modificarea soluției inițial autorizate nu este unul nejustificat.
Se susține însă de prima instanță că intimata în condițiile reglementărilor vizând intrarea în legalitate și-a precizat acțiunea în sensul modificărilor, demolărilor propuse de expert și dat fiind soluția propusă se impune obligarea la eliberarea autorizației.
Într-adevăr potrivit actelor normative mai sus menționate se poate solicita intrarea în legalitate și emite autorizația ,autoritatea găsindu-se în situația schimbării sau modificării soluției tehnice din proiectul inițial dar aceasta nu exclude obligația autorității de a verifica documentația -proiectul tehnic propus
din perspectiva regulilor urbanistice și a cerințelor tehnice vizând rezistența - cerințe ce pot fi stabilite potrivit normelor invocate de intimată printr-un raport de specialitate și nici obligația de a verifica existența documentației ,a acordurilor cerute de lege. Numai în urma verificărilor existenței documentației complete ,a documentației tehnice propuse - și a soluției date de autoritate se poate analiza dacă este vorba de un refuz sau nu, dacă refuzul este unul
justificat sau nu, instanța neputându-se substitui atribuțiilor autorităților competente. Cu alte cuvinte în contextul existenței unei cereri de modificare a soluției inițial autorizate /sau de intrare în legalitate a documentației tehnice, a raportului de specialitate se poate elibera sau obliga la eliberarea actului. În lipsa unei cereri, a unei documentații tehnice solicitarea directă în fața instanței este inadmisibilă. În speță o cerere anterior demersului în fața instanței ,o documentație tehnică modificatoare evocată de expert nu a fost depusă la autoritate solicitând direct instanței a obliga la eliberare. Ori în lipsa sesizării și a documentației a referatului de specialitate demersul apare ca inadmisibil.
Pe de altă parte chiar dacă s-ar accepta ca demersul se poate face direct în instanță nu trebuie omis ca trebuie verificata îndeplinirea anumitor cerințe cerute de normele mai sus arătate, ca autorizația nu poate avea doar un caracter formal ci trebuie să reflecte prin documentație nu doar respectarea cerințelor urbanistice ci și propuneri tehnice - inclusiv de rezistență - scopul acestora reprezentându-l prevenirea consecințelor pe care le poate avea realizarea unei construcții sau demolarea necorespunzătoare asupra siguranței celor ce o utilizează, a cetățenilor și asupra încadrării în zonă. În cauză nu numai că nu sunt respectate regulile urbanistice - distanța, servitute de vedere
relevate prin raportul de expertiză - dar nu se prezintă nici acordul vecinilor pentru o distanță mai mică decât cea convenită inițial și nici nu se depune o documentație tehnică proiect demolare. Acordul a fost dat așa cum rezultă din conținutul acestuia pentru limita minimă urbanistică ori expertiza evidențiază o distanță sub această limită care afectează și servitutea de vedere. În plus expertiza pe lângă evidențierea neregulilor urbanistice - distanța, servitute de vedere - stabilește că este necesară refacerea PAC - proiect modificator în sensul demolării (demolare care oricum nu duce la respectarea limitelor minime urbanistice) . Câtă vreme expertul evidențiază că trebuie refăcut proiectul iar expertiza nu evidențiază nicio caracteristică tehnică ,nu reflectă nici cea mai mică chestiune tehnică în sensul demolării nu se poate trage concluzia că s-ar fi dat o soluție tehnică de demolare de către expert pentru a se reține existența eventualului raport de specialitate stabilit de ordinele invocate de intimată în privința intrării în legalitate. Proiectul tehnic documentația cerută pentru autorizare impune cerințe de rezistență mecanică, de stabilitate rezistență fizică în stadiu de demolare. În lipsa unui atare proiect sau raport de specialitate instanța nu se poate substitui nici părții pentru depunerea acestora, nici specialistului ce își spune părerea în întocmirea raportului și nici nu poate dispune eliberarea unui act fără descrierea stării tehnice a intervenției modificatoare ce se dorește a fi făcută.
Luarea unei atare măsuri în lipsa proiectului nu numai că contravine scopului instituit de norme în privința intrării în legalitate - prevenirea consecințelor rezultate din modificare sau demolare fie ea și parțială, încadrare zonă - dar și încalcă normele imperative impuse de lege în materia autorizării - existența documentație, acord respectare reguli urbanistice. Într-o atare situație solicitantul aflat în ipoteza modificatoare a soluției tehnice sau de intrare în legalitate nu se poate apăra prin invocarea unui drept de a cere intrarea în legalitate de vreme ce modalitatea de exercitare a acestuia se abate de la prevederile imperative în cazul de față cele referitoare la autorizare.
Totodata nu trebuie omis că modificarea trebuie cerută în perioada de valabilitate a autorizației inițiale. Ori în cauză pe lângă faptul că există neconcordanțe dat fiind că autorizația 816 vizează un imobil situat la nr.75
,modificarea evocată de intimat vizează nr.111 ,autorizația își încetase deja valabilitatea iar documentatia refacere este lipsa, Prin urmare în lipsa unei documentații de modificare,a inexistentei unor indici tehnici evidentiati in expertiza,al nerespectării regulilor urbanistice ,a încetării valabilității autorizatiei nu se poate vorbi de o întrunire a cerințelor cerute de norme pentru eliberare actului de intrare în legalitate sau modificare iar din această perspectivă consider că soluția primei instanțe este greșită.
Evident se poate susține că ulterior intimata a adresat autorității o cerere pentru modificare dat fiind că prin raportul de expertiză expertul a arătat că pentru încadrarea în regulile urbanistice se poate proceda la demolare.
Împrejurarea evocată nu poate valida nerespectarea normelor în materie de autorizare întrucât așa cum s-a arătat expertiza nu conține chestiuni strict tehnice - rezistență ,nu exista documentație tehnică în scopul demolării. În plus chiar și prin demolare distanța este sub limita minimă de 3 m prevăzută de regulile urbanistice și nu există un acord al vecinilor pentru aceasta ,nu există nici un referat de rezistență sau de specialitate pentru a se verifica respectarea cerințelor și a considera că a fost discutat condiții de contradictorialitate.
Așadar în lipsa documentației complete și atâta timp cât nu se cunosc caracteristicile tehnice și sunt încălcate regulile urbanistice nu se poate reține o justificare în sensul considerării unui refuz nejustificat al autorității context în
care soluția era de admitere a recursului și de respingere în totalitate a acțiunii intimatei.
JUDECĂTOR,
F. T.
