Decizia civilă nr. 567/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ N r. 567/2013
Ședința publică din data de 24 Octombrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: B. L. T. JUDECĂTOR: M. A. P.
JUDECĂTOR: L. D. E.
GREFIER: M. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE din ROMANIA - prin C. SA, împotriva Sentinței civile nr. 949/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._, și în contradictoriu cu intimata SC I. DS Bistrița, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna dintre părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-au depus la dosar, la data de_, Concluzii scrise formulate de intimată, prin care solicită respingerea recursului, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocațial.
Tribunalul, efectuând verificările impuse de art. 1591alin. 4 Cod pr. Civilă, constată că este competent general, material și teritorial să soluționeze prezentul recurs, potrivit art. 299 pct. 2 Cod pr. civilă, raportat la art. 2 pct. 3 Cod pr. civilă și la art. 34 alin. 2 din OG. nr. 2/2001.
Totodată, constată că recursul este declarat în termenul legal, scutit de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, motivat și comunicat.
Față de actele existente la dosar și de împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților, tribunalul reține recursul în pronunțare.
Deliberând constată;
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 949/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ a fost admisă plângerea contravențională formulată de petenta SC I. DS, în contradictoriu cu intimata C. SA, a fost anulat procesul verbal de contravenție seria R11 nr.0261039 încheiat de intimata C. SA la data de_ și a fost obligată intimata la plata către petentă a sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că la data de_, petentei i-a fost întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției seria R11 nr. 0261039, prin care a fost sancționată, în temeiul art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002 cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, reținându-se că la data de_, ora 11:18, pe DN 17, km. 85+380 m, Tiha Bârgăului, jud. Bistrița-Năsăud, vehiculul categoria A cu nr. de înmatriculare_ aparținând acesteia a circulat fără a deține rovinieta valabilă. Agentul constatator a reținut că prin această faptă a fost încălcat art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Analizând legalitatea procesului-verbal de contravenție atacat, instanța a reținut că plângerea contravențională formulată de petentă este întemeiată în considerarea argumentelor ce vizează neîndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de dispozițiile OG nr. 2/2001.
Astfel, art. 2 al. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ stipulează că este act administrativ actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.
De asemenea, art. 34 al. 2 din OG nr. 2/2001 prevede că dacă prin lege nu se prevede altfel, hotărârea judecătorească prin care s-a soluționat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secția contencios administrativ a tribunalului, dând așadar caracter administrativ proceselor - verbale de constatare a contravențiilor și subrogând această categorie de acte raporturilor de autoritate.
Totodată, din economia prevederilor art. 3 și 4 din Legea nr. 455/2001, instanța a reținut că înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al unui alt procedeu similar, atât înscrisul electronic, cât și semnătura electronică atașată acestora putând fi aplicate raporturilor juridice de drept privat. Că este așa o confirmă și prevederile art. 5 din Legea nr. 455/2001 în conformitate cu care înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.
Actul constatator atacat în cauză reprezintă o dovadă că intimata a încheiat în sarcina petentei în format electronic un proces - verbal de constatare a contravenției, cu toate că procesul- verbal de contravenție nu a fost destinat a fi citit prin intermediul unui program informatic sau al unui alt procedeu similar, pentru a îndeplini condițiile unui înscris electronic, în sensul prevăzut de art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001 și nici nu a dat naștere unui raport juridic de drept privat, pentru a fi aplicabile prevederile Legii nr. 455/2001 referitoare la înscrisurile electronice și la semnătura electronică, ci unui raport juridic de drept public. Mai mult, încheierea procesului-verbal de contravenție în formă electronică este incompatibilă cu dispozițiile legale cuprinse în art. 26 și 27 din OG 2/2001 care prevăd în mod expres modalitățile de comunicare ale proceselor-verbale de contravenție: 1. înmânarea procesului-verbal contravenientului, când acesta este de față la întocmirea lui; 2. prin poștă, cu aviz de primire și 3. prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului, astfel că orice alt mod de comunicare a procesului-verbal de contravenție, inclusiv în sistem informatic, nu este în concordanță cu dispozițiile legal.
Având în vedere aceste considerente instanța a apreciat că dispozițiile legale imperative privind modalitatea de întocmire a proceselor-verbale de contravenție nu au fost respectate în cauză, motiv pentru care, în considerarea dispozițiilor art. 34 din OG 2/2001, instanța a admis ca fiind fondată plângerea contravențională, sens în care a anulat procesul-verbal de constatare a contravenției seria R11 nr.0261039 încheiat de către intimata C. SA.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal, recurenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE din ROMANIA - prin C. SA
solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurată și pe fond respingerea plângerii contravențională și menținerea procesului verbal ca temeinic și legal.
În motivare s-a arătat că potrivit art. 4 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, înscris în forma electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar potrivit art. 5 din aceeași lege înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.
Prin urmare dispozițiile legale se aplică înscrisurilor generate în formă electronică, iar înscrisul semnat electronic este asimilat cu privire la condiții, altele decât semnătura și efectele înscrisului sub semnătură privată. Semnătura este o condiție a înscrisului, dar nu se poate susține că semnătura este validată de însăși semnătură în această situație. Astfel, semnătura electronică este un element independent înscris, fie că este sub semnătură privată sau autentică, fie că este o simplă declarație pe proprie răspundere.
Nici o dispoziție legală nu interzice ca semnătura electronică să poată fi aplicată pe înscrisuri autentice.
De asemenea, contravenientului nu i se comunică originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie, conform art. 25 al. 1 din OG nr. 2/2001 procesul verbal se va înmâna sau după caz se va comunica, în copie contravenientului.
Ca argument suplimentar, chiar dacă ar fi fost concepută să fie aplicată în raporturile dintre privați, privați - autoritate și numai în format electronic, semnarea electronică a proceselor verbale de contravenție de către agentul constatator valorează totuși asumarea celor consemnate în acestea.
În plus, O.G. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplică pe procesele verbale de constatare a contravenției, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice, valorificând principiul de drept " ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus" (unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă).
Procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin S. ul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR, iar proprietarul/utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date al Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre aceasta instituție și C.N.A.D.N.R. S.A.
Se consideră că nu se poate reține culpa C.N.A.D.N.R. S.A.-C.E.S.T.R.I.N., în condițiile în care autovehiculul intimatului fiind identificat în trafic, s-a verificat baza de date cu roviniete valabile și s-a constatat în mod corect că pentru autoturismul acestuia nu există înregistrată rovignieta.
Prin obligarea recurentei la cheltuieli de judecată nu se obține altceva decât descurajarea agenților constatatori de a-și îndeplini atribuțiile de serviciu, adică de a mai constata faptele contravenționale și de a mai genera procesele verbale de constatare a contravenției.
În drept s-au invocat disp. art. 308 alin. 2 Cod procedură civilă, OG 15/2002 și OG 2/2001.
Intimata SC I. DS a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca netemeinic și nelegal.
În motivare s-a arătat că situația de fapt si de drept reținuta de instanța a atras pronunțarea unei soluții temeinice si legale.
Astfel, intimata a fost sancționată contravențional pentru că a circulat fără a deține rovinieta valabilă pe DN 17 km 85+380m Tiha Bargaului, jud. BN.
Conform art. 16 (6) din OG 2/2001, "In situația in care contravenientul este persoana juridica in procesul-verbal se vor face mențiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare in registrul comerțului si codul fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezintă".
In procesul verbal contestat nu sunt menționate: numărul de înmatriculare la Registrul Comerțului, sediul nu este corect si nici datele de identificare ale persoanei care reprezintă societatea, respectiv, ale administratorului societății care este dl B. n D., domiciliul acestuia, Codul Numeric Personal si seria si numărul actului de identitate. Sediul intimatei este în Bistrița, Cartier
U., nr.95, jud. Bistrița-Năsăud si nu cel menționat in procesul verbal.
Pentru nerespectarea prevederile art. 16 (6) din OG 2/2001 a solicitat anularea procesului verbal de contravenție atacat.
In temeiul art. 17 din OG 2/2001, se solicită anularea proceselor verbale contestate pentru lipsa semnăturii agenților constatatori. Referitor la legalitatea proceselor verbale de constatare si sancționare a contravenției se menționează că acestea au fost încheiate cu nerespectarea condițiilor de forma prevăzute de dispozițiile OG nr. 2/2001. Procesul verbal de constatare reprezintă un act oficial, pentru ca emana de la un agent constatator aflat în exercițiul funcțiunii, face parte din sfera actelor administrative de autoritate cu caracter individual, aflându-ne în prezența unei manifestări de voință a autorității publice, făcută în temeiul și în vederea executării legii pentru a da naștere, a modifica sau a stinge raporturi juridice de drept administrativ. Condițiile de valabilitate a unui act administrativ potrivit doctrinei sunt că acesta să fie emis cu respectarea formei și a procedurii de emitere a actului, a conformității actului cu actele juridice cu forța superioară, precum și cu scopul legii.
Astfel, procesul-verbal, ca orice act administrativ trebuie să îmbrace forma scrisă. Atât OG 2/2001 cât și OG 15/2002 nu prevăd întocmire de către agentul constatator, în forma electronică a procesului-verbal. Pentru a deveni incidente dispozițiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică ar trebui ca procesul - verbal să poată fi emis în format electronic. Potrivit acestei legi
înscris în forma electronică reprezintă acea colecție de date în forma electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite opriri intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar. Din întreaga economie a Legii nr. 455/2001 (art 3, art 4) se desprinde concluzia că înscrisurile electronice și semnătura electronică ce le poate fi atașată sunt aplicabile raporturilor juridice de drept privat si nu raporturilor de autoritate. Astfel se consideră că scriptele comunicate de către intimata nu constituie procese-verbale de constatare a contravenție, ci reprezintă o dovada a faptului ca intimata C. S.A. - Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica - C. a încheiat petentei in format electronic un proces-verbal de constatare a contravenției pe care nu 1-a comunicat.
Din conținutul celor procesului verbal contestat anterior reiese că fapta contravențională reținută în sarcina intimatei petente este aceea de a utiliza rețeaua de drumuri naționale fără a deține rovigneta valabilă, fapta prev. și sancționată de art. 8 din OG nr. 15/ 2002 actualizată.
Intimata a fost sancționată contravențional pe motiv că autovehiculul proprietatea acesteia a fost condus fără a deține rovinietă valabilă.
Datorită perioadei mari de timp de la data presupusei fapte contravenționale nu avea cunoștință dacă în datele respective autovehiculul menționat anterior a fost în locul indicat de agentul constatator.
Se consideră că agentul constatator are obligația de a dovedi susținerile din procesul verbal, deoarece intimata beneficiază de prezumția de nevinovăție. In lipsa acestor probe, se consideră că sancțiunea aplicata este neîntemeiată, motiv pentru care se solicită anularea proceselor verbale de contravenție atacate.
În drept s-au invocat disp. OG 15/ 2002 și OG nr. 2/2001.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate si din oficiu, conform dispozițiilor art. 3041 Cod proc. civilă,
tribunalul constată ca acesta este fondat pentru considerentele ce vor fi relevate:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției atacat, petentul a fost sancționat contravențional pentru fapta de a circula pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă.
Astfel cum rezultă din cuprinsul procesului-verbal de contravenție contestat, acesta a fost
generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2011 și a HG nr. 1259/2001
.
Potrivit art. 4 pct. 2 și 3 din Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică, înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar; iar semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare.
Regimul juridic al înscrisurilor în formă electronică este reglementat în capitolul 2 în cuprinsul articolelor 5-11. Din interpretarea acestor prevederi rezultă că înscrisurile în formă electronică cărora le este atașată semnătura electronică sunt asimilate, în ceea ce privește condițiile și efectele lor, cu înscrisurile sub semnătură privată, iar între cei care le-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile are același efect ca actul autentic.
Având în vedere și dispozițiile art. 2 și art. 3 din legea privind semnătura electronică, conform cărora această lege se completează cu dispozițiile legale privind încheierea, validitatea și efectele actelor juridice, nici o dispoziție a prezentei legi neputând fi interpretată în sensul limitării autonomiei de voință și a libertății contractuale a părților, se desprinde concluzia că înscrisurile electronice și semnătura electronică sunt aplicabile raporturilor juridice de drept privat și nu raporturilor juridice de drept public cărora i se circumscrie și procesul-verbal de constatare a contravenției.
Astfel, tribunalul reține că procesul verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate cu caracter individual întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, investit cu autoritatea statală pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedura specială prevăzuta de lege. Din această perspectivă, procesul verbal de constatare a contravenție contestat trebuie să îndeplinească condițiile specifice de fond și de formă ale actului administrativ individual, în speță cele prevăzute de OG nr. 2/2001 aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002.
Reținând că procesului-verbal de contravenție, ce are natura juridică a unui act administrativ, de drept public, nu îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică, atâta vreme cât legiuitorul, prin OG nr. 15/2002, nu a înțeles să deroge sub acest aspect de la dreptul comun în materia contravențiilor, tribunalul apreciază că actele sancționatoare contestate de petent sunt lovite de nulitate absolută, acestea fiind întocmite într-o altă formă decât cea prevăzută de lege.
În ceea ce privesc susținerile recurentei în sensul inexistenței culpe procesuale și a nelegalității sentinței recurate și prin prisma obligării acesteia la plata cheltuielilor de judecată, tribunalul le apreciază ca nefondate, neavând relevanță împrejurarea că autovehiculul petentului a fost identificat în trafic, iar în urma verificărilor în baza de date cu roviniete valabile s-a constatat în mod corect că pentru acest autoturism nu există înregistrată rovinieta, deoarece procesul verbal va fi anulat pentru vicii de formă, tribunalul nepronunțându-se pe fondul cauzei. Culpa recurentei constă tocmai în dresarea proceselor-verbale de contravenție cu nerespectarea cerințelor de formă specifice naturii acestora.
Referitor la criticile vizând cuantumul onorariului avocațial, tribunalul apreciază că suma de 500 lei este proporțională cu complexitatea cauzei și munca prestată de avocat.
Raportat la considerentele de fapt și de drept relevate mai sus, tribunalul, în baza art. 304 pct. 9 raportat la art.312 alin.1 teza II din Codul de proc. civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat.
În temeiul art. 274 Cod proc. civilă, instanța va obliga pârâta să plătească intimatei cheltuieli de judecată parțiale în cuantum de 250 lei, onorariu de avocat, cuantumul acestora fiind acordat prin raportare la cele două repere stabilite de art. 274 . alin. 3 C. pr. Civ, respectiv la valoarea pricinii și la munca îndeplinită de avocat în acest gen de litigii.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE din ROMANIA - prin C. SA, cu sediul în B.
, B-dul I. M., nr.401A, sector 6, împotriva sentinței civile nr. 949/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ .
Obligă recurenta să plătească intimatei SC I. DS suma de 250 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial parțial.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi,_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | |
B. L. T. M. | A. P. | L. D. E. M. D. |
Red/dact BLT/HVA
_ /2ex Jud. fond:JA
