Decizia civilă nr. 5896/2013. Contestație act administrativ fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 5896/2013
Ședința publică din data de 22 Mai 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE F. T. JUDECĂTOR D. M. JUDECĂTOR M. H. GREFIER D. C.
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta D. G. A F. P.
C. împotriva sentinței civile nr. 11028 din data de_ pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamantul V. D.
, având ca obiect - contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurentul personal, lipsind recurenta.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Prin serviciul registratură, la data de_ intimatul-reclamant a depus la dosar întâmpinare, în două exemplare.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art. 10 și art. 17 din Legea nr. 554/2004 și art. 218 C. pr.fiscală, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri, cu precizarea ca în pledoaria sa să se refere la chitanțele și sumele menționate în demersul introductiv.
Intimatul-reclamant solicită respingerea recursului declarat de către D.
a F. P. a J. C., pentru motivele evocate în cuprinsul întâmpinării.
Față de lămuririle solicitate de instanță relevă că a analizat punctual fiecare sumă și chitanțele aferente, menționate în Decizia de impunere nr. 410/_, contestată prin prezentul demers. De altfel aceste chitanțe și sume se regăsesc și în cuprinsul întâmpinării depusă de pârâtă la fondul cauzei și reiterate și în cuprinsul motivelor de recurs.
Se susține că recurenta se află în eroare, sumele și chitanțele indicate fiind invocate ca motiv de extindere a perioadei de efectuare a inspecției fiscale, deși
acestea nu există, aspect dovedit prin deciziile de impunere pe care le-a depus la dosar și prin indicarea în concret ce reprezintă fiecare sumă.
Fiecare serie invocată, inclusiv în motivele de recurs, a fost combătută punctual prin acțiunea introductivă de instanță. Mai mult instanța de fond a amânat pronunțarea tocmai pentru a verifica dacă chitanțele corespund cu sumele indicate.
De asemenea arată că nu solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
Curtea, raportat la concluziile părților prezente și actele dosarului, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.11028 pronunțată la data de_ în dosar nr._ al tic a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul V. daniel în contradictoriu cu D. G. a F. P. C. și în consecință a fost anulată decizia nr.410 din_ privind soluționarea contestației înregistrate sub nr.29854/_, anulată în parte decizia de impunere nr.12804/_ în ceea ce privește sumele aferente anului 2006 stabilite în sarcina reclamantului în cuprinsul acestei decizii.
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că în cauză organele de control au făcut aplicarea excepției de la regula instituită prin art. 98 alin. 3 teza I, extinzând, anterior demarării controlului, cercetările și pentru anul 2006, întemeindu-se pe dispozițiile art. 98 alin. 3 lit. c, precizate.
Motivul reținut de organul de control fiscal pentru extinderea perioadei vizate de inspecția fiscală s-a dovedit neîntemeiat, evidențele organului administrativ fiind eronate în ceea ce privește achitarea impozitului pe venit de către reclamant, acesta dovedind în procedura jurisdicțională că și-a achitat acest impozit în cuantumul și la termenele stabilite
In ceea ce privește anul 2006, inspecția fiscală este nulă, fiind realizată cu încălcarea dispozițiilor legale, întrucât s-a efectuat asupra unei perioade mai mari decât perioada care putea fi în mod legal verificată, conform dispozițiilor art. 98 alin. 3 din Codul de procedură fiscală.
Împotriva soluției arătate a declarat recurs D. G. a F. P. C. solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii. În susținerea celor solicitate recurenta a arătat că instanța a reținut faptul că s-a achitat la timp creanțele fără a menționa care sunt documentele și să dispună comunicarea acestora cu instituția.
Reținerile instanței sunt greșite întrucât actele de control sunt legale raportat la prevederile art.98 din OG nr.92/2003 si dat fiind că intimatul nu și-a îndeplinit la termen obligațiile față de buget. Astfel în anul 2007 și anul 2010 contribuabilul a achitat cu întârziere impozitele pe venit. Suma de 894 lei scadentă la_ a fost achitată cu chitanța 2829233/_, suma de 320 lei, chitanța 7373991/_, suma de 320 lei, chitanța nr.2191523/_, suma de 209 lei iar suma de 417 lei scadentă în_ a fost achitată parțial cu chitanța nr.7599961/_ . Prin urmare constatându-se întârzieri la plata impozitelor mai exact faptul că contribuabilul nu a plătit în termen impozitele datorate respectiv că se încadrează în condițiile normei menționate privind extinderea inspecției pentru perioada de prescripție s-a întocmit fișa rezultatelor decontării în care s-a propus efectuarea inspecției pentru o perioadă de 5 ani. Astfel la_ 1 s-a întocmit avizul inspecției ce a fost comunicat, aviz prin care se menționa atât impozitul ce va urma să fie supus inspecției cât și perioada iar intimatul nu a avut nici o obiecție. Prin urmare arată recurenta întrucât termenul este prevăzut în aviz nu există motive în privința nulității parțiale a deciziei nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.46 din Codul de procedură.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare intimatul a solicitat respingerea recursului în considerarea că verificările instanței raportat la actele
anexate contestației sunt corecte. Mai mult în cuprinsul contestației a indicat toate aceste documente emise de recurenta dându-se posibilitatea de a le verifica în propria-i bază.
Analizând argumentele aduse prin recursul declarat în raport de actele dosarului de normele juridice incidente și de dispozițiile art.304 C.pr.civ. Curtea reține că acestea nu pot conduce la modificarea hotărârii atacate pentru următoarele considerente:
În urma verificărilor efectuate cu privire la modul de achitare a obligațiilor fiscale respectiv impozit pe venit realizat de intimat, organele fiscale în considerarea neîndeplinirii obligațiilor de plată, a incidenței art.98 alin.3 lit.c din OG nr.92/2003 au procedat la extinderea controlului stabilind obligații suplimentare în cuantum de 13.294 lei reprezentând impozit pe venit și accesorii aferente an 2006.
Cele statuate au fost contestate intimatul susținând că nu există sume datorate sau neachitate în termen acesta rezultând din chitanțele aferente deciziilor pentru plăți anticipate astfel că extinderea fundamentată pe dispozițiile art.98 din OG nr.02/2003 este nelegală.
Actul normativ invocat prin dispozitiile art.98 prevede că inspecția fiscală se efectuează în cadrul termenului de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale.
La contribuabilii mari, perioada supusă inspecției fiscale începe de la sfârșitul perioadei controlate anterior, în condițiile alin. (1).
La celelalte categorii de contribuabili inspecția fiscală se efectuează asupra creanțelor născute în ultimii 3 ani fiscali pentru care există obligația depunerii declarațiilor fiscale. Inspecția fiscală se poate extinde pe perioada de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale, dacă este identificată cel puțin una dintre următoarele situații:
există indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat;
nu au fost depuse declarații fiscale în interiorul termenului de prescripție;
nu au fost îndeplinite obligațiile de plată a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat.
Din normele enunțate reiese că extinderea controlului pentru stabilirea obligațiilor fiscale are loc dacă este identificată una din situațiile exprese enunțate.
În speță organele fiscale au reținut că intimatul nu și-a îndeplinit obligațiile la termen respectiv recurenta susține că suma de 849lei scadentă la_ a fost achitată în 2007, iar suma de 417 lei scadentă la_ a fost achitată parțial la_ .
Actele dosarului atestă că la_ a fost emisă decizia de impunere plăți anticipate cu titlu de impozit privind venitul din activități independente pe anul 2006. Acest act stabilește ca termen de plată pentru suma de 417 lei_ . În baza deciziei nr.412/2006 se emite avizul de plată iar cu chitanța nrr.2598498 din aceeași dată se achită suma de 417 lei (f.10 plus verso fond).
Mai atestă actele că ulterior la_ se emite decizia de impunere pentru plăți anticipate privind venitul pe anul 2007 prin care se stabilește ca termen de plată_ pentru suma de 320 lei_ suma de 320 lei,_ suma de 320 lei și_ suma de 320 lei.
În cursul anului menționat la data de_ cu chitanța nr.2629233 la _
,cu chitanța nr.7373991, la_ cu chitanța nr.2191523 și la_ cu chitanța nr.7599961 se achită sumele stabilite prin decizie (f.9+verso, 10 dosar fond).
Probațiunea menționată evidențiază faptul că sumele stabilite prin actele administrativ fiscale emise au fost achitate trimestrial la termenele stabilite. Prin urmare nu se poate reține o neîndeplinire a obligației în sensul evocat de recurentă și respectiv de o situație a normei mai sus arătate.
Ca atare nefiind întrunită cerința raportat la cele rezultate din actele depuse reținerile primei instanțe nu pot fi considerate greșite.
Se susține de către recurentă că actele nu i-au fost comunicate și ca atare nu se poate concluziona că inspecția ar fi fost efectuată cu încălcarea dispozițiilor. Susținerea nu poate fi reținută ca motiv de admitere a recursului câtă vreme sunt emise de autoritatea fiscală ,depuse la dosar dar și evidențiate prin demers chiar de către recurenta. Faptul că o evidență a chitanțelor nu mai este deținută nu poate fi imputată intimatului.
În plus nici un act al recurentei nu evidențiază o plată parțială sau o eventuală imputație a plății. Chitanțele corelate cu deciziile enunțate și cele statuate prin acestea din urmă atestă o îndeplinire a obligației în termenele stipulate de autoritate.
Așadar susținerile recurentei raportat la acte se vădesc nefondate.
Prin urmare constatând că nu sunt motive întemeiate în baza art.312 C.pr.civ. Curtea urmează a da o soluție de respingerea a recursului declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge recursul declarat de D. G. A F. P. C. împotriva sentinței civile nr. 11028 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 mai 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |||
F. | T. | D. | M. | M. H. |
GREFIER
D. C.
Red.F.T./S.M.D.
2 ex./_ Jud.fond.A. I.
