Decizia civilă nr. 5913/2013. Contestație act administrativ fiscal
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 5913/2013
Ședința publică de la 23 Mai 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE M. D.
Judecător R. -R. D. Judecător L. U. Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta D. G. A F.
P. A J. S., împotriva sentinței civile nr. 429/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S., în contradictoriu cu reclamanta SC D. COM SRL P., având ca obiect contestație act administrativ fiscal obligarea emiterii deciziei.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru, părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar la dosar s-a depus întâmpinare
Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Recurenta D. G. a F. P. S. a declarat recurs împotriva sentinței civile 429 din_ din dosarul_ solicitând modificarea sentinței și respingerea acțiunii în principal ca inadmisibilă și în subsidiar ca tardivă și respectiv, neîntemeiată.
Inadmisibilitatea este invocată pe motivul că reclamanta SC D. Com SRL a introdus o acțiune împotriva raportului de inspecție fiscală, deciziei de impunere și dispoziției de măsuri, dar nu și împotriva deciziei emise ca urmare a contestației administrativ fiscal.
De asemenea, se invocă tardivitatea pe motiv că acțiunea se introduce în termen de 6 luni, iar de la data emiterii actelor contestate în_, acțiunea înregistrată la_ este tardiv introdusă.
Pe fond, recurenta susține că reclamanta nu avea dreptul la deducerea TVA, întrucât facturile emise erau de la societăți inactive sau neplătitoare de TVA. SC D. Com SRL a depus întâmpinare solicitând anularea recursului ca nemotivat iar în subsidiar respingerea recursului deoarece prin cererea de chemare în judecată a solicitat obligarea pârâtei să emită decizia prin care organul fiscal trebuia să soluționeze contestația, iar tardivitatea trebuie analizată în funcție de obiectul cererii ori, recurenta era în culpă pentru nesoluționarea
contestației.
1
Pe fond se susține că există documente contabile legal întocmite care arată realitatea operațiunilor economice, astfel că nu au relevanță activitățile altor societăți comerciale.
Asupra recursului, Curtea va reține următoarele:
Prin acțiunea formulată, reclamanta SC D. Com SRL a solicitat anularea raportului de inspecție fiscală 2079/2010, anularea deciziei de impunere 220 din_ și anularea dispoziției privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală sub nr.2079/2010.
Reclamanta a formulat contestație administrativ fiscală în conformitate cu art.205 C.pr.fiscală, însă a promovat acțiune în contencios fiscal înainte de soluționarea acestei contestații și fără ca obiectul acțiunii să îl constituie așa cum prevede art.218 C.pr.fiscală decizia emisă în urma soluționării contestației administrativ fiscale.
Este real faptul că primul capăt de cerere din acțiunea introductivă vizează obligarea pârâtei la emiterea deciziei de soluționare a contestației, însă în cursul judecării cauzei la instanța de fond, contestația administrativă a fost soluționată prin decizia 7 din_ a D. G. a F. P. S., fără ca reclamanta să își modifice acțiunea în sensul de a ataca acest act administrativ fiscal.
Prin urmare, capătul de cerere privitor la obligarea pârâtei să emită decizia de soluționare a contestației este lipsit de obiect deoarece această contestație a fost soluționată și decizia la a cărei emitere reclamanta a solicitat obligarea pârâtei a fost emisă.
Deși pârâta a arătat că inadmisibilitatea nu poate fi primită pentru că primul capăt de cerere se corelează cu celelalte în sensul că în principal a solicitat emiterea deciziei și doar în subsidiar, a solicitat anularea actelor administrative, este de remarcat că în cazul actelor administrativ fiscale nu sunt aplicabile prevederile art.2 alin.1 lit.h din Legea 554/2004 și nici a art.70 alin.1 C.pr.fiscală care să dea posibilitatea atacării operațiunilor administrative și a deciziei de impunere direct la instanța de contencios administrativ bazat pe lipsa deciziei în soluționarea contestației administrativ fiscale.
În acest caz, prevederile art.218 C.pr.fiscală stabilesc în mod neechivoc posibilitatea atacării deciziei emise în soluționarea contestației administrativ fiscale și doar în subsidiar atacarea celorlalte acte administrative sau operațiuni administrative emise în procedura fiscală.
Așa fiind, Curtea va aprecia că recursul este fondat deoarece reclamanta nu a introdus acțiunea în contra deciziei 7 din_ și pe cale de consecință, în conformitate cu prev.art.312 raportat la 304 pct.9 C.pr.civ., va admite recursul, va modifica în întregime sentința civilă atacată în sensul că va respinge acțiunea ca inadmisibilă, fără a mai proceda la analiza tardivității acțiunii și a fondului cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta D. G. a F. P. S., împotriva sentinței civile nr. 429/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S., pe care o modifică în întregime și în consecință respinge ca inadmisibilă acțiunea de contencios fiscal formulată de reclamanta SC D. Com SRL.
Decizia este irevocabilă.
2
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||||
M. | D. R. | R. | D. | L. | U. | M. T. |
red.RRD/AC 2 ex. - _
3