Decizia civilă nr. 6294/2013. Refuz acordare drepturi protectie sociala
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 6294/2013
Ședința publică de la 31 Mai 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE G. -A. N.
Judecător S. Al H. Judecător M. B.
G. A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta R. M. I. împotriva sentinței civile nr.576 din_, pronunțată în dosarul nr._ al
T. ui M., privind și pe intimat A. J. PENTRU P. ȘI I. S.
M., având ca obiect refuz acordare drepturi protecție sociala( persoane cu handicap, protecția copilului) indemnizație pt.creșterea copilului.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul este legal timbrat, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
Se mai învederează faptul că la data de 22 mai 2013 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare, prin care se solicită respingerea recursului.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ.
După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în baza înscrisurilor existente la dosar.
INSTANȚA
Prin sentința civilă nr.576 din_ pronunțată în dosarul nr._ al
ui M. s-a admis excepția inadmisibilității și, în consecință: s-a respins acțiunea formulată de către reclamanta R. M. I., în contradictoriu cu pârâta A. J. pentru P. și I. S. M. ; fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că la data de 3 februarie 2006, în urma unei sarcini gemelare, reclamanta a dat naștere a doi copii.
La_, Direcția de Muncă, Solidaritate S. și Familială M., răspunzând solicitării reclamantei, a emis Decizia nr.5578/_ prin care acesteia i se recunoaște calitatea de titular al dreptului la indemnizație pentru creșterea copilului în cuantum de 800 lei.
Aceasta decizie nu s-a dovedit a fi fost supusă recursului administrativ în termenul prevăzut de art.7 din Legea nr.554/2004.
De asemenea nu există la dosarul cauzei o cerere ulterior formulată prin care reclamanta să adreseze autorității publice competente solicitarea formulată în cuprinsul acțiunii înaintate instanței de judecată.
Una dintre condițiile acțiunii în contencios administrativ este aceea a îndeplinirii procedurii administrative prealabile. Această procedură, astfel cum este ea reglementată de art.7 din Legea nr.554/2004, are caracter obligatoriu.
Există și situații în care procedura prealabilă nu este obligatorie, și anume în cazul acțiunilor introduse de Prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, A. Națională a Funcționarilor P. i, de cei vătămați prin ordonanțe sau dispoz6iții din ordonanțe declarate neconstituționale, în cazul excepției de nelegalitate și a actului administrativ asimilat sub forma refuzului nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.
În speță nu este incidentă niciuna dintre situațiile de excepție.
OUG 148/2005 nu a fost declarată neconstituțională, neputând fi asimilate efectele juridice produse de o decizie pronunțată într-un recurs în interesul legii cu o decizie în declararea neconstituționalității. Or, din coroborarea dispozițiilor art.7 alin.5 cu cele ale art.1 alin.7 din Legea nr.554/2004 rezultă că exceptarea de la parcurgerea procedurii prealabile privește doar persoanele vătămate prin ordonanțe sau dispoziții de ordonanțe declarate neconstituționale.
De asemenea nu ne aflăm în prezența unui act administrativ asimilat sub forma refuzului nejustificat de soluționare a unei cereri sau sub forma refuzului nejustificat de soluționare a unei cereri sau sub forma tăcerii administrației, atâta timp cât cererii reclamantei i s-a răspuns prin decizia emisă în 2006, iar o altă cerere ulterioară, nu a mai fost formulată.
În sfera condițiilor de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ se înscrie și condiția referitoare la obiectul cererii, respectiv aceea a atacării unui act administrativ, fie în formă tipică, fie în formă asimilată.
Lipsa unui act administrativ sau lipsa unei cereri cu privire la care autoritatea administrativă să-și fi manifestat refuzul de soluționare, conduce la respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
Pentru aceste considerente, instanța a admis excepția inadmisibilității, cu consecința respingerii cererii reclamantei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta R. M. I. solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate in sensul admiterii in întregime a acțiunii formulate si, pe cale de consecința, obligarea intimatei la plata sumei de 16.600 Ron în favoarea recurentei, reprezentând indemnizația lunara pentru un copil născut din sarcina gemelara; fara cheltuieli de judecata.
În motivarea cererii de recurs recurenta a relevat că prin reglementarea instituită de OUG nr. 148/2005, pana dupa modificarea intervenita prin Legea 239/2009, s-a creat o discriminare intre nou nascutii dintr-o sarcina simpla si cei născuți dintr-o sarcina multipla, fiind astfel încălcate drepturile constituționale ale acestora, prevăzute de art.15,16 si 49 din Constituția României, dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului referitoare la egalitatea in drepturi, practicile judiciare ale Curții Europene a Drepturilor Omului, etc.
Recurenta susține că drepturile constituționale fundamentale nu pot face obiectul unor tranzacții sau renunțări si nu se pot pierde prin simpla neindeplinire a unor formalități de ordin administrativ. Decizia nr.26/_ a Înaltei Curți de C. si Justiție, obligatorie pentru instanțele de judecata, s-a
dorit a constitui un fundament pentru repararea acestor erori, in interesul superior al copilului născut din sarcina multipla, înainte de 2009.
J. pentru P. și I. S. M., a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului formulat și menținerea în întregime a sentinței instanței de fond.
Deliberând asupra cererii de recurs instanța reține următoarele:
La data de 3 februarie 2006, în urma unei sarcini gemelare, reclamanta a dat naștere a doi copii.
La_, Direcția de Muncă, Solidaritate S. și Familială M., răspunzând solicitării reclamantei, a emis Decizia nr.5578/_ prin care acesteia i se recunoaște calitatea de titular al dreptului la indemnizație pentru creșterea copilului în cuantum de 800 lei.
Aceasta decizie nu a fost supusă recursului administrativ în termenul prevăzut de art.7 din Legea nr.554/2004.
De asemenea nu există la dosarul cauzei o cerere ulterior formulată prin care reclamanta să adreseze autorității publice competente solicitarea formulată în cuprinsul acțiunii înaintate instanței de judecată.
Una dintre condițiile acțiunii în contencios administrativ este aceea a îndeplinirii procedurii administrative prealabile. Această procedură, astfel cum este ea reglementată de art.7 din Legea nr.554/2004, are caracter obligatoriu.
Reclamanta susține ca dreptul material la acțiune s-a născut raportat la Decizia nr. 26/2011 a ÎCCJ dată în soluționarea unui recurs în interesul legii.
Recursul în interesul legii se promovează în condițiile în care există soluții diferite în aceeași chestiune juridică scopul acestei căi extraordinare de atac fiind asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii pe întreg teritoriul României așa cum rezultă din disp. art. 329 alin.1 din C.pr.civ., în situația în care anumite chestiuni de drept au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești.
Decizia nr. 26/2011 pronunțată în recursul în interesul legii produce efecte numai pentru viitor.
Prezentul litigiu este grefat pe prevederile OUG 148/2005, prin acțiunea introductivă solicitându-se obligarea intimatei la plata indemnizației pentru al doilea copil născut dintr-o sarcină gemelară.
Potrivit art. 9 din OUG 148/2005, cererile pentru acordarea drepturilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, reprezentând indemnizație sau stimulent, și documentele din care rezultă îndeplinirea condițiilor legale de acordare a acestora se depun, după caz, la primăria comunei, orașului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului București pe raza căreia solicitantul își are domiciliul sau reședința. Cererile prevăzute la alin. (1) se soluționează în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării la agenția teritorială, prin decizie de admitere sau, după caz, de respingere, emisă de directorul executiv.
Contestațiile formulate împotriva deciziei prevăzute la alin. (3) se soluționează potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Prin urmare, în ceea ce privește litigiile izvorâte din aplicarea dispozițiilor OUG 148/2005, sunt aplicabile prevederile Legii nr. 554/2004, inclusiv sub aspectul procedurilor de urmat și a termenelor care trebuie respectate.
Potrivit prevederilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004:,, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia". De asemenea, potrivit art. 11 al aceluiași act normativ,, pentru motive temeinice, în
cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz."
În speță, reclamanta nu a formulat plângere prealabilă la A. J. pentru P. și I. S. M. sau la forul superior acesteia.
Întrucât nu există un refuz nejustificat de soluționare a vreunei cereri și Decizia nr. 5578/_ nu a fost contestată de reclamantă, excepția lipsei procedurii prealabile a fost admisă în mod corect de către instanța de fond.
Așa fiind, în baza art. 312 C.proc.civ instanța va respinge recursul declarat de reclamanta R. M. I. împotriva sentinței civile nr.576 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M., pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta R. M. | I. | împotriva |
sentinței civile nr.576 din_, pronunțată în dosarul nr._ | al T. ui |
M., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 31 mai 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | G. | ||||
G. | A. N. S. | AL H. | M. | B. | A. B. |
red.S.Al H./A.C.
2 ex. -_
jud.fond.P. V.
