Decizia civilă nr. 6757/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIE CIVILĂ Nr. 6757/2013
Ședința publică de la 11 Iunie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE A. -I. A.
Judecător C. I.
Judecător DP
G. M. N. Țâr
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul S. P. "M. S.
M. " - D. V. împotriva sentinței civile nr. 6223 pronunțată în dosarul nr. 6223 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Maramureș în contradictoriu cu intimata S. ANA M., având ca și obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999) .
La apelul nominal, făcut în cauză, la prima și la a doua strigare se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de_ se înregistrează din partea intimatei- întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului ca netemeinic și nelegal.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.10 din Legea nr.554/2004 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Totodată, invocă din oficiu excepție nemotivării recursului reținând că prin cererea de recurs formulată nu se aduce nicio critică sentinței recurate, aprecierile fiind de ordin general.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.6223 din_ pronunțată în dosarul nr._ al
T. ui Maramureș s-a admis cererea formulată de către reclamanta S. Ana
M. în contradictoriu cu pârâtul M. S. M. -D. de V. și, în consecință: s-a anulat decizia nr.49/_ emisă de D. de V. a municipiului S. M. .
S-a suspendat executarea deciziei nr.49/_ emisă de D. de V. a municipiului S. M., până la rămânerea definitivă și irevocabilă a prezentei hotărâri.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin decizia nr.49/2012 emisă de D. de venituri a municipului S. M. s-a dispus ca începând cu data de_ reclamantul să aibă un salariu de bază de 1004 lei, spor pentru condiții de muncă vătămătoare pentru timpul efectiv lucrat de 60 lei, total drepturi bănești 1064 lei.
Prin această dispoziție s-a procedat practic la diminuarea veniturilor reclamantului cu 25%, echivalentul sporului de dispozitiv recunoscut acestuia printr-o hotărâre judecătorească, spor inclus în salariul de bază la momentul
intrării în vigoare a Legii nr.330/2009.
Instanța a apreciat că actul administrativ este nelegal pentru următoarele considerente: prin sentința civilă nr.22/_ a T. ui Maramureș, rămasă irevocabilă, pronunțată în dosar nr._ reclamantului i s-a recunoscut îndreptățirea de a beneficia de o indemnizație lunară de dispozitiv, în procent de 25% din salariul de bază.
La 14 decembrie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat în recursul în interesul legii Decizia nr.37/2009 stabilind că nu pot beneficia de
indemnizația de dispozitiv toți funcționarii publici și personalul contractul din cadrul autorităților administrației publice locale, ci aceasta indemnizație se acordă funcționarilor publici și personalului contractual care își desfășoară activitatea în cadrul M. ui Administrației și Internelor și în instituțiile publice din subordinea ministerului, precum și personalului care își desfășoară activitatea în serviciile comunitare din subordinea consiliilor locale și a prefecturilor care au beneficiat de acest drept salarial și înainte de transfer sau detașare din cadrul fostului Minister de Interne.
Decizia nr.37/2009 a ÎCCJ a fost publicat în M.Of. la data de_ .
Potrivit art.370 ind.7 Cod procedură civilă, decizia ce se pronunță în recursul în interesul legii nu are efecte asupra hotărârilor judecătorești examinate, iar dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în M.Of. al României, Partea I.
Textul art.330 ind.7 Cod procedură civilă a fost edictat în considerarea principiului securității raporturilor juridice, o decizie pronunțată în procedura recursului în interesul legii neputând produce efecte decât pentru viitor, fără a aduce atingere dispozițiilor cuprinse în hotărâri judecătorești anterioare.
Reclamantei i-a fost recunoscut dreptul de a beneficia de indemnizație de dispozitiv prin hotărârea irevocabilă pronunțată în anul 2009 și care, intrată fiind în putere de lucru judecat, este obligatorie pentru părțile cărora se adresează.
A veni acum și a discuta despre dreptul reclamantei de a beneficia de acel spor presupune a repune în discuție chestiuni tranșate irevocabil printr-o hotărâre judecătorească, ceea ce nu este admisibil, date fiind efectele pe care le produce o hotărâre pronunțată de o instanță de judecată pe fondul litigiului.
La intrarea în vigoare a Legii nr.330/2009, reclamanta beneficia de indemnizație de dispozitiv recunoscută pe cale judecătorească.
Potrivit art.30 din Legea nr.330/2009 începând cu 1 ianuarie 2010, sporurile acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului, și, după caz, indemnizațiile de conducere, care potrivit legii făceau parte din salariul de bază, din soldele funcțiilor de bază, respectiv din indemnizațiile lunare de încadrare, prevăzute în notele din anexele la prezenta lege, se introduc în salariul de bază, în soldele funcțiilor de bază, respectiv în indemnizațiile lunare de încadrare corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, atât pentru personalul de execuție, cât și pentru funcțiile de conducere.
(2) Sporurile specifice pe categorii de personal și domenii de activitate sunt cele prevăzute în cap.III și în anexele la prezenta lege.
(5) În anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:
noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie
2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege;
sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcției de bază sau, după caz, indemnizației lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.
În același sens sunt și dispozițiile art.22 din Legea-cadru nr.330/2009 în conformitate cu care sporurile, majorările, precum și indemnizațiile de conducere care, potrivit prezentei legi, sunt incluse în salariul de bază, în solda funcției de bază sau în indemnizația lunară de încadrare, după caz, sunt prevăzute în notele din cuprinsul anexelor la prezenta lege.
În art.3 al Legii nr.330/2009 legiuitorul enunță principiile care stau la baza sistemului de salarizare reglementat de lege, unul dintre acestea fiind cel al luării în considerare a sporurilor, a adaosurilor salariale, a majorărilor, a îndemnizațiilor cu caracter general sau special, precum și a altor drepturi de natură salarială, recunoscute sau stabilite, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin hotărâri judecătorești, prin acte de negociere colectivă, precum și prin alte modalități, acestea regăsindu-se la un nivel acceptat, potrivit principiilor prezentei legi, în salariul brut sau, după caz, în salariul de bază, în solda funcției de bază sau în indemnizația lunară de încadrare.
La art.50 din Legea nr.330/2009 legiuitorul a prevăzut încetarea unor drepturi salariale suplimentare stabilite prin acte juridice, respectiv suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare și sporul de stabilitate.
Indemnizația de dispozitiv recunoscută sub aspectul îndreptățirii la beneficiul acesteia prin hotărâre judecătorească nu face obiectul art.50 al Legii nr.330/2009 și nici al unei alte prevederi exprese a acesteia, pentru a refuza recunoașterea dreptului reclamantului de a beneficia de includerea indemnizației în salariul de bază, conform prevederilor legii privind salarizarea unitară.
În alineatul al 5-lea al art.30 din Legea nr.330/2009 se prevede că personalul aflat în funcție la_ își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie.
Legea nr.284/2010 de asemenea nu conține prevederi care să conducă la concluzia potrivit căreia reclamantul nu ar fi îndreptățit la includerea în drepturile sale salariale a procentului de 25%, ce reprezintă indemnizația de dispozitiv.
Având în vedere că dreptul intern în materie nu justifică emiterea actului administrativ atacat și dat fiind faptul că prin emiterea acestuia se nesocotește art.6 din CEDO, care garantează atât securitatea raporturilor juridice cât și dreptul părții de a pretinde statului punerea în executare a unei hotărâri judecătorești irevocabile, instanța, în temeiul art.18 din Legea nr.554/2004 a admis acțiunea cu consecința anulării actului atacat.
Văzând prev. art.15 din Legea nr.554/2004 instanța a admis și petitul având ca obiect suspendarea executării dispoziției atacate până la soluționarea irevocabilă a cauzei, apreciind că sunt întrunite cerințele pretinse de textul legii pentru luarea măsurii. Astfel, dată fiind nelegalitatea actului ce se atacă, constatată pentru considerentele mai sus expuse, ne aflăm în prezența unui caz bine justificat, astfel cum apare el în accepțiunea prevederilor art.2 lit.t din Legea nr.554/2004. Prin diminuarea veniturilor salariale ale reclamantei cu 25%, acestuia i s-ar crea o pagubă iminentă.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs la data de_ pârâtul M. S.
M. arătând că motivele de recurs le va depune la termenul fixat.
În ședința publică de azi, întemeiat pe dispozițiile art. 301, 303 alin. 1 și 2 C.pr.civ., raportat la art. 306 alin. 1 C.pr.civ., Curtea a pus în discuția părților excepția nulității recursului promovat de recurentul-pârât M. S. M. .
Analizând excepția invocată prin prisma dispozițiilor legale amintite anterior, Curtea constată că este întemeiată, iar recursul declarat este nul.
Astfel, potrivit art. 303 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă, recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs; termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul a fost promovat anterior.
Din dosarul cauzei rezultă că sentința i-a fost comunicată pârâtului- recurent la data de 15 aprilie 2013 (fila 30, dosarul T. ui Maramureș), că cererea de recurs a fost depusă la data de 30 aprilie 2013, însă motivele de recurs nu au fost formulate.
În cuprinsul cererii de recurs se arată succint că hotărârea este nelegală, întrucât nu s-a putut aplica în cadrul instituției un sistem unitar de salarizare pentru toți salariații. Această susținere generică nu constituie motive de nelegalitate și prin urmare, excepția nulității recursului ca nemotivat, este întemeiată.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va aprecia excepția invocată ca fiind fondată iar în temeiul dispozițiilor legale amintite va constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Constată nul ca nemotivat recursul declarat de M. S. M. împotriva sentinței civile nr. 6223 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Maramureș, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 iunie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | G. | ||||
A. | I. A. C. | I. | D. | P. | M. N. ȚÂR |
red.C.I./A.C.
2 ex. - _
jud.fond.P. V.
