Decizia civilă nr. 685/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ N r. 685/2013
Ședința publică din data de 5 Decembrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: B. L. T. JUDECĂTOR: M. A. P. JUDECĂTOR: L. D. E.
GREFIER: M. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul I. DE S. PENTRU C. ÎN T.
R., împotriva Sentinței civile nr. 946/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ și în contradictoriu cu intimata SC I. S., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna dintre părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Tribunalul, efectuând verificările impuse de art. 1591alin. 4 Cod pr. civilă, constată că este competent general, material și teritorial să soluționeze prezentul recurs, potrivit art. 299 pct. 2 Cod pr. civilă, raportat la art. 2 pct. 3 Cod pr. civilă și la art. 34 alin. 2 din OG. nr. 2/2001.
Totodată, constată că recursul este declarat în termenul legal, scutit de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, motivat și comunicat.
Față de actele existente la dosar și de împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților, tribunalul reține recursul în pronunțare.
Deliberând constată;
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 946/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ a fost admisă plângerea contravențională formulată de petenta SC I. S., în contradictoriu cu intimatul I. de S. Pentru C. în T. R. și a fost modificat procesul-verbal de contravenție seria I. nr. 0056709 încheiat de intimat la data de_ în sensul că înlocuiește sancțiunea amenzii în cuantum de 8000 lei cu sancțiunea avertisment.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de contravenție seria I. nr. 0056709 încheiat de intimat la data de_ petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 8000 lei în temeiul disp. art. 4, pct. 57.2 din HG 69/2012, reținându-se faptul că în data de_, ora 11:45, în mun. Bistrița, varianta ocolitoare, autotractorul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentei era condus de numitul Comșa Viorel iar la bordul autovehiculului nu exista legitimația de serviciu valabilă a conducătorului auto din care să rezulte că era angajat al operatorului de transport.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 și care pot fi reținute de instanță de judecată din oficiu. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că starea de fapt descrisă de agentul constatator este confirmată de petentă prin susținerile cuprinse în plângerea contravențională, aceasta invocând doar împrejurări referitoare la individualizarea sancțiunii, astfel că instanța va reține temeinicia procesului-verbal de contravenție atacat.
Sub aspectul individualizării sancțiunii contravenționale, instanța reține faptul că dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 îi conferă posibilitatea de a hotărî asupra sancțiunii
contravenționale aplicate, ceea ce implică aprecierea asupra legalității și cuantumului sancțiunii aplicate, care trebuie corelate cu gradul de pericol social al faptei. Potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându- se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În acest sens, instanța are în vedere faptul că petenta a depus la dosar copia legitimației de serviciu a numitului Comșa Viorel, probând astfel că acesta era angajatul operatorului de transport, precum și faptul că se află la prima abatere de acest gen, și apreciază că fapta săvârșită de către petentă prezintă un grad redus de pericol social concret și că scopul legii este atins și prin aplicarea avertismentului.
Având în vedere aceste considerente, instanța a admis plângerea contravențională și a modificat procesul-verbal de contravenție seria I. nr. 0056709 încheiat de intimat la data de_ în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii în cuantum de 8000 lei cu sancțiunea avertisment.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal recurentul I. DE S. PENTRU C. ÎN T. R. - I.
solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurată, în sensul respingerii plângerii contravențională ca netemeinică.
În motivare s-a arătat că sentința civilă este criticabilă și se impune modificarea ei având în vedere că recursul formulat vizează motivele prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 8 si 9 C.pr.civ., dispoziții potrivit cărora "modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situații numai pentru motive de nelegalitate: ... când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cand cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii; când instanța, interpretând greșit actul dedus judecații a schimbat natura ori înțelesul lămurit si vădit neîndoielnic al acestuia; când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a
legii" și, art. 3041C.pr.civ., conform căruia "recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art. 304, instanța putând examina cauza sub toate aspectele".
Astfel, acesta își găsește aplicabilitatea în speța dedusă judecății, întrucât instanța de fond a reținut că " Referitor la temeinicia procesului verbal de contravenție atacat, instanța constată că în mod corect a fost reținută în sarcina petentei săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 2 pct. 6 din OG 37/2007, deoarece nu a respectat perioada minimă de odihnă zilnică redusă, cu mai mult de o oră, dar mai puțin de 2 ore.
Sub aspectul individualizării sancțiunii, având în vedere condițiile concrete în care a fost săvârșită contravenția, împrejurarea că angajatul petentei a beneficiat de orele de odihnă săptămânală, petenta fiind la prima abatere de acest gen, instanța apreciază că amenda aplicată de
3.000 lei este o sancțiune prea severă în raport de vinovăția acesteia, astfel încât în baza art. 34 din OG 2/2001 cu raportare la art. 6 și 7 din același act normativ, urmează să admită plângerea formulată și în consecință să dispună modificarea procesului verbal atacat, în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment."
Se critică soluția instanței de fond in ceea ce privește gradul de pericol social concret al faptei săvârșite. Legiuitorul a înțeles să stabilească gradual pericolul social al abaterilor de la Regulamentul (CE) nr. 561/2006 si ale Regulamentului (CEE) nr. 3821/85, iar fapta reținută în sarcina petentului face parte din abaterile grave, așa cum a fost definită și în Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European si a Consiliului.
Legiuitorul a prevăzut sancțiuni diferite in funcție de gradul de pericol social al faptelor contravenționale incriminate iar in cazul faptelor contravenționale aflate in categoria "încălcărilor grave" limitele de sancționare sunt mult reduse fata de categoria încălcărilor foarte grave st ca atare deja individualizarea sancțiunii pornește de la un cuantum mai redus. In consecința nu este justificata aplicarea sancțiunii avertismentului pe acest considerent. Mai mult decât atât, reținerea instanței de fond în sensul că petenta-intimată este la prima abatere este nefondata. Așa cum rezultă din cazierul acesteia aflat în sistemul informatic al Autorității R. e Române - A.R.R., aceasta a încălcat în repetate rânduri regimul transportului rutier. în susținerea afirmațiilor noastre depunem la dosarul cauzei un extras din baza de date a ARR.
In ceea ce privește gradul de pericol social concret al faptei, modul de redactare a actului normativ in care se realizează descrierea faptei contravenționale nu permite o evaluare a gradului de pericol social, care să permită eventuala înlocuire a amenzii cu sancțiunea avertisment. Simpla nerespectare a perioadei minime de odihnă zilnică, constituie contravenție, iar sancțiunea prevăzută de lege este amenda. întrucât fapta constatată de agentul constatator se circumscrie exact textului legal incriminator, iar petenta-intimata nu a relevat aspecte care ar induce concluzia existenței unei situații particulare, ce ar releva un grad de pericol social mai redus decât cel avut în vedere de textul legal care descrie și sancționează fapta contravențională, se apreciază că înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment nu este oportună.
Agentul constatator a dispus sancționarea petentei-intimate cu o amendă îndreptată spre minimul prevăzut de actul normativ, tocmai pentru a avut in vedere toate împrejurările in care a fost săvârșită fapta reținută în cadrul procesului verbal dedus judecății. In speță fiind respectat principiul proporționalității prin aceea că s-a aplicat petentei-intimate minimul legal al amenzii cu posibilitatea achitării a jumătate din minim, în timp de 48 de ore de la comunicare.
Pentru cele ce preced se apreciază că instanța a interpretat greșit procesul verbal dedus judecații și dispozițiile OG nr. 37/2007 cu modificările și completările ulterioare și ale Directivei 2006/22/CE a Parlamentului European si a Consiliului și ca atare în cauza dedusă judecății sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 8 si 9 din C.pr.civ.
În drept s-au invocat HG nr. 69/2012, OMTI nr. 980/2011, OG 37/2007 cu modificările si completările ulterioare, OG nr. 2/2001, art.304 si urm., art. 115.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs, precum și sub toate aspectele, potrivit disp.art.304 lC.pr.civ, tribunalul
constată că instanța de fond a pronunțat o sentință temeinică și legală, făcând o corectă interpretare a probelor administrate și o aplicare corespunzătoare a dispozițiilor legale în materie.
Corect a retinut prima instanta ca potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Tribunalul apreciază că, scopul legii nu este aplicarea sancțiunilor pecuniare, ci educarea subiectilor activi ai contraventiilor în vederea respectării cerințelor legale.
Astfel, avand în vedere că petenta a depus la dosar copia legitimației de serviciu a numitului Comșa Viorel, probând că acesta era angajatul operatorului de transport, precum și imprejurarea că se află la prima abatere de acest gen, fapta săvârșită de către petentă prezintă un grad redus de pericol social concret, din acest punct de vedere instanta de fond apreciind corect că scopul legii este atins și prin aplicarea avertismentului.
Trebuie subliniată împrejurarea că actul normativ în temeiul căreia a fost sancționată petenta, nu exclude aplicarea sancțiunii avertismentului pentru fapta reținută în sarcina acesteia, astfel că atât agentul constatator, cât și instanța, trebuie să procedeze la o individualizare în concret a sancțiunii, pentru a nu se exclude de plano sancțiunea avertismentului.
Date aceste împrejurări, coroborate cu aspectul că petenta se află la prima abatere, instanța de fond a apreciat corect că individualizarea sancțiunii permite în cauză înlocuirea amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului.
Față de aceste considerente, în baza disp.art.3l2 alin.l C.pr.civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul I. de S. pentru C. în T.
B.,
cu sediul în B., B-dul D. G., nr.38, sector 1 împotriva sentinței civile nr.
946/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._, în contradictoriu cu petenta SC I.
, cu sediul în A. I., str.M. A., bloc TOL 1, ap.4, jud.A. . Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi,_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | |
B. L. T. M. | A. P. | L. D. E. M. D. |
Red/dact: BLT/HVA
_ /2 ex Jud. fond: JA
