Decizia civilă nr. 6866/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici statutari
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 6866/2013
Ședința publică de la 13 Iunie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE M. D.
Judecător R. -R. D. Judecător L. U. Grefier M. T.
S-au luat în examinare recursurile formulate de pârâții M. A.
I. și I. DE P. AL J. C., împotriva sentinței civile nr. 3190/_
, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., în contradictoriu cu reclamantul O. C., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari LEGEA NR. 284/2010 - ajutor la trecerea în rezervă și ajutor acordat suplimentar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul intimat C. O. personal, asistat de avocat Aurelian Tudor Gânscă, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursurile sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru, iar la dosar s-a depus întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri de solicitat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvîntul pe fondul cauzei.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea ambelor recursuri, ca nefondate, respectiv neîntemeiate. Cât privește recursul pârâtului I. de P. al J. C., reprezentantul reclamantului intimat arată că acesta a recunoscut dreptul clientului său de a primi plățile compensatorii, recunoscându-i deci, dreptul pretins.
Ceea ce se contestă este cuantumul acestui drept, însă, pretențiile reclamantului sunt corelate în mod direct cu cuantumul salariului funcției de bază, constituind astfel temeiul dreptului solicitat de către petent.
Cât privește recursul promovat de către M. A. I., apreciază că acesta are calitate procesuală pasivă în cauză, ce derivă din calitatea de ordonator principal de credite. În kod greșit a reținut acesta faptul că reclamantul a fost pensionat din motive de boală, în realitate, din cuprinsul deciziei de pensionare rezultă faptul că reclamantul s-a pensionat pentru limită de vârstă.
Solicită totodată acordarea cheltuielilor de judecată, conform dovezii pe care o depune la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 3190/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. s-a admis acțiunea precizată formulată de reclamantul O. C.
în contradictoriu cu pârâții M. A. SI I. LOR, I. DE P.
C. .
Au fost obligate pârâtele să plătească reclamantului suma brută totală de 45.648 lei, reprezentând ajutor la trecerea în rezervă și ajutor acordat suplimentar calculat conform dispozițiilor art. 20 al. 1 și 2, capitolul 2 al anexei VII din Legea 284/2010, suma de mai sus reprezentând diferența dintre suma brută datorată de 91.800 lei și suma brută achitată de 46.152 lei .
Au fost obligate pârâtele să plătească dobânzile legale aferente calculate de la data trecerii în rezervă până la data achitării efective a sumelor datorate .
Au fost obligate pârâtele la 1500 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul a fost ofițer de poliție, fiind angajatul IPJ C. pe o perioadă de 15 ani 1 lună și 21 de zile, ulterior fiind pensionat în baza Deciziei medicale nr. A-2089/3/_ privind evaluarea capacității de muncă . A fost declarat inapt pentru serviciul de poliție . Boala a apărut în timpul și din cauza îndeplinirii serviciului de poliție.
Apreciază ca sunt îndeplinite toate cerințele prevăzute de textul legal incident in cauză, în sensul admiterii acțiunii formulate de reclamant.
Conform prevederilor art. 20 al. l - Anexa 7- Sectiunea a-3-a din Legea 284/2010: "La trecerea în rezerva sau direct în retragere, respectiv la incetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, personalul militar, polițistii si funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pentru activitatea depusă, in funcție de vechimea efectivă ca militar, polițist, funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare si personal civil in instituțiile publice de aparare, ordine publică si siguranța naționala, beneficiază de un ajutor stabilit in raport cu solda funcției de baza, respectiv salariul funcției de baza avută/avut in luna schimbării poziției de activitate, astfel: Vechime efectiva: - pâna la 5 ani - un ajutor egal cu 3 solde ale funcției de baza/salarii ale funcției de baza;- intre 5- 10 ani - un ajutor egal cu 6 solde ale funcției de baza/salarii ale funcției de baza;- intre 10-15 ani - un ajutor egal cu 8 solde ale funcfiei de baza/salarii ale funcției de baza;- intre 15 - 20 ani - un ajutor egal cu 10 solde ale funcției de baza/salarii ale funcției de baza;- intre 20 - 25 ani - un ajutor egal cu 12 solde ale funcției de baza/salarii ale funcției de baza;- intre 25 - 30 ani - un ajutor egal cu 15 solde ale funcției de baza/salarii ale funcției de baza;- peste 30 ani - un ajutor egal cu 20 solde ale funcției de baza/salarii ale funcției de baza".
Reclamantul se încadrează în dispozițiile acestui text de lege deoarece raporturile sale de serviciu ca polițist au încetat în data de_ . Raporturile de serviciu i-au încetat cu drept la pensie, iar vechimea în munca de polițist este de 15 ani 1 lună și 21 de zile. ( adeverinta 33772/_ ) . Prin urmare reclamantul beneficiază de un ajutor în număr de 10 salarii ale funcției de bază din luna schimbării poziției de activitate, respectiv a treceri în rezervă . Conform adeverintei nr. 91151/_ emisă de aceeasi institutie, salarul funcției de bază în luna trecerii în rezervă a fost de 5.100 lei.
De asemenea, reclamantului i se aplică și dispozițiile art. 20 al.2 - Anexa 7- Sectiunea a-3-a din Legea 284/2010 care prevede ca "Personalul militar, polițistii si funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, trecuți in rezerva sau direct in retragere, respectiv ale caror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu înainte de implinirea limitei de varsta de pensionare prevazute de lege mai beneficiaza, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de
pesnionare, sau în situația în care pot desfășura activitate peste această limită, până la limitele de vârstă în grad la care pot fi menținute în activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu două solde ale funcției de bază, repectiv cu două salarii ale fiuncției de bază.
Deoarece de la data la care i-au încetat raporturile de serviciu, respectiv vârsta de 52 ani și până la vârsta standard de pensionare, respectiv 56 ani sunt 4 ani, instanța a apreciat că reclamantul este pe deplin îndreptățit să i se acorde și cele 2 solde ale funcției de bază, respectiv 4 ani x 2 salarii ale funcției de bază x 5100 lei = 40.800 lei în sumă brută .
Prin adresa nr. 91336/_ emisă de IPJ C. reiese că reclamantului i s-au calculat drepturile care se i se cuvin în temeiul art. 20 al. 1 și al. 2 din textul de lege sus citat, ca fiind 46.152 lei.
Instanța a reținut că instituția pârâtă nu contestă decât cuantumul acestor ajutoare, iar dispozițiile legale invocate- Legea 283/2011, art. 5 nu-și au locul. Astfel, reclamantul a fost pensionat în luna decembrie a anului 2011, iar textul de lege menționat are aplicabilitate doar pentru anul 2012.
Mai apoi, trebuie avut în vedere faptul că nivelul bazei de calcul pentru luna decembrie 2011 este reglementat de însăși Legea 284/2010 care arată că baza de calcul a drepturilor reglementate de Legea 284/2010 este salariul funcției de bază avut în luna schimbării poziției de activitate, nu salariul net avut la_, așa cum prevede O MAI S /214 din_ . Cum un ordin al unui ministru nu poate să modifice o lege, care are o forță juridică superioară, apreciază cererea reclamantului întemeiată, motiv pentru care a admis acțiunea astfel cum a fost precizată și a dispus obligarea să plătească reclamantului suma brută totală de 45.648 lei, reprezentând ajutor la trecerea în rezervă și ajutor acordat suplimentar calculat conform dispozițiilor art. 20 al. 1 și 2, capitolul 2 al anexei VII din Legea 284/2010, suma de mai sus reprezentând diferența dintre suma brută datorată de 91.800 lei și suma brută achitată de
46.152 lei .
În baza art.274 C.pr.civ., a obligat pârâtii la 1000 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului, reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul M. A. I.
solicitând admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Apreciază sentința recurată ca netemeinică si nelegală pentru următoarele considerente:
Pentru a fi parte în proces trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: calitate procesuală, capacitate procesuală și existența unui interes. Calitatea procesuală pasivă presupune existența identității între persoana pârâtului (M.A.I.) și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.
Chiar recurentul-reclamant a arătat în cuprinsul acțiunii că și-a desfășurat activitatea în cadrul I. ui de P. ai J. C., raporturile acestuia de serviciu derulându-se cu această unitate de poliție.
Menționează faptul că, în conformitate eu prevederile art. 90 alin. 1 din Legea nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare, drepturile bănești reprezentând ajutoare prevăzute ia ari. 20 din lege, se acordă în condițiile exercitării controlului financiar preventiv propriu, cate se efectuează prin viză, de persoanele din cadrul structurilor de specialitate, desemnate potrivit reglementărilor în vigoare.
Prin urmare, în speța de față, cel care poate fi obligat în raportul juridic dedus judecății este I. de P. al J. C., unitate cu personalitate juridică, în cadrul căreia și-a desfășurat activitatea recurentul-reclamant până la încetarea raporturilor de serviciu.
De asemenea, potrivit art. 7 alin. 3 din O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea M.A.Î., cu modificările și completările ulterioare,
"ministrul administrației și internelor are calitatea de ordonator principal de credite".
Art. 12 alin. 5 din același act normativ prevede că ministrul administrației șf internelor (în prezent, prin efectul măsurilor de reorganizare din cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, cuprinse în O.U.G. nr. 96/2012, ministrul afacerilor interne) stabilește, prin ordin, conducătorii unităților și subunităților care au calitatea de ordonatori de credite.
Astfel, potrivit Tabelului cuprinzând unitățile din subordinea I. ui General ai P. i Române ai căror șefi au calitatea de ordonatori terțiari de credite, din Anexa nr. 7 la Ordinul m.a.i. nr. 205/2011 privind împuternicirea ordonatorilor de credite din unitățile M.A.I. (în vigoare în perioada de referință), șeful I. ui de P. al J. C. are calitatea de ordonator terțiar de credite.
Anexa nr. 15 ia același ordin stabilește drepturile și îndatoririle ordonatorilor secundari și terțiari de credite din M.A.I. Conform pct. 2 lit. a, ordonatorii terțiari de credite au dreptul de a angaja, lichida și ordonanța cheltuieli îti limita alocațiilor bugetare aprobate, cu condiția ca respectiva cheltuială să fie prevăzută în mod expres într-un act normativ și să fie vizată pentru controlul financiar preventiv propriu de contabilul-șef sau înlocuitorul acestuia.
Conform regulii instituite de prevederile art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, ministrul afacerilor interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite, repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
Așadar, stabilirea și plata drepturilor bănești de care beneficiază fiecare polițist în parte, din cadrul I.P.J. C. sunt în competența exclusivă a șefului inspectoratului, care este ordonator terțiar de credite.
Drept urmare, solicită a se constata că raporturile de serviciu ale recurentului-reclamant s-au desfășurat în cadrul I.P..I C., unitate de politie cu personalitate juridică, al cărei conducător este direct răspunzător de plata drepturilor bănești cuvenite acestuia.
Mai mult decât atât, excepția lipsei calității procesuale pasive a M.A.I. este susținută și de faptul că prin admiterea acțiunii intimatului-reclamant, acesta va beneficia de un titlu executoriu, a cărui punere în executare se circumscrie sferei de aplicabilitate a prevederilor legale privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit prevederilor actelor normative care reglementează domeniul executării obligațiilor de plată ale instituțiilor publice "creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor publice se achită din sumele aprobate prin bugetele acestora, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă", ordonatorilor principali de credite bugetare revenindu-le, pe parcursul întregului an bugetar, "obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii".
În concluzie, solicită a se constata faptul că, în sarcina ordonatorilor principali de credite există o obligație legală de a asigura în bugetele instituțiilor
pentru care exercită acest atribut sumele dispuse de către instanța de judecată prin titluri executorii a fi plătite terților, ceea ce însă nu echivalează cu obligația acestora de a sta în judecată în toate litigiile în care sunt implicate structurile cu care se afla în raporturi de subordonare de natură financiară pentru simplul motiv că, față de acestea, își exercită atribuțiile aferente calității de ordonator principal de credite.
În aceste condiții, învederează că, deși Tribunalul Cluj reține în cuprinsul Sentinței civile nr. 3190/2013 că pârâtul M.A.I., prin întâmpinarea formulată a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, instanța de fond nu analizează și nici nu se pronunță asupra acestei excepții, deși așa cum reiese în mod evident din considerentele mai sus expuse se impunea respingerea acțiunii față de M.A.I. ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cât privește aspectele reținute de Tribunalul Cluj, care vizează fondul cauzei, pentru a demonstra nelegalitatea și netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză, solicită a se observa că instanța de fond în mod eronat apreciază că în cazul intimatului-reclamant ar fi aplicabile și dispozițiile art. 20 alin. (2) din Anexa VII aprobată prin Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora "personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, trecuți în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege, mai beneficiază, pentru fiecare an întreg rămas până ia limita de vârstă de pensionare sau, în situația în care pot desfășura activitate peste această limita, până la limitele de vârstă în grad la care pot fi menținute în activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu două solde ale funcției de bază, respectiv cu două salarii ale funcției de bază".
Învederează că norma legala citată nu creează drepturi față de intimatul- reclamant deoarece această normă se referă la raporturile de serviciu care au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege, iar persoanei în cauză i-au încetat raporturile de serviciu conform art. 69 alin. (I) lit. b) din Legea nr. 360/2002, adică raporturile de serviciu i-au încetat prin pierderea capacității de muncă, în condițiile legii (pensionare medicală).
În aceste condiții, apreciază că prin plata sumei de 46.152 către intimatul- reclamant, instituția pârâtă și-a îndeplinit obligațiile legale față de acesta în ceea ce privește plata ajutoarelor cuvenite la trecerea sa în rezervă.
Față de cele expuse, solicită să se admită recursul instituției pârâte astfel cum a fost formulat, să se caseze sentința civilă atacată și rejudecând cauza să se respingă acțiunea intimatului-reclamant ca fiind neîntemeiată.
Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs și pârâtul I. de P. al J. C.
solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței nr. 3190/20163 a instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii petentului.
Apreciază că sentința civilă nr. 3190/_ este netemeinică și dată cu greșita aplicare a legii din următoarele motive:
Conform art. 20 alin. (1) din Anexa VII aprobată prin Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, "La trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca militar, polițist, funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personal civil în instituțiile
publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda funcției de bază, respectiv salariul funcției de bază avută/avut în luna schimbării poziției de activitate."
In temeiul acestui text de lege, reclamantul are dreptul la o sumă de bani echivalentă cu 10 salarii funcției de bază.
Totodată, menționează faptul că potrivit art 20 alin 2 din Anexa VII aprobată prin Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice: " Personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, trecuți în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege, mai beneficiază, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de pensionare sau, în situația în care pot desfășura activitate peste această lintiță, până la limitele de vârstă în grad la care pot fi menținute în activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu două solde ale funcției de bază, respectiv cu două salarii ale funcției de bază."
Față de cele mai sus menționate, d-lui C. I. O. i-au fost stabilite și achitate ajutoare,la trecerea in rezervă.in sumă totală de 46.152 lei brut, compusă din suma de 25.640 Iei aferentă art. 20 alin 1, suma de 20.512 lei aferentă art. 20 alin 2, sume asupra cărora sau calculat și virat obligațiile către bugetul consolidat al statului în sumă totală de 10.449 lei, compusa din suma de
1.111 lei CASi, 2.538 lei CASS, 6.800 lei impozit, rezultând suma netă de 35.703 lei, ajutoare ce au fost achitate integral in data de_ prin casieria unității pe bază de semnătura pe statul de plată.
Având în vedere diferența de bani solicitată de către reclamant ca urmare a calculului realizat de el și sumele virate de instituția pârâtă, în ceea ce privește nivelul bazei de calcul pentru luna decembrie 2011, acesta este reglementat de O MAI S/214 din_, Anexa 10 la prezentul ordin care prezintă Normele metodologice privind modul de stabilire al soldelor lunare și altor drepturi ale personalului din Ministerul Administrației și Internelor în anul 2011.
Punctul 25 din Anexa 10 la O MAI S/214/2011 prevede faptul că "în anul 2011, baza de calcul a drepturilor reglementate la art 20 alin 1 si 2 din Capitolul II al anexei nr. VII la Legea cadru 284/2010, este reprezentată de salariul de bază net avut/corespunzător funcției similare de la data de_, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal prevăzute la art 10 din Legea nr. 329/2009.. "
Față de toate considerentele de fapt și de drept invocate, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat cu consecința respingerii acțiunii petentului ca fiind neîntemeiată.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 299, art. 304 ind. 1, art. 304 pct. 9, Cod de procedură civilă.
Reclamantul intimat O. C. a formulat întâmpinare
prin care a solicitat respingerea recursurilor promovate de către instituțiile pârâte ca nelegale și netemeinice, menținerea în întregime a sentinței instanței de fond și obligarea pârâtelor recurente la plata cheltuielilor de judecată - filele 9-11.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel constată următoarele:
În ceea ce privește motivul de recurs vizând excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de recurentul M. A. I., Curtea constată că acesta este neîntemeiat, în condițiile în care, potrivit dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, ministrul afacerilor interne are calitatea de ordonator principal de credite, calitate în virtutea căreia repartizează
creditele bugetare aprobate pentru bugetele instituțiilor publice ierarhice inferioare.
Prin urmare, în virtutea calității sale de ordonator principal de credite, acest recurent are calitate procesuală pasivă în cauza ce vizează obligarea I. ui de P. al jud. C. la plata drepturilor bănești în favoarea reclamantului C.
.
Pe fondul cauzei, Curtea constată că recursurile formulate sunt nefondate. Astfel, potrivit art. 20 alin. 1 din Anexa VII aprobată prin Legea nr.
284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca militar, polițist, funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personal civil în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda funcției de bază, respectiv salariul funcției de bază avută/avut în luna schimbării poziției de activitate.
De asemenea, potrivit art. 20 alin. 2 din Anexa VII aprobată prin Legea nr. 284/2010, personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, trecuți în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege, mai beneficiază, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de pensionare sau în situația în care pot desfășura activitate peste această limită până la limitele de vârstă în grad la care pot fi menținute în activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu două solde ale funcției de bază, respectiv cu două salarii ale funcției de bază.
Dreptul reclamantului la plata acestor ajutoare nu este negat în substanță, reclamantul contestând modalitatea de calcul al acestora iar recurentul I. de P. al jud. C. invocând, în apărare, dispozițiile OMAI S/214 din_ .
Însă, la fel cum a reținut și instanța de fond, acest Ordin nu este aplicabil în speță, în condițiile în care reclamantul a fost pensionat în luna decembrie 2011, iar actul normativ invocat se aplică doar pentru anul 2012.
Prin urmare, potrivit dispozițiilor legale citate anterior, reclamantul era îndreptățit la plata ajutoarelor solicitate prin raportare la salariile funcției de bază din luna schimbării poziției de activitate, respectiv a trecerii în rezervă, astfel cum acestea au fost evidențiate în adeverința nr. 91151/_ emisă de I. de
al jud. C. .
În ceea ce privește susținerea recurentului M. A. I. în sensul că reclamantul s-ar fi pensionat pentru cauză de boală, astfel încât nu ar fi îndreptățit la plata sumelor de bani solicitate, Curtea constată că acestea nu sunt fondate, rezultând din Decizia nr. 167726/_ emisă de Casa de Pensii Sectorială a M. ui Administrației și I. lor că reclamantul s-a pensionat pentru limită de vârstă.
Prin urmare, pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel, în temeiul art.312 C.pr.civ. de la 1865, va respinge, ca nefondate, recursurile declarate în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursurile declarate de M. A. I. și I. DE P. AL J. C., împotriva sentinței civile nr. 3190/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., pe care o menține în întregime.
Obligă recurenții să plătească intimatului O. C. suma de 600 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte, M. D. | Judecător, R. -R. D. | Judecător, L. U. |
Grefier, M. T. |
Red.M.D./dact.L.C.C.
2 ex./_
Jud.fond: A. M. B.
