Decizia civilă nr. 9130/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici statutari
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 9130/_
Ședința publică din data de 30 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. C. JUDECĂTOR: M. S. JUDECĂTOR: JUDECĂTOR C. I. GREFIER: D. B.
S-au luat spre examinare recursurile promovate de recurenții M. A.
I., D. M. A M. A. I. împotriva Sentinței civile nr.105/2013 pronunțată în data de_ de Tribunalul Bistrița Năsăud privind și pe intimații P. D. - M., MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, C. J. AL D. M. M. A. E I. B. N. având ca obiect litigi privind funcționarii publici.
La apelul nominal efectuat în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, ocazie cu care se învederează că prezentul recurs se află la primul termen de judecată, pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea cauzei și în lipsă în temeiul dispozițiilor art. 242 (2) C.pr.civ.
Se mai menționează că în data de_ intimata reclamantă P. D. -M. a înregistrat la dosar întâmpinare la cele două recursuri declarate în prezentul dosar(f.12-13).
Curtea constată că pentru acest termen de judecată compunerea completului de judecată s-a realizat conform procesului verbal atașat la dosar la fila 9.
Verificând din oficiu competența de soluționare a prezentei cauze, Curtea, în temeiul art. 159 ind.1 alin.4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 din Legea 554/2004 și art.3 pct.3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina și apreciind că la dosar sunt suficiente acte pentru justa soluționare a cauzei, urmează a reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar.
Deliberând reține că,
CURTEA
Prin sentința civilă nr.105 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. -N. s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, și, în consecință, s-a respins acțiunea reclamantei în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta P.
D. M., în contradictoriu cu MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR,
D. M. D. C. MAI, C. MEDICAL J. B. -N. din cadrul D.
M. a MAI, și, în consecință: au fost obligați pârâții să plătească reclamantei suma de 11.632 lei cuvenită acesteia cu titlu de ajutor bănesc la încetarea raporturilor de muncă prin pensionare, conform prevederilor pct. 2 din Anexa IV/2 a Legii nr. 330/2009, precum și dobânda legală aferente acestei sume, ce se
va calcula de la data de_ și până la îndeplinirea efectivă a obligației de plată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamanta P. D. M. a deținut funcția de agent șef principal de poliție în cadrul M. A. și I.
- D. M. - C. Medical J. B. -N. .
Prin Dispoziția Directorului D. M. nr. 3. din_ (f. 12 dosar), raporturile de serviciu ale reclamantei au încetat începând cu data de_ ca urmare a pierderii capacității de muncă, fiind încadrată în gradul II de invaliditate, cu drept la pensie.
Ulterior, prin Decizia nr. 1. din_, emisă de Casa de pensii din cadrul MAI (f. 9 dosar), reclamantei i-a fost acordată o pensie lunară în cuantum total de 1412 lei, începând cu data de_ .
Așa cum a rezultat din conținutul Dispoziției nr. 3. /2010, la data încetării raporturilor de serviciu, reclamanta avea vârsta de 53 ani, 8 luni și 5 zile și o vechime efectivă în structuri militare și de poliție de 13 ani, 11 luni și 20 zile.
Obiectul prezentului litigiu este reprezentat de refuzul de acordare a sumelor solicitate de reclamantă cu titlu de ajutor bănesc la încetarea raporturilor de muncă prin pensionare, conform prevederilor pct. 2 din Anexa IV/2 a Legii nr. 330/2009.
Examinând cu prioritate, conform disp. art. 137 cod pr.civ., excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice
, instanța a constatat că aceasta este dată în cauză, pentru următoarele considerente:
Potrivit structurii organizatorice a M. A. și I., pârâta D.
M. se află în subordinea acestuia, respectiv a ministrului.(f.17 dosar fond). Totodată, C. Medical J. B. -N. reprezintă unitatea care realizează, în calitate de ordonator terțiar de credite, în concret, plata oricăror drepturi bănești, iar ministrul A. și I. are calitatea de ordonator principal de credite. Orice plată a ordonatorilor terțiari de credite trebuie aprobată și alocată de către ordonatorul principal de credite, nefiind prin urmare necesară ca cererea reclamantei să se analizeze în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice, între reclamantă și acest pârât neputându-se reține existența vreunui raport juridic de natură a legitima calitatea sa procesuală pasivă.
Prin urmare, ca efect al admiterii excepției, instanța a respins acțiunea reclamantei în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei,
instanța a reținut că potrivit prevederilor punctului 2 din anexa nr. IV/2 al.1 la Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, "la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca militar, polițist, funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personal civil în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda lunară netă, respectiv salariul de bază de încadrare net avut în luna schimbării poziției de activitate, astfel:
Vechime efectivă: până la 5 ani - un ajutor egal cu 3 solde/salarii; între 5-10 ani - un ajutor egal cu 6 solde/salarii; între 10-15 ani - un ajutor egal cu 8 solde/salarii; între 15-20 ani - un ajutor egal cu 10 solde/salarii; între 20-25 ani - un ajutor egal cu 12 solde/salarii; între 25-30 ani - un ajutor egal cu 15 solde/salarii; peste 30 ani - un ajutor egal cu 20 solde/salarii";.
La al.2 "Cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, trecuți în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzută de lege, mai beneficiază, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă, de un ajutor egal cu două solde lunare nete, respectiv cu două salarii de bază de încadrare nete.";
La data de_ a intrat în vigoare Legea nr.284/2010 care prin art. 39 a abrogat Legea nr.330/2009.
Prin disp.art.20 pct.1 din anexa nr.VII cap.II secțiunea 3 la al.1 din Legea nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice s-a prevăzut că "la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca militar, polițist, funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personal civil în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda funcției de bază, respectiv salariul funcției de bază avută/avut în luna schimbării poziției de activitate, astfel:
Vechime efectivă: până la 5 ani - un ajutor egal cu 3 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază; între 5-10 ani - un ajutor egal cu 6 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază; între 10-15 ani - un ajutor egal cu 8 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază; între 15-20 ani - un ajutor egal cu 10 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază; între 20-25 ani - un ajutor egal cu 12 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază; între 25-30 ani - un ajutor egal cu 15 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază; peste 30 ani - un ajutor egal cu 20 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază";.
La al.2 ";Personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, trecuți în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege, mai beneficiază, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de pensionare sau, în situația în care pot desfășura activitate peste această limită, până la limitele de vârstă în grad la care pot fi menținute în activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu două solde ale funcției de bază, respectiv cu două salarii ale funcției de bază.";
Conform anexei nr.6 la Legea nr.263/2010 limita de vârstă de pensionare este de 55 ani.
La data încetării raporturilor de serviciu ale reclamantei, respectiv_ erau incidente dispozițiile Legii nr.330/2009, aplicabile până la data de_, când a intrat în vigoare Legea nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice și Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fondurile publice.
Cuantumul acestor drepturi a fost individualizat în cadrul adresei nr. 3598551/2011 emisă de D. medicală - C. Medical J. B. -N. (f. 7), în cuprinsul căreia se menționează că, având în vedere prevederile Legii cadru 330/2009 - anexa IV/2, la încetarea raporturilor de serviciu s-ar fi cuvenit reclamantei un ajutor în sumă d e11.632 lei, însă ținând cont de prevederile Legii nr. 118/2010, plata acestui ajutor nu a putut fi efectuată.
Într-adevăr, la data de_, deci anterior încetării raporturilor de serviciu ale reclamantei, a intrat în vigoare Legea nr.118/2010 privind unele măsuri
necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar care, la art. 9 prevede că "începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi nu se mai acordă ajutoare sau, după caz, indemnizații la ieșirea la pensie, retragere ori la trecerea în rezervă";, text legal ce urmează a fi suspus analizei în prezenta cauză, în sensul de a decela intenția legiuitorului, recurgând la argumentul de interpretare teleologică.
În acest sens, tribunalul a apreciat că prin reglementarea art. 9 din Legea nr. 118/2010 nu s-a urmărit înlăturarea definitivă a dreptului la ajutor bănesc în caz de ieșirea la pensie, retragere ori trecere în rezervă, ci suspendarea acordării acestuia pentru o perioadă determinabilă, măsură adoptată în contextul restricțiilor impuse inclusiv sub aspectul reducerii cheltuielilor bugetare, de efectele crizei economice.
Că este așa rezultă din împrejurarea că ulterior, prin Legea nr. 284/2010, aplicabilă în anul 2011, dreptul cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare de a încasa un ajutor de natura celui reclamat în cauza de față, cu ocazia trecerii în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, a fost recunoscut prin art. 20 din Anexa VII, reglementare ce se aplică și pentru anul 2012.
Totodată, dispoziții similare celei citate din Legea nr. 118/2010, având ca efect suspendarea temporară a acordării dreptului, au fost prevăzute de art. 13 din Legea nr. 285/2010 și art. 9 din OUG nr. 80/2010 aprobată prin Legea nr. 283/2011.
Așadar, în condițiile în care același drept a fost recunoscut în acte normative cu aplicabilitate în perioada ce succede celei în care a avut aplicabilitate Legea nr. 118/2010, fiind concomitent inserată mențiunea că pentru anumite perioade, expres prevăzute, aceste drepturi nu se acordă, se impune, ca fiind singura interpretare fundamentată pe argumente logice, aceea că prevederile art. 9 din Legea nr. 118/2010 nu pot avea altă semnificație decât aceea că, neabrogând prevederile legale ce recunoșteau dreptul pretins de reclamantă, a înlăturat obligația de plată a dreptului pentru o perioadă limitată (3 iulie 2010-_ ), cu consecința firească ca, după expirarea acesteia, plata să poată fi efectuată, în interiorul termenului de prescripție, desigur, dreptul reclamat fiind recunoscut de art. 20 din Anexa VII a Legii nr. 284/2010.
Totodată, s-a impus precizarea faptului că la data formulării acțiunii ce face obiectul prezentului dosar, erau în vigoare atât prevederile art. 20 din Anexa VII a Legii nr. 284/2010 care recunoșteau dreptul pretins de reclamant, cât și prevederile art. 13 din Legea nr. 285/2010 care, la alin. 1 dispune în sensul că
"în anul 2011, dispozițiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică.";
Numai că, potrivit alin. 2 al aceluiași articol, "în anul 2011, prevederile alin. (1) nu se aplică în situația imposibilității menținerii în activitate a persoanelor clasate inapt pentru serviciul militar ori încadrate în grad de invaliditate sau decedate";, ipoteză legală aplicabilă reclamantei, încadrată în grad de invaliditate II.
Prin urmare, în lumina considerentelor mai sus prezentate, instanța în temeiul art. 1 alin. 1, 8 alin. 1 și 18 alin. 1 și 3 din Legea nr. 554/2004, a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantă, cu consecința obligării pârâților MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și D. M.
D. C. MAI - C. MEDICAL J. B. -N., să plătească reclamantei suma de 11.632 lei cuvenită acesteia cu titlu de ajutor bănesc la încetarea raporturilor de muncă prin pensionare, conform prevederilor pct. 2 din Anexa IV/2 a Legii nr.
330/2009, precum și dobânda legală aferente acestei sume, ce se va calcula de la data de_, data de la care s-a stabilit dreptul la pensie, și până la îndeplinirea efectivă a obligației de plată, conform. art. 1535 din Noul Cod Civil, întrucât numai astfel se poate concepe o justă și integrală reparație a prejudiciului produs reclamantei prin refuzul acordării ajutorului bănesc prevăzut de dispozițiile legale mai sus enunțate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul D. M. a M.
A. I., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate cu consecința trimiterii dosarului spre rejudecare
.
În motivele de recurs se arată că potrivit pct. 2 alin.(l) din anexa nr. IV/2 la Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, act normativ în vigoare de la data de_ până la data de_, "la trecerea în rezerva sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept Ia pensie, cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca militar, polițist, funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personal civil în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda lunară netă, respectiv salariul de bază de încadrare net avut în luna schimbării poziției de activitate".
Totodată, la alin.(2) al aceluiași articol, se prevăd următoarele: "cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, trecuți în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzută de lege, mai beneficiază, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă, de un ajutor egal cu doua solde lunare nete, respectiv cu două salarii de bază de încadrare nete.".
Prevederile invocate mai sus au fost preluate de Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (act normativ aplicabil începând cu data de_ ) în cadrul Anexei VII "Familia Ocupațională de Funcții Bugetare Apărare, Ordine P. ă și Siguranță Națională" la art. 20 alin.(l) și (2), cu precizarea că dreptul bănesc în discuție se determină în funcție de alte elemente salariale ale veniturilor realizate de către polițiști sau cadrele militare, diferite de cele prevăzute în anul 2010 ("solda funcției de baza, respectiv salariul funcției de bază avută/avut în luna schimbării poziției de activitate" față de "solde lunare nete/salarii de bază de încadrare nete").
De asemenea, potrivit prevederilor art. 9 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi (respectiv_ ) nu s-au mai acordat ajutoare sau, după caz, indemnizații la Ieșirea la pensie, retragere ori la trecerea în rezervă. Menționăm faptul că prevederile menționate mai sus prezente în Legea nr. 118/2010 au fost preluate și în cuprinsul art. 13 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.
Totodată, în conformitate cu art. 14 alin.(3) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, "nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare" iar art. 22 din aceeași lege prevede că "ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale".
De asemenea, în art. 94 al Anexei VII din Legea nr. 284/2010, este statuat faptul că, "acordarea drepturilor bănești reglementate prin prezenta lege se face
în limita fondurilor bugetare aprobate anual cu aceasta destinație în bugetele instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională".
Mai mult decât atât, prin adresa nr. 694154/_, D. Generală Financiară a M.AJ. a transmis o serie de precizări în legătură cu aplicarea unitară a Legii nr. 118/2010. Referitor la prevederile art. 9 din respectiva lege, se menționează: "Prevederile care reglementează acordarea de ajutoare sau indemnizații la ieșirea la pensie, retragerea ori trecerea în rezervă a personalului bugetar, nu se vor aplica până la 1 ianuarie 2011. în aceste condiții, cadrele militare șl polițiștii care trec în rezervă sau direct în retragere, respectiv încetează raporturile de serviciu în perioada_ -_ nu au dreptul la plata ajutoarelor respective. Prevederile art. 9 din lege nu sunt aplicabile pentru cadrele militare și polițiștii care au trecut în rezervă sau direct în retragere, respectiv au încetat raporturile de serviciu, înainte de data intrării în vigoare a Legii nr. 118/2010.
Precizează că reclamanta P. D. M. și-a încetat raporturile de serviciu, cu drept la pensie în data de_, astfel că nu poate beneficia, conform prevederilor legale în vigoare, de drepturile bănești invocate în cererea de chemare în judecată.
Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs și M. A. I., reprezentat prin D. Generală Juridică, solicitând admiterea acestuia așa cum a fost formulat și pe cale de consecință, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivele de recurs, pârâtul arată că hotărârea pronunțată în cauză de Tribunalul Bistrița Năsăud este netemeinică și vădit nelegală, învederând faptul că intimatei-reclamante i-au încetat raporturile de serviciu la data de_ după intrarea în vigoare a Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.
La vremea respectivă, prevederile legale care reglementau acordarea ajutoarelor la încetarea raporturilor de serviciu, erau reprezentate de dispozițiile pct. 2 la anexa nr. IV/2 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și nicidecum de cele ale art. 27 din O.G. nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, cum greșit a indicat aceasta în cererea de chemare în judecată, acest articol fiind abrogat prin Legea nr. 330/2009.
Arată că potrivit pct. 2 alin. (1) din anexa nr. IV/2 la Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, act normativ în vigoare de la data de_ până la data de_, "La trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca militar, polițist, funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personal civil în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda lunară netă, respectiv salariul de bază de încadrare net avut în luna schimbării poziției de activitate".
Totodată, la alin. (2) al aceluiași articol, se prevede faptul că pentru
"cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, trecuți în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzută de lege, mai beneficiază, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă, de un ajutor egal cu două solde lunare nete, respectiv cu două salarii de bază de încadrare nete".
Prevederile mai sus invocate au fost preluate în Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (act normativ
aplicabil începând cu data de_ ), cu precizarea că dreptul bănesc în discuție se determină în funcție de alte elemente salariale ale veniturilor realizate de către polițiști sau cadrele militare, diferite de cele prevăzute în anul 2010 ("solda funcției de bază, respectiv salariul funcției de bază avută/avut în luna schimbării poziției de activitate" față de "solde lunare nete/salarii de bază de încadrare nete").
Menționează că, potrivit prevederilor art. 9 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ, respectiv_, nu s-au mai acordat ajutoare sau, după caz, indemnizații la ieșirea la pensie, retragere ori la trecerea în rezervă. Trebuie subliniat că prevederile anterior enunțate au fost preluate în cadrul art. 13 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepția de la această regulă fiind
indicată la alin. 2 al articolului indicat (în vigoare de la_ ).
Având în vedere data la care intimatei-reclamante i-au încetat raporturile de serviciu, respectiv_, dată la care în mod evident, erau aplicabile dispozițiile Legii nr. 118/2010, este evident că aceasta nu poate beneficia de drepturile bănești solicitate prin cererea de chemare în judecată și acordate de instanța de fond, în disprețul prevederilor legale incidente.
Fără vreun temei legal și prin depășirea atribuțiilor judecătorești, motivarea instanței de fond vizează o așa-zisă suspendare temporară a acordării drepturilor solicitate de intimata-reclamantă, deși dispozițiile art. 9 din Legea nr. 118/2010 statuează în sensul neacordării drepturilor bănești în discuție.
Apreciază că interpretarea nelegală a instanței de fond a determinat lipsirea de eficiență a prevederilor legale aplicabile la momentul încetării raporturilor de serviciu ale intimatei-reclamante - Legea nr. 118/2010 și încălcarea principiului neretroactivității legii, statuat în Constituția României, potrivit căruia " legea dispune numai pentru viitor cu excepția legii penale mai favorabile" în ce privește Legea nr. 285/2010, în vigoare începând cu data de_ și, evident, aplicabilă numai drepturilor născute sub imperiul reglementărilor sale.
Consideră că aprecierile instanței de fond sunt vădit nelegale, întrucât la data la care au încetat raporturile de Serviciu și s-a născut dreptul la pensie al intimatei-reclamante erau în vigoare dispoziții legale exprese - Legea nr. 118/2010, care instituia, de la data de_, ca una din măsuri pentru restabilirea echilibrului bugetar, neacordarea ajutoarelor sau, după caz,
indemnizații la ieșirea la pensie, retragere ori la trecerea în rezervă.
Astfel, este evident că la momentul apariției noii reglementări - Legea nr. 118/2010, legiuitorul a avut în vedere neacordarea drepturilor bănești în cauză și nu suspendarea acordării lor, chiar dacă prin dispoziții legale ulterioare a revenit asupra deciziei sale și a dispus acordarea ajutoarelor și indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere ori la trecerea în rezervă, ca excepție de la măsurile instituite prin Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în vederea restabilirii echilibrului bugetar în anul 2011.
Criticile împotriva soluției instanței de fond vizează și obligarea pârâților la plata dobânzii legale aferente sumei stabilite cu titlu de ajutor la încetarea raporturilor de serviciu, după cum urmează:
Actul normativ care reglementează dobânda legală este O.G. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar. Potrivit dispozițiilor art. 1 coroborate cu cele ale art. 8 din actul normativ mai sus-menționat, părțile sunt libere să stabilească în convenții rata dobânzii pentru întârziere în plata unei obligații bănești, dobânda calculându-se numai asupra cuantumului sumei împrumutate.
Or, în cauza dedusă judecății, instituția nu numai că nu a stabilit printr-o convenție dobânda legală, dar nici nu poate fi pusă în întârziere, deoarece angajarea cheltuielilor din bugetul aprobat instituției noastre se face numai în limita creditelor bugetare aprobate.
Rezultă deci, contrar abordării instanței de fond, că nu există temei legal care să permită sau care să oblige instituția noastră la achitarea dobânzii legale la suma de bani reprezentată de ajutorul acordat la încetarea raporturilor de serviciu, deoarece, în raport cu dispozițiile art. 5 și ale art. 968 din C. civil, acest lucru contravine prevederilor legale.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, reclamanta P. D. M., solicită respingerea recursului formulat, ca fiind nefondat si menținerea ca legala si temeinica a hotărârii atacate.
Analizând recursurile declarate de pârâți prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041CPC, Curtea le-a apreciat ca fiind nefondate pentru următoarele considerente:
Demersul judiciar al reclamantei vizează obligarea pârâților la plata sumei ce i se cuvine cu titlu de ajutor conform art.20 alin.1 al Anexei VII din Legea nr.284/2010.
Probele administrate în cauză evidențiază împrejurarea că reclamanta a fost trecută în rezervă începând cu data de_ fiind încadrată în gradul II de invaliditate, conform Deciziei medicale nr. A-2780/2 din_ emisă de Comisia de Expertiză Medico-Militară.
Susține reclamanta că este îndreptățită să primească sumele solicitate cu titlu de ajutor bănesc întrucât la data încetării raporturilor sale de serviciu aceste sume nu i-au fost achitate.
Temeiul acordării echivalentului soldelor este pct. 2 alin. 1 și 2 din anexa IV/2 la Legea nr.330/2009, potrivit cărora "(1) La trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca militar, polițist, funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personal civil în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda lunară netă, respectiv salariul de bază de încadrare net avut în luna schimbării poziției de activitate, astfel:
Cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, trecuți în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzută de lege, mai beneficiază, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă, de un ajutor egal cu două solde lunare nete, respectiv cu două salarii de bază de încadrare nete";.
Contrar celor evidențiate de reclamantă înainte de încetarea raporturilor sale de serviciu, la data de_, a intrat în vigoare Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.
Potrivit art. 9 din Legea nr. 118 din_ privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, "începând cu data intrării în vigoare a prezentei Legi nu se mai acordă ajutoare sau, după caz, indemnizații la ieșirea la pensie, retragere ori la trecerea în rezervă."
Curtea apreciază ca fiind corecte afirmațiile recurenților potrivit cărora legiuitorul uzitează verbul "nu se mai acordă" și nu verbul "se suspendă". In consecință acordarea ajutoarelor la ieșirea la pensie prevăzute de Legea nr.
330/2009, încetează odată cu data intrării în vigoare a Legii nr. 118/2010, respectiv_, nefiind prevăzută posibilitatea acordării ulterioară a acestora.
Reclamanta susține teza aplicabilității limitate în timp a Legii nr. 118/2010 fundamentat de art. 16 din lege conform căruia prevederile art. 1-3, art. 5, art. 6 alin. (1), precum și cele ale art. 9-14 se aplică până la 31 decembrie 2010.
Concluzia reclamantei este în sensul în care dacă legiuitorul ar fi dorit abrogarea dispozițiilor pct. 2 alin. (1) și alin. (2) din Anexa nr. IV/2 la Legea nr. 330/2009, acesta nu ar mai fi indicat termenul până la care inaplicabilitatea acestor dispoziții își produce efectele.
Curtea apreciază că teza reclamantei nu poate fi primită întrucât în ceea ce privește conținutul art. 9 din Legea nr. 118 din_ nu poate fi prezent echivocul, legiuitorul stabilind în mod expres încetarea drepturilor la care se referă, prevederile suspendate nefiind acestea .
Contrar susținerilor reclamantei caracterul de continuitate al dreptului nu poate fi reținut, solicitarea acesteia vizează acordarea unui drept pe care cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca militar, polițist, funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personal civil în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, beneficiază la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu.
Curtea reamintește că dreptul se naște la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu și poate fi solicitat la momentul îndeplinirii acestei condiții; în speță, însă, la data la care pentru reclamantă s-a născut acest drept textul era abrogat, teza suspendării nefiind validă.
Caracterul de continuitate al dreptului nu poate fi susținut cu argumente viabile, acordarea dreptului realizându-se la un moment determinat de textul invocat și fiind în relație cu durata de timp trecută nu viitoare, astfel că și aceste apărări vor fi înlăturate .
Prevederile art. 66 alin (2) din Legea nr. 24/2000 potrivit cărora "La expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare", nu sunt incidente în privința textului art. 9 din Legea nr. 118/2010 întrucât contrar celor afirmate de reclamantă textul confirmă o abrogare și nu o suspendare.
Aserțiunile referitoare la practica divergentă nu sunt de natură a suprima dreptul instanței investite cu examinarea și interpretarea textelor legale.
Principiul constituțional al liberului acces la justiție a fost și rămâne, în practică, primul argument constituțional pe care cel ce dorește protejarea drepturilor și intereselor sale legitime îl va invoca în sprijinul său.
În jurisprudența sa constantă, CEDO a statuat că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 par. 1 din Convenție, înglobează, între altele, dreptul părților unui proces de a-și prezenta observațiile pe care le apreciază ca fiind pertinente cauzei lor. Întrucât Convenția nu vizează garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii ci drepturi concrete și efective, acest drept nu poate fi considerat ca fiind efectiv decât dacă aceste observații sunt cu adevărat "ascultate ", adică examinate propriu-zis de către instanța sesizată și nu preluate dintr-o interpretare anterioară .
Cu alte cuvinte, art. 6 implică, mai ales, în sarcina "tribunalului", obligația de a proceda la o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și cererilor de probă ale părților sub rezerva aprecierii pertinentei acestora" (cauza V an de Hurk
c. Țările de Jos, hot. din 19 aprilie 1994, § 59; în același sens, cauza Albina c.
România, hot. din 28 aprilie 2005, § 30). Obligația instanței de a răspunde prin motivare la argumentele prezentate de părți este justificată, întrucât "numai prin pronunțarea unei hotărâri motivate poate fi realizat un control public al administrării justiției" (hotărârea Hirvisaari c. Finlanda din 27 septembrie 2001).
Considerentele evidențiate au relevat că recursurile formulate apar ca fondate fiind prezent motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ, acțiunea introductivă de instanță fiind nefondată în raport de textul legal de care reclamanta se prevalează și care la data nașterii dreptului pretins nu era în vigoare, astfel că în baza art 312 C pr civ, Curtea va admite recursurile declarate de recurenți, va modifica hotărârea recurată în sensul că pentru motivele evidențiate anterior va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursurile declarate de M. A. | I. | , D. M. A M. | |
A. | I. împotriva sentinței civile nr. 105 din _ | pronunțată în dosarul |
nr._ al Tribunalului B. N. pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea .
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30 septembrie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. M. C. M. S. C. I.
GREFIER
D. B.
red.M.S./A.C.
2 ex. - _
jud.fond.M. A.
