Decizia civilă nr. 829/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 829/R/2013
Ședința publică din data de 19 iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE P. Urs
Judecător I. -M. L. Judecător A. -C. Ț. Grefier C. -S. Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurent N. O., împotriva Sentinței civile nr. 16731/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimat M.
C. N., DP L., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție. La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei se constată faptul că recursul este formulat în termen, este motivat, a fost comunicat, iar instanța este competentă a soluționa prezenta pricină.
Se constată de asemenea faptul că la data de_ s-a depus la dosar un script din partea recurentului prin care solicită judecarea cauzei în lipsă. Anexat se depune contractul de comodat pentru autoturism încheiat la data de_ .
Instanța, în baza actelor de la dosar, reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin sentința civilă nr. 16731/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N.
, a fost respinsă ca neîntemeiata plângerea contravenționala formulata de către petentul N. O., dom. in C. -N., str. A., nr.9, ap.12, jud. C. in contradictoriu cu intimatul Mun. C. -N. - D.
Comunitara, cu sediul in C. -N., str. M. nr. 1-3, jud. C. .
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele :
Prin procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției nr. 10808/484 din data de_ încheiat de intimatul Mun. C. -N., petentul N. O. a fost sancționat de intimat cu amenda contravenționala in suma de 200 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute si sancționate de art. 2 din HCL nr.149/2009 lit.b, reținându-se că, cu ocazia controlului efectuat in data de _
, ora 10.40, in calitate de proprietar(utilizator) al autoturismului cu nr. de înmatriculare_ a încălcat prevederea legala menționata, privind oprirea, staționarea si parcarea vehiculelor(autovehiculelor) pe trotuar.
Sub aspectul legalității procesului-verbal atacat, instanța observă că dispozițiile art. 6 din CEDO sunt incidente în materie contravențională, așa cum a statuat și Curtea Constituțională prin decizia nr. 197/2003; în consecință, instanța apreciază că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de o prezumție de legalitate, care trebuie însă să fie corelată cu prezumția de nevinovăție aplicabilă petentei, fapt care implică dreptul contravenientei, de a dovedi liber, cu orice mijloc de probă, caracterul nereal al mențiunilor înscrise în procesul-verbal.
Analizând legalitatea procesului-verbal, instanța constata ca procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției nr. 10808/484 din data de_ a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, neexistând nici un motiv de nulitate a acestuia care sa poată fi invocata si din oficiu. M. ivele de nelegalitate invocate de petent, vor fi respinse de instanța, având la baza următoarele considerente:
Potrivit art.19 din OG nr.2/2001,
Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagina de agentul constatator și de contravenient. In cazul în care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie sa fie confirmate de cel puțin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia.
Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
In lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.
In speța, prevederile legale menționate au fost respectate, agentul constatator indicând motivul pentru care procesul-verbal nu a fost semnat de un martor asistent. Pe de alta parte obligația agentului constatator de a consemna obiecțiunile contravenientului, revine in mod logic doar in situația in care contravenientul este prezent la încheierea procesului-verbal, nu si când acesta din urma a fost încheiat in lipsa.
De asemenea nu a operat prescripția executării amenzii contravenționale de vreme ce potrivit art.14 alin.1 din OG nr.2/2001, executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o luna de la data aplicării sancțiunii. Or, punctul de plecare in calculul termenului de o luna îl reprezintă data încheierii procesului verbal prin care s-a aplicat sancțiunea, fără a avea relevanta data comiterii faptei contravenționale. Aceasta din urma data ar putea avea relevanta doar pentru constatarea prescripției dreptului de a aplica sancțiunea (art.13 alin.1, termen de 6 luni). In speța, sancțiunea a fost aplicata la data de_, comunicarea făcându-se la data de_, cum rezulta din dovada de îndeplinire a procedurii de comunicare prin afișare, necontestata de petent.
Analizând temeinicia procesului-verbal, instanța constata, pe baza probelor administrate, ca starea de fapt reținuta de intimat corespunde realității, in sensul ca la controlul efectuat la data de_, ora 10.40 autovehiculul aparținând petentului a fost depistat oprit pe domeniul mun. C. -N.
, str. Dorobanților, nr.1. In plângerea contravenționala, petentul a învederat instanței ca încheierea procesului-verbal s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale referitoare la principiul personalității răspunderii contravenționale. Într-adevăr, potrivit art.1 din OG nr.2/2001, constituie contravenție fapta săvârșita cu vinovăție care este prevăzuta si sancționata ca atare prin lege sau alt act normativ. Rezulta fără echivoc din interpretarea acestui text normativ, ca poate fi trasa la răspundere contravenționala doar persoana care a comis contravenția, răspunderea contravenționala fiind așadar una personala. Este adevărat ca petentul a fost sancționat in calitate de proprietar al autovehiculului in cauza, insa acesta nu a făcut nici o dovada ca la momentul comiterii contravenției autovehiculul se afla in stăpânirea de fapt a altei persoane. Or, pana la proba contrara se prezuma ca proprietarul bunului este cel care-l folosește. Petentul nu doar ca nu a făcut dovada transmiterii detenției la data constatării faptei, dar nici prin plângerea contravenționala nu a contestat ca la data respectiva nu avea detenția bunului. Instanța constata ca, potrivit art. 1169 C.civ., cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie sa o dovedească, or petentul nu a făcut, prin nici un mijloc de proba, dovada contrara stării de fapt reținute prin procesul-verbal de contravenție contestat, astfel încât nu a înlăturat prezumția de legalitate de care se bucura procesul- verbal de contravenție. O atare interpretare nu încalcă principiul răspunderii personale care guvernează răspunderea contravenționala. Aceasta deoarece petentului i-a fost recunoscut dreptul de a propune probe care sa dovedească o stare de fapt contrara celei reținute in procesul-verbal.
Cat privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicata petentului, instanța retine ca potrivit art. 21 din OG nr. 2/2001, sancțiunea se aplica in limitele prevăzute de actul normativ si trebuie sa fie proporționala cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările in care a fost săvârșita fapta, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsa precum si de circumstanțele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise in procesul-verbal.
In prezenta cauza, instanța observa ca agentul constatator a făcut o justa individualizare a sancțiunii aplicate prin procesul-verbal. Apreciază ca nu se justifica o noua individualizare a sancțiunii si nu va proceda la înlocuirea amenzii cu avertisment întrucât fapta contravenționala săvârșita de către petent prezintă un grad de pericol social suficient de ridicat pentru a atrage aplicarea amenzii, procesul-verbal fiind temeinic încheiat si sub acest aspect.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs la data de 4 octombrie 2012 petentul N.
O., solicitând admiterea căii de atac și modificarea hotărârii, in sensul admiterii plângerii contravenționale, in principal, cu consecința anulării procesului verbal de constatare si sancționare a contravenției nr. 10808 încheiat la data de_, ca nelegal si netemeinic, iar in subsidiar prin aplicarea măsurii avertismentului.
Susține recurentul ca procesul verbal contestat a fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale referitoare la principiul personalității răspunderii contravenționale, fiind sancționat proprietarul mașinii, fără a se efectua cercetări pentru a se verifica cine anume se face vinovat pentru parcarea neregulamentara a autovehiculului menționat in procesul verbal, proprietarul fiind lipsit de prezumția de nevinovăție, atâta timp cât trebuie să dovedească caracterul nereal al constatărilor organului de control.
La data de 17 octombrie 2012 recurentul a depus și un contract de comodat încheiat la data de _ cu Cabinet de avocat N. Viorelia având ca obiect autoturismul în discuție, durat contractului fiind de 2 ani.
Verificând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul constată următoarele:
Prin procesul verbal de constare a contravenției nr. 10808/484 din data de_ încheiat de intimatul Mun. C. -N., petentul N. O. a fost sancționat cu amenda contravenționala in suma de 200 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute si sancționate de art. 2 din HCL nr.149/2009 lit.b.
În fapt, s-a reținut că, cu ocazia controlului efectuat in data de _ , ora 10.40, acesta in calitate de proprietar(utilizator) al autoturismului cu nr. de înmatriculare_ a încălcat dispozițiile legale menționate mai sus, privind oprirea, staționarea si parcarea vehiculelor(autovehiculelor) pe trotuar.
Analizând cuprinsul procesului verbal de constatare a contravenției contestat, instanța de fond a reținut în mod corect, că acesta cuprinde toate mențiunile impuse de dispozițiile articolelor 16 și 17 din OG nr.2/2001, fiind corect din punct de vedere formal, instanța neputând identifica nici o cauză care ar putea atrage nulitatea absolută a acestuia și nici vreo altă încălcare a dispozițiilor legale care să fi cauzat contravenientului o vătămare ce să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului. În mod corect, prima instanță a respins criticile formulate de petent cu privire la nelegalitatea procesului verbal, argumentele invocate fiind pertinente și convingătoare.
Sub aspectul temeiniciei, reținem faptul că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, care în cazul de față nu a fost făcută de către petent. Acesta a susținut faptul că agentul constatator nu a efectuat verificări pentru a afla cine a condus autoturismul, procedând direct la întocmirea procesului verbal pe numele proprietarului, însă prin nota de constatare depusă pe parbrizul autoturismului conducătorul auto era încunoștiințat despre aspectele constatate iar pe de altă parte, contractul de comodat depus la dosar a fost încheiat la data de_ iar contravenția a fost constatată la data de_, dincolo de faptul că doar în fața instanței de recurs petentul a depus acest contract, fără a face vorbire despre existența sa nici măcar în motivele de recurs.
Ca atare, cele reținute de către agentul constatator au fost constate de către acesta ex proprii sensibus, iar instanța reține că procesul verbal în sine reprezintă o probă în măsură să răstoarne prezumția de nevinovăție de care beneficiază petentul, revenindu-i acestuia sarcina de a răsturna acest mijloc de probă prin dovedirea unei stări de fapt contrare celei reținute în procesul verbal, stare de fapt contrară reținută drept argument în plângerea contravențională formulată.
Așadar, și în ceea ce privește temeinicia procesului verbal, considerăm că instanța de fond a concluzionat în mod corect că starea de fapt reținută în procesul verbal este cea corespunzătoare realității iar sancțiunea aplicată a fost corect individualizată în raport de gravitatea faptei comise și atitudinea petentului.
Pentru aceste motive, tribunalul constată că prezentul recurs nu este fondat, sens în care în baza art.312 al. 1 C.p.civ. îl va respinge.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurent N. O., dom. in C. -N., str. A., nr.9, ap.12, jud. C., împotriva sentinței civile nr. 16731/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei
C. -N., pe care o menține în totul. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 iunie 2013.
Președinte, P. Urs | Judecător, I. -M. L. | Judecător, A. -C. Ț. |
Grefier, C. -S. Ș. |
Red.A.Ț./C.B./2 ex. Jud. fond :C. I.
