Decizia civilă nr. 9752/2013. Contencios. Litigiu Curtea de Conturi
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIE CIVILĂ Nr. 9752/2013
Ședința publică de la 15 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. -I. A.
Judecător DP
Judecător C. I.
G. M. N. Țâr
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul C. T. T. (G.
S. T. B. M. ) împotriva sentinței civile nr. 7815 din data de_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M. în contradictoriu cu intimata CAMERA DE CONTURI MARAMUREȘ, având ca obiect litigii Curtea de C. (Legea Nr.94/1992) . La apelul nominal, făcut în cauză, la a doua strigare se prezintă av. B. E. în reprezentarea intereselor recurentei cu împuternicire avocațială aflată la fila 5 din dosar și consilier juridic, M. O. în reprezentarea intereselor intimatei, cu
delegație de reprezentare.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este timbrat cu suma de 2 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită.
La data de_ se depune din partea intimatei - întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică. Curtea, din oficiu, în temeiul art. 3 pct. 3 alin. 4 din C. pr. civilă, raportat la dispozițiile art.10 din Legea nr.554/2004 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii introductive.
În susținere se arată că recurentul a primit fonduri europene, în urma căruia a fost angajat un personal calificat. La solicitarea instanței arată că O.U.G. nr. 223/2008 se referă la blocarea posturilor vacante după adoptarea ordonanței. Se mai arată că angajarea s-a făcut în interesul structurii de învățământ și s-a urmărit angajarea unui personal calificat, cu studii superioare.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică. În susținere se arată că în mod corect instanța de fond a apreciat că ocuparea postului vacant de administrator financiar s-a făcut cu nerespectarea prevederilor legale cu privire la suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante.În statul de funcții exista un număr de 6 posturi de administratori financiari care ar fi putut să îndeplinească funcțiile persoanei angajate; dna N. fiind angajată ca și debutant. În replică, reprezentantul recurentului arată că dispozițiile OUG nr.223/2008 art.1 alin.2 prevăd că este permisă ocuparea posturilor unice, ocuparea făcându-se în interesul instituției.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 7.815 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M. s-a respins ca nefondată acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamanta C. T. T. (G. Ș. T. B. M. ), în contradictoriu cu pârâta CAMERA DE CONTURI MARAMUREȘ.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin decizia nr. 48 din_ emisă de C. de C. M. în dosarul nr. 53 /2010 s-a constatat la punctul 7 nerespectarea de către reclamantă a prevederilor legale cu privire la suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante din cadrul autorităților și instituțiilor publice instituite prin O.U.G. nr. 223/2008.
C. de C. M. a reținut că în urma susținerii concursului de ocupare a unui post de administrator financiar, a fost încheiat contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată cu nr. 905/_ și a fost emisă Dispoziția nr.52/_, a directorului instituției, privind încadrarea pe post a persoanei admise în urma concursului. La dosarul privitor la organizarea concursului există anexată adresa nr. 60083 /_, emisă de Inspectoratul Ș. M., dar în statul de funcții aprobat pentru anul școlar 2008-2009 al unității școlare nu este înscris post vacant.
Organizarea concursului, încheierea contractului și emiterea deciziei de încadrare a directorului instituției s-a făcut cu încălcarea prevederilor art.1 din Ordonanța de Urgență nr. 223 din 30 Decembrie 2008, privind unele măsuri de reducere a unor cheltuieli bugetare, conform căreia până la data de 31 Decembrie 2009 se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, inclusiv a posturilor scoase la concurs sau examen, dar a căror procedură de ocupare nu s-a finalizat, din cadrul autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare și de subordonare a acestora. Ca urmare a acestor constatări C. de C. M. a decis stabilirea întinderii prejudiciului cauzat prin ocuparea cu nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare a unui post de administrator financiar și plata drepturilor salariale aferente, luarea măsurilor de recuperare a acestui prejudiciu de la persoanele responsabile de producerea lui.
Instanța de fond a apreciat că acțiunea formulată este neîntemeiată.
Astfel, tribunalul a invocat dispozițiile art. 1 alin 1 - 4 din Ordonanța de Urgență nr. 223 din 30 Decembrie 2008, privind unele măsuri de reducere a unor cheltuieli bugetare, publicată în Monitorul Oficial nr. 899 din 31 decembrie 2008, în vigoare în perioada_ -_ . Contrar afirmației reclamantei, T. a apreciat că interdicția prevăzută la art. 1 alin.1 din O.U.G nr.223/2008 era aplicabilă câtă vreme demisia d-lui Sebok Francisk din funcția de administrator financiar al instituției a intervenit la data de_ (când de altfel a demarat procedura de ocupare a postului). Din economia textului rezultă foarte clar că suspendarea procedurii de ocupare prin concurs sau examen a posturilor se aplică și acelora care vor deveni vacante după intrarea în vigoare a ordonanței până la data de 31 decembrie 2009. Această soluție se bazează pe scopul reglementării - adoptarea unei politici de restrângere a cheltuielilor bugetare - și pe interpretarea logică a textului (argumentul a fortiori), câtă vreme rațiunile care au fost avute în vedere la edictarea normei juridice se regăsesc cu și mai multă tărie în cazul dat.
În caz contrar, dacă am accepta teza reclamantei, interdicția ar fi foarte ușor eludată prin declararea ca vacant a postului după intrarea în vigoare a ordonanței, finalitate ce nu a fost urmărită de legiuitor la adoptarea acestui act normativ.
Nici susținerea reclamantei potrivit căreia nu-i este aplicabilă ipoteza prevăzută de teza II a alin.1 - posturi scoase la concurs sau examen, dar a căror procedură de ocupare nu s-a finalizat - nu poate infirma soluția dată la punctul precedent.
Astfel, teza II, reprezintă practic o normă tranzitorie care extinde interdicția și în cazul procedurilor de ocupare în curs, fiind vorba de un caz clasic de facta pendentia.
Această prevedere a fost necesară pentru a curma orice controversă cu privire la aplicabilitatea legii și în acest caz, prin eventuala invocare a principiului neretroactivității legii. Or, așa cum corect a sesizat chiar reclamanta, nu ne aflăm în această situație tranzitorie, ci în ipoteza în care interdicția operează pentru viitor (facta futura).
Reclamanta nu a făcut dovada că postul era "unic";, adică că atribuțiile specifice nu se regăseau și la celelalte posturi din cadrul structurii sale organizatorice. Dimpotrivă, din analiza înscrisurilor depuse la dosar nu rezultă atribuții specifice ale postului numitei Naghi SS, aceasta fiind de altfel în relație de subordonare față de contabilul șef al instituției (f. 168-169 prezentul dosar); de altfel, prin dispoziția nr.52/_ emisă de directorul reclamantei numita Naghi SS a fost angajată pe postul de administrator financiar debutant, post care presupune prin ipoteză atribuții mai restrânse în comparație cu o funcție similară ocupată de un administrator financiar definitiv.
Or, T. a observat că în cadrul compartimentului contabilitate erau cel puțin două persoane, având funcția de administrator financiar (e vorba de Poenaru Sava și Szalontai G. ) care aveau, printre atribuții, capacitatea de a-și asuma diferite angajamente în legătură cu contracte încheiate din surse bugetare sau extrabugetare sau de a ordonanța, în limita prevederilor legale, diferite plăți (f. 44 prezentul dosar ). Mai mult, aspect necontestat în cauză, în statul de funcții de la data de_ erau prevăzute un număr de 6 posturi de administrator financiar cărora li se puteau trasa sarcini de serviciu similare cu cele ale numitei Naghi SS . În fine, nu s-a făcut dovada în speță a aprobării de către Guvern a unei derogări de la suspendarea prevăzută de alin.1, în condițiile alin.ultim al art.1.
În raport de toate aceste considerente acțiunea în contencios administrativ se vădește nefondată și a fost respinsă ca atare.
Împotriva acestei sentințe, reclamantul C. T. T. (G. S. T. B.
M. ) a declarat recurs
, solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii recurate în sensul admiterii acțiunii sale astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9, art. 312 alin. 1 teza I și alin. 2 C.pr.civ., corob. cu art. 3041C.pr.civ., reclamantul a arătat că instanța fondului a respins ca nefondata acțiunea pornind de la premisa ca organizarea concursului, încheierea contractului si emiterea deciziei de încadrare de către directorului instituției s-a făcut cu încălcarea prevederilor art.l din O.U.G. nr. 223/_
, privind unele masuri de reducere a unor cheltuieli bugetare, conform căreia până la data de 31 Decembrie 2009 se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante la data intrării în vigoare a ordonanței, inclusiv a posturilor scoase la concurs sau examen, dar a căror procedură de ocupare nu s-a finalizat, din cadrul autorităților si instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare si de subordonare a acestora.
Din analiza acestui text legal, susține recurentul, se poate concluziona fără echivoc faptul că intră sub incidența acestei norme doar posturile vacante la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 223/2008, fapt împlinit la data de_ - data publicării în M.Of. 899/2009, or, până la data de_ postul de administrator financiar al unității școlare nu era unul vacant, ci a devenit vacant abia după această dată, în urma demisiei d-lui Sebok Francisk. Așadar, este nelegala motivarea instanței în privința imposibilității recurentei de a angaja pe postul devenit vacant personal calificat, respectiv cu studii superioare, în condițiile în care O.U.G. nr.223/2008 se refera la blocarea posturilor vacante existe la data de_ .
Pe de altă parte, consideră recurentul, prima instanța a fost în eroare cu privire la conținutul O.U.G. nr.223/2008, în condițiile în care din textul ordonanței se înțelege ca sunt blocate doar posturile vacante la data intrării în vigoare a acesteia, celelalte care se vacanteaza ulterior nu sunt blocate, astfel că organizarea concursului pentru
ocuparea postului devenit vacant prin demisie, nu era supusa si condiționata de prevederile O.U.G. nr.223/2008. Față de toate acestea si având în vedere faptul ca unitatea școlara a fost nominalizata prin H.G. nr. 454/_ si H.C.L. nr. 292/_ ca obiectiv de investiții pentru reabilitarea campusului școlar, în calitate de autoritate contractanta, asa cum aceasta este definita în O.U.G. nr. 34/2006, modificata prin
O.U.G. nr. 94/2007 privind atribuirea contractelor de achiziție publica, îi revenea obligația legala de a asigura contractarea, execuția si recepția lucrărilor, fapt ce putea fi realizat doar de o persoana calificată în acest sens.
Or, contrar celor reținute de către instanța de fond, la momentul la care a intervenit demisia d-lui Sebok Francisc în cadrul unității școlare nu mai exista nici un angajat cu studii superioare în profil economic, astfel încât, vis-a-vis si de valoarea estimata de proiect care depășea suma de 50.000.000 lei, recurentul a considerat necesar ca o asemenea persoană trebuie să se ocupe de realizarea obligațiilor pe care le are în calitatea de autoritate contractantă.
O altă critică formulată de recurent se referă la faptul că mențiunile din decizia atacata sunt neîntemeiate în ceea ce privește că "organizarea concursului, încheierea contractului si emiterea deciziei de încadrare a directorului instituției s-a făcut cu încălcarea art. 1 din OUG nr.223/2008", atât timp cât, teza a doua a normei mai sus amintita face vorbire de "posturi scoase la concurs sau examen, dar a căror procedura de ocupare nu s-a finalizat" la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe, ceea ce nu este cazul în speța de față.
Mai mult decât atât, alin. 2) al art. 1 din OUG 223/2008 prevede chiar o excepție de la prevederile alin. 1), în sensul în care este permisa ocuparea posturilor unice ale căror atribuții specifice nu se regăsesc la celelalte posturi din cadrul structurii organizatorice a instituției publice, iar postul ocupat este unul unic, în condițiile în care în cadrul instituției noastre nu exista la acea data o alta persoana angajata căreia să i se poate înscrie aceasta atribuție.
O altă critică formulată de recurent se referă la faptul că instanța de fond a reținut greșit ca în cauza pendinte nu s-a făcut dovada unicității postului ocupat prin concurs, în condițiile în care, deși în statul de funcții valabil la data de_ sunt prevăzute 6 posturi de administratori financiari, acestor 6 persoane, conform fiselor posturilor pe care le ocupau la acel moment, nu li se puteau înscrie atribuțiile din postul unic rămas vacant, raportat la faptul ca nici unul dintre aceștia nu era absolvent de studii superioare de specialitate (științe economice). Or, unicitatea postului este data tocmai de natura atribuțiilor specifice ce trebuiesc îndeplinite de către ocupant, atribuții care la data ocupării postului, puteau fi îndeplinite în mod corespunzător doar de către doamna Naghi SS, din al cărei contract de munca si fisă a postului, reiese faptul ca era singura care absolvise la acea dată studii superioare de specialitate, studii ce erau necesare pentru coordonarea în mod profesional a activității administratorului financiar al unității ce dobândise calitatea de autoritate contracta a unui proiect de modernizare în valoare de peste 50.000.000 lei.
Pârâta C. de C. a depus întâmpinare
prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat întemeiată întrucât în cauză nu subzistă nici un motiv de nelegalitate de natură să atragă modificarea hotărârii recurate, iar instanța de fond în mod legal a reținut că organizarea concursului, emiterea deciziei și încheierea contractului individual de muncă pe perioadă nedeterminată s-au făcut cu încălcarea prev. O.U.G. nr. 223/_ .
Analizând recursul formulat din perspectiva motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente
:
Soluția pronunțată de către prima instanță este legală și temeinică, reușește o corectă expunere a stării de fapt și o temeinică interpretare a normelor legale incidente. Niciunul dintre argumentele prezentate de către recurentă nu pot conduce la o soluție contrară.
T. a invocat ca fiind incidente dispozițiile art. 1 alin 1 - 4 din Ordonanța de Urgență nr. 223 din 30 Decembrie 2008, privind unele măsuri de reducere a unor cheltuieli bugetare, publicată în Monitorul Oficial nr. 899 din 31 decembrie 2008, în vigoare în perioada_ -_ .
Contrar afirmațiilor recurentei, și instanța de recurs reține în concordanță cu prima instanță faptul că interdicția se aplică deopotrivă posturilor vacante la data de_ cât și celor care vor deveni vacante după intrarea în vigoare a ordonanței, pe întregul interval de aplicare al acesteia, până la finalul anului 2009.
În consecință, interdicția prevăzută la art. 1 alin. 1 din O.U.G nr. 223/2008 era aplicabilă și în cazul concret analizat câtă vreme demisia d-lui Sebok Francisk din funcția de administrator financiar al instituției a intervenit la data de_, dată la care a demarat și procedura de ocupare a postului.
Din economia textului și din rațiunea adoptării actului normativ rezultă foarte clar că suspendarea procedurii de ocupare prin concurs sau examen a posturilor se aplică și acelora care vor deveni vacante după intrarea în vigoare a ordonanței până la data de 31 decembrie 2009. Această soluție se bazează pe scopul reglementării - adoptarea unei politici de restrângere a cheltuielilor bugetare - și pe interpretarea logică a textului (argumentul a fortiori), câtă vreme rațiunile care au fost avute în vedere la edictarea normei juridice se regăsesc cu și mai multă tărie în cazul dat.
Dacă am accepta teza recurentei, interdicția ar fi foarte ușor eludată prin declararea ca vacant a postului după intrarea în vigoare a ordonanței, finalitate ce nu a fost urmărită de legiuitor la adoptarea acestui act normativ.
Nici susținerea reclamantei potrivit căreia nu-i este aplicabilă ipoteza prevăzută de teza II a alin.1 - posturi scoase la concurs sau examen, dar a căror procedură de ocupare nu s-a finalizat - nu poate infirma soluția dată la punctul precedent. Astfel, teza II, reprezintă practic o normă tranzitorie care extinde interdicția și în cazul procedurilor de ocupare în curs. Această prevedere a fost necesară pentru a curma orice controversă cu privire la aplicabilitatea legii și în acest caz, prin eventuala invocare a principiului neretroactivității legii.
Reclamanta recurentă nu a făcut nici dovada faptului că se încadrează într-o excepție a actului normativ, în concret nu a dovedit că postul era "unic";, adică atribuțiile specifice nu se regăseau și la celelalte posturi din cadrul structurii sale organizatorice. Dimpotrivă, din analiza înscrisurilor depuse la dosar nu rezultă atribuții specifice ale postului numitei Naghi SS, aceasta fiind de altfel în relație de subordonare față de contabilul șef al instituției (f. 168-169 dosar fond. Mai mult, prin dispoziția nr.52/_ emisă de directorul reclamantei numita Naghi SS a fost angajată pe postul de administrator financiar debutant, post care presupune prin ipoteză atribuții mai restrânse în comparație cu o funcție similară ocupată de un administrator financiar definitiv. În cadrul compartimentului contabilitate erau cel puțin două persoane, având funcția de administrator financiar (e vorba de Poenaru Sava și Szalontai G. ) care aveau, printre atribuții, capacitatea de a-și asuma diferite angajamente în legătură cu contracte încheiate din surse bugetare sau extrabugetare sau de a ordonanța, în limita prevederilor legale, diferite plăți (f. 44 dosar fond). Mai mult, aspect necontestat în cauză, în statul de funcții de la data de_ erau prevăzute un număr de 6 posturi de administrator financiar cărora li se puteau trasa sarcini de serviciu similare cu cele ale numitei Naghi SS . În fine, nu s-a făcut dovada în speță a aprobării de către Guvern a unei derogări de la suspendarea prevăzută de alin.1, în condițiile art. 1 alineatul ultim.
Pentru toate aceste argumente, în baza dispozițiilor art.. 312 alin. 1 Cpc, instanța va respinge recursul declarat de reclamantul C. T. T. (G. S.
T. B. M. ) împotriva sentinței civile nr. 7.815 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M., pe care o menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de reclamantul C. T. T. (G. S. T.
M. ) împotriva sentinței civile nr. 7.815 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
A. I. DP C. I.
G. ,
M. N. ȚAR
Red.A.A.I./_ .
Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: A. S. .
