Decizia civilă nr. 988/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
Dosar nr. _
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 988/R
Ședința publică din 25 Octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. P.
J. ecător M. H.
J. ecător C. G.
G. ier A. H.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta-petentă SC H. SA B. - S. "A. ", cu sediul în C. -N., str. O., nr. 8-10, jud. C., împotriva sentinței civile nr. 10208 din_ a Judecătoriei B. M., jud. M.
, în contradictoriu cu intimatul M. B. M. - P. LS C. C. D. ÎN C., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de_, pronunțarea în cauză s-a amânat pentru data de_ și_, în urma deliberării s-a pronunțat decizia de mai jos.
T.
Prin sentința civilă nr. 10208/_ a Judecătoriei B. M. a fost respinsă plângerea contravențională formulată de către petenta SC H. SA B.
-S. ";A. ";, împotriva procesului-verbal nr.92/_, întocmit de agenți constatatori din cadrul intimatului M. B. M. - P. L. SERVICIUL C.
C. D. ÎN C., fiind menținut procesul-verbal de contravenție nr.92/_, întocmit de agenți constatatori din cadrul intimatului M. B.
M. - P. L. SERVICIUL C. C. D. ÎN C. .
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. M. la data de_ petenta SC H. SA B. - S. "A. " a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul M.
B. M. - P. LS C. C. D. ÎN C., anularea ca netemeinic și nelegal a procesului-verbal de contravenție nr. 92 din_, încheiat către M. B. M. și comunicat petentei la data de 2_ .
În subsidiar a solicitat înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment sau reducerea cuantumului acesteia.
În motivarea plângerii petenta a arătat că prin procesul verbal atacat petenta a fost sancționată contravențional cu amendă de 50.000 lei. S-a reținut că, după verificările efectuate, s-a constatat că autorizația de construcție cu nr. 197/_, "nu este emisă de Serviciul Autorizații de Construire și nu figurează în actele Primăriei B. M. "
Agentul constatator nu precizează care este norma legală încălcată prin săvârșirea faptei, fiind menționată la modul general doar Legea nr. 50/1991 (de altfel, acesta este imprimat pe formularul tipizat al procesului verbal). Cu toate acestea, agentul constatator încadrează sancțiunea în limitele cuprinse între 1000 și 1.000.000 lei, și stabilește amenda de 50.000 lei.
Se solicită a se constata nulitatea procesului-verbal de contravenție, având în vedere prev. art. 16 din O.G. 2/2001 modificată, care prevede imperativ că "Procesul-verbal de contravenție va cuprinde în mod obligatoriu: indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția...."
Agentul constatator nu a individualizat și nu a încadrat fapta în textul de lege, astfel că din conținutul procesului-verbal nu rezultă care este norma legală pe care a încălcat-o petenta si pentru care a fost sancționată.
Pe fondul cauzei, solicită anularea procesului-verbal atacat ca fiind nefondat, netemeinic si nelegal.
In acest sens, arată ca agentul constatator, a reținut ca temei al răspunderii contravenționale, faptul ca autorizația de construcție cu nr. 197/_
, "nu este emisă de Serviciul Autorizații de Construire și nu figurează în actele Primăriei B. M. ".
Motivele invocate de agentul constatator sunt nefundat și netemeinice. Petanta a încheiat cu S.C. APP Studio S.R.L din B. M. contractul de proiectare nr. 5887/_ în baza căruia acesta din urmă se obligă față de petentă să elaboreze proiectele de execuție în conformitate cu legislația în vigoare. Totodată, în temeiul art. 2.2. din contract, " proiectul este considerat complet, atunci când sunt asigurate avizele, acordurile și autorizațiile de construire pentru specialitățile contractate cu proiectantul.";
În realizarea obiectului contractului, S.C. APP Studio S.R.L, prin reprezentanții săi legali i-au remis petentei autorizația de construire cu nr. 197 din_, emisă de către Primăria M. ui B. M., purtând nr. 1216 din_ .
În baza autorizației de construire antemenționate, în luna iulie a început execuția lucrărilor pentru care petenta a fost autorizată.
La data de_, agenții constatatori ai Primăriei B. M., constată că autorizația de construire sus-menționată, nu este emisă de Serviciul Autorizații de Construire și, drept urmare, încheie procesul verbal care face obiectul prezentei plângeri.
Procesul verbal atacat, este netemeinic, nelegal și nefondat.
În primul rând s-a arătat că petenta a executat lucrările de construcție în baza Autorizației de Construire nr. 197/_, eliberată de către Primăria Baia Mare, aceasta fiind obținută de către S.C. APP Studio S.R.L în baza contractului de nr. 5887/_ .
Față de această împrejurare, procesul verbal atacat este nelegal și nefondat.
În situația în care instanța menține ca temeinic și legal procesul verbal atacat, solicită înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment sau reducerea amenzii, pe considerentul că aceasta este disproporționată în raport cu pericolul social al faptei descrise în procesul verbal.
În situația în care prin hotărârea pe care instanța o va pronunța, menține procesul verbal de contravenție, și stabilește în sarcina noastră plata amenzii, în temeiul art. 60-63 cod procedură civilă, petenta arată că înțelege să formuleze cerere de chemare în garanție a S.C. APP Studio S.R.L cu sediul în
M., str. N. lorga, nr. 1, apt. 2, înregistrată la O.R.C. M. sub nr. J/_ .
S-a arătat că cererea de chemare în garanție este temeinică și legală, societatea chemată în garanție, în temeiul prevederilor contractului nr. 5887/_, art. 2.2. avea obligația de a obține autorizația de construire.
Tocmai în considerarea acestei obligații, chemata în garanție a obținut și a remis petentei autorizația de construire în baza căreia peteneta a început lucrările.
F. ă de aceste considerente, petenta solicită admiterea cererii de garanție a S.C.APP Studio S.R. din B. M., cu consecința obligării acesteia la suportarea c/v amenzii contravenționale aplicate, precum și a cheltuielilor de judecată, pentru situația în care se va considera procesul verbal valabil încheiat.
In drept au fost invocate prev. O.G.2/2001, Legea 50/1991 republicată.
În probațiune s-a solicitat încuviințarea administrării probei cu înscrisuri, probei testimoniale, a probei cu interogatoriul; efectuarea unei expertize.
În dovedirea susținerilor din plângere s-au depus înscrisuri: proces- verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 92/_ ; Autorizația de construire nr. 197 din_ emisă de către Primăria Baia Mare; Contractul de proiectare nr. 5887/_ .
Pentru termenul de judecată din data de_ intimatul M. B. M. prin Primar C. Cherecheș a formulat întâmpinare, a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului-verbal de contravenție ca temeinic și legal încheiat.
În motivarea plângerii a arătat că prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 92/PL/_ petenta a fost sancționată în temeiul art. 26 alin.1 lit. i din Legea nr. 50/1991 republicată pentru "autorizația de construire cu nr.197/_ după verificarea s-a constatat că această autorizație nu este emisă pe numele petentului. Făra a avea autorizație de construire acesta a executat lucrări de construcții parter și etaj pe fundații de beton, cub stâlpi și grinzi de beton armat și pereți din zidărie de cărămidă. Lucrările au fost executate autorizație de construire.
Lucrările au fost executate în perioada iulie octombrie 2011 cu nerespectarea autorizației de construire nr. 197/_ pentru construire sediu birouri D+P+1+M și platformă depozitare materiale de construcții. În urma verificărilor efectuate în baza de date s-a constatat că autorizația 197/_ prezentată în original de către S.C. H. S.A. SA C. ȘANTIER FIRIZA nu se regăsea în actele oficiale înregistrate la Serviciul Autorizații de
al Primăriei M. ui B. M. . Planșele din proiectul de execuție nr. 15/2010 nu conțin de asemenea ștampila Primăriei B. M. vizat spre neschimbare.
De asemenea autorizația nr. 197/2011 găsită în actele oficiale ale intimatului este emisă la data de_ pentru amplasare firmă luminoasă pe
fațada spațiului din Bd. Unirii nr. 6, beneficiar fiind S.C. MDC GE. RAL CREDIT FINANCE S.R.L. și nu S.C. H. .
În ce privește Certificatul de Urbanism nr. 13.743/_ nici aceasta nu se regăsește în actele oficiale înregistrate la Serviciul Autorizații de Construire, ultimul certificat de urbanism având numărul 1496 pe anul 2010.
Petentul solicită eliberarea unui certificat de urbanism în anul 2010 certificat pe care îl obține având nr. 253/_ . certificatul obținut poate fi utilizat în scopul declarat pentru Elaborare P.U.Z.. În anul 2011 din nou se adresează instituției intimate pentru eliberarea unui certificat de urbanism, acesta având nr. 1319/_, după ce au prinși cu aceste falsuri în înscrisuri.
Susținerile petentei cuprinse în contestație nu au nici un suport juridic de natură a răsturna cele consemnate în procesul-verbal.
Intimatul solicită instanței menținerea procesului-verbal și a cuantumului amenzii aplicate, menținerea în totalitate a dispozițiilor din procesul-verbal întrucât, este cu totul inechitabil ca într-un stat de drept, așa cum este definită România prin însăși Constituție, o persoană care cu bună-știință încalcă legea să fie favorizată din punct de vedere material față de una care se supune rigorilor legii.
S-a arătat că, în considerarea aspectelor învederate, s-a aplicat în mod corect sancțiunea amenzii contravenționale, aceasta fiind de altfel în cuantumul minim prevăzut de lege. Într-un domeniu de activitate în care există o reglementare legală este necesar și obligatoriu ca în vederea scopului pentru care a fost adoptată legea, dispozițiile acesteia să fie respectate în integritatea lor, regimul de autorizare fiind de ordine publică.
Acesta fiind motivul pentru care s-a aplicat sancțiunea maximă de 50.000 lei și măsura complementară de oprire a lucrărilor până la obținerea autorizației de construire.
În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr. 50/1991, republicată și ale
O.G. nr. 2/2001 aprobată prin Legea nr. 180/2002, privind regimul juridic al contravențiilor.
Analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție nr.92 din_, întocmit de agenți constatatori din cadrul la M. ui B. M., petenta SC H. SA - S. ";A. ";, a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 50.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.26.alin.1 lit.a din legea 50/1991.
Pentru a se aplica aceste sancțiuni s-a reținut că: după verificarea autorizației de construire nr. 197/_, construire sediu birouri D+P+1+m și platforma depozitare, materiale de construire eliberată de Primăria Baia Mare, s-a constatat că această autorizație nu este emisă de Serviciul Autorizație de Construire și nu figurează în actele Primăriei B. M. . Pe str. Horea nr. 61 din
B. M. au fost executate fără autorizație de construire lucrări de construcții parter și etaj pe fundație de beton, cu stâlpi și grinzi de beton armat, perete din zidărie de cărămidă.
Conform art. 34 din O.G. nr.2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea CEDO (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A n 141-A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, n 33501/96,
§ 16, 20 mart. 2001; Anghel c. României, n 28183/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare. În prezenta cauză, atât miza litigiului cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
Sub aspectul legalității procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.92 din_, întocmit de agenți constatatori din cadrul la M. ui B. M., se constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art.17 din OG 2/2001.
Cu privire la prezumția de temeinicie a procesului-verbal, instanța reține că aceasta nu a fost răsturnată prin probele administrate.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal se rețin următoarele: potrivit actului de constatare, după verificarea autorizației de construire nr. 197/_, construire sediu birouri D+P+1+m și platforma depozitare, materiale de construire eliberată de Primăria Baia Mare, s-a constatat că această autorizație nu este emisă de Serviciul Autorizație de Construire și nu figurează în actele Primăriei B. M. . Pe str. Horea nr. 61 din B. M. au fost executate fără autorizație de construire lucrări de construcții parter și etaj pe fundație de beton, cu stâlpi și grinzi de beton armat, perete din zidărie de cărămidă.
În cauză, intimatul M. B. M. a arătat că autorizația de construire nr. 197._ nu s-a regăsit în evidența Serviciului Autorizației de C. a
M. ui B. M. . În evidențele intimatei s-a regăsit autorizația nr. 197/_ emisă pentru beneficiarul SC MDC GE. RAL CREDIT FINANCE SRL pentru amplasare firmă luminoasă pe fațada spațiului de pe str. Unirii, nr.6,
Petenta a susținut faptul că autorizația de construire nr.197/_ eliberată de M. B. M. a fost obținută de către SC APP STUDIO SRL în baza contractului de proiectare nr.5887/_ .
Acest aspect a fost infirmat de probele administrate în cauză, rezultând faptul că autorizația de construcție nr.197/_ nu se regăseste în evidențele Serviciului Autorizației de C. a M. ui B. M. .
Potrivit art. 26 alin. 1 din Legea 50/1991 constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni: lit. a) - executarea sau desființarea, totală ori parțială, fără autorizație a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor menționate la lit. b), de către investitor și executant.
Nici în fața instanței de judecată, petenta nu a putut prezenta documentația și autorizația de construire pentru construcția executată.
Din analiza probelor administrate, rezultă că petenta a săvârșit fapta reținută în procesul-verbal de contravenție și pentru care a fost sancționată.
Prin decizia nr.7 din_, dată în recursul în interesul legii, s-a stabilit că: obținerea autorizației de construire în timpul executării lucrărilor sau după finalizarea acestora nu înlătură caracterul ilicit al faptei, o atare împrejurare putând fi avută în vedere numai la individualizarea sancțiunii contravenționale.
Având în vedere cele mai sus arătate, instanța constată că fapta petentei a fost, în mod corect, reținută și sancționată de agenții constatatori, în cuantumul prevăzut de lege, neexistând niciun motiv care să ducă la o eventuală reindividualizare a sancțiunii aplicate.
Pentru motivele mai sus expuse, judecătoria a respins plângerea formulată de petentă conform dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, recurenta SC H. SA B., solicitând, în temeiul art. 312 cod pr.civ., admiterea recursului și modificarea sentinței civile recurate, în sensul admiterii plângerii contravenționale și anularea procesului verbal de contravenție.
În motivare, se arată în esență că, atâta timp cât nu s-a făcut dovada calității de agent constatator al d-nei P. C. M., cea care a încheiat procesul verbal de contravenție, fișa postului depusă la dosar necertificând această calitate la momentul întocmirii actului constatator, prima instanță trebuia din oficiu, în temeiul art.17 din O.G. nr.2/2001, să constate această lipsă de calitate.
Pe fondul cauzei, se arată că judecarea pricinii la data de_, în lipsă de apărare și prin ignorarea cererii petentei de amânare a cauzei din motive obiective, decăzând-o din proba testimonială solicitată pentru neindicarea adresei corecte a martorului, a determinat imposibilitatea recurentei-petente de a invoca eroarea de fapt ca și cauză exoneratoare de răspundere.
Eroarea este confirmată de faptul că autorizația de construire nr.197/_ deținută de petentă a fost obținută cu bună credință de la arhitectul Anghelescu din cadrul SC APP STUDIO SRL în baza contractului de proiectare nr.5887/_ încheiat cu aceasta, iar intimatul M. B. M. a arătat că autorizația de construire nr. 197/_ nu s-a regăsit în evidența Serviciului Autorizației de
C. a M. ui B. M., ci, în evidențele intimatei s-a regăsit autorizația nr. 197/_ emisă pentru un alt beneficiar . Astfel, abia în timpul procesului petenta a aflat de faptul că autorizația nr. 197 nu este emisă pe numele acesteia.
În subsidiar, se solicită înlocuirea sancțiunii amenzii de 50000 lei, care este disproporționată în raport cu gradul de pericol social al faptei, cu sancțiunea avertismentului, ori diminuarea acesteia.
În drept s-au invocat prevederile art. 304 ind.1, art. 304 pct-7-9 Cod Procedură Civilă, O.G. nr.2/2001.
Intimatul, prin întâmpinare solicită respingerea recursului, învederând faptul că, raportat la prevederile art. 26-27 din Legea nr.50/1991, se impune respingerea criticii referitoare la lipsa calității de agent constatator, întrucât contravențiile prevăzute la art. 26 alin. (1), cu excepția celor de la lit. h) - l), se constată și se sancționează de către compartimentele de specialitate cu atribuții de control ale autorităților administrației publice locale ale municipiilor, iar fișa postului nr.404 /_ și nr.404 /_ al d-nei P. C. M., atestă că
scopul principal al postului a rămas neschimbat, acela de verificare a modului de respectare a legalității executării construcțiilor conform Legii nr.50/1991.
Se arată că prima instanță a analizat în mod temeinic și legal plângerea formulată, impunându-se respingerea recursului.
Analizând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs și sub toate aspectele, în condițiile art. 304ind.1 Cod Procedură Civilă, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul constată că recursul este fondat, pentru considerentele care urmează a fi expuse mai jos.
Susținerile petentei, referitoare la faptul că i s-ar fi încălcat dreptul la apărare prin judecarea cauzei sale în lipsă, sunt nefondate, având în vedere că la termenul anterior de judecată, cel din data_, prima instanță a pus în vedere petentei să prezinte martorul încuviințat acesteia, sub sancțiunea decăderii, față de imposibilitatea îndeplinirii mandatului de aducere a lui, ca urmare a faptului că la adresa martorului, indicată de petentă, este un spațiu comercial închis de mai mult timp, iar la următorul termen dat în acest sens, când s-a soluționat cauza, s-a constatat lipsa reprezentantului petentei, iar după terminarea ședinței (astfel cum rezultă din rezoluția judecătorului), a fost depusă la dosar o cerere prin care petenta solicită amânarea cauzei pentru lipsa reprezentantului acesteia, pretins convocat la B., la sediul principal al societății, însă, fără a se anexa documente justificative în acest sens.
Mai mult, din actele dosarului rezultă faptul că înscrisurile probatorii au fost depuse de către părți la dosar, recurenta fiind legal citată și prezentă, prin reprezentant, la mai multe termene de judecată, a luat cunoștință de probele dosarului și a avut posibilitatea să-și formuleze poziția procesuală în raport cu acestea.
Prin urmare, nu se poate reține niciun fel de culpă în sarcina instanței care, în condițiile în care petenta a solicitat prin plângere judecarea în lipsă, fiind prezent și reprezentantul intimatului, era obligată să procedeze în consecință.
Prin procesul-verbal de contravenție nr.92 din_, întocmit de agenți constatatori din cadrul la M. ui B. M., respectiv de către d-na P. C.
M., petenta SC H. SA - S. ";A. ";, a fost sancționată de către viceprimar (ca înlocuitor al primarului- conform art. 57 al.2 din Legea nr.215/2001 viceprimarul este subordonat primarului și înlocuitorul de drept al acestuia) cu amendă contravențională în cuantum de 50.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.26.alin.1 lit.a din legea 50/1991.
Pentru a se aplica aceste sancțiuni s-a reținut că: după verificarea autorizației de construire nr. 197/_, construire sediu birouri D+P+1+m și platforma depozitare, materiale de construire eliberată de Primăria Baia Mare, s-a constatat că această autorizație nu este emisă de Serviciul Autorizație de Construire și nu figurează în actele Primăriei B. M. . Pe str. Horea nr. 61 din
B. M. au fost executate fără autorizație de construire lucrări de construcții parter și etaj pe fundație de beton, cu stâlpi și grinzi de beton armat, perete din zidărie de cărămidă.
Potrivit fișei postului nr.404 /_ și nr.404 /_ al d-nei P. C.
M., depusă la dosar, aceasta face parte din Compartimentul C. C. D. în C. al intimatei, având ca atribuție principală acela de verificare a
modului de respectare a legalității executării construcțiilor conform Legii nr.50/1991.
Conform art.27 alin.1 din Legea nr.50/1991(în vigoare la data întocmirii actului constatator), primarii și organele de control din cadrul autorităților administrației publice locale au obligația să urmărească respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcții în cadrul unităților lor administrativ-teritoriale și, în funcție de încălcarea prevederilor legale, să aplice sancțiuni sau să se adreseze instanțelor judecătorești și organelor de urmărire penală, după caz; iar potrivit alin.3 al aceluiași articol, contravențiile prevăzute la art. 26 alin. (1), cu excepția celor de la lit. h) - l), se constată și se sancționează de către compartimentele de specialitate cu atribuții de control ale autorităților administrației publice locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului B., orașelor și comunelor, pentru faptele săvârșite în unitatea lor administrativ-teritorială sau, după caz, în teritoriul administrativ al sectoarelor municipiului B., potrivit competențelor de emitere a autorizațiilor de construire/desființare.
Având in vedere dispozițiile legale mai sus menționate, rezulta ca organul competent sa constate contravenția prevăzută si sancționată de art 26 alin 1 lit. a din Legea 50/1991, este Compartimentul C. C. D. în C. din cadrul autorității administrației publice locale a intimatului, compartiment de specialitate cu atribuții de control în care funcționează d-na P. C. M., iar aplicarea sancțiunii se realizează de primarul municipiului.
T. observă că în conformitate cu prevederile art. 61 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, primarul îndeplinește o funcție de autoritate publică.
În același timp, potrivit prevederilor art. 15 alin. 2 din OG. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, primarii au în competență constatarea și sancționarea contravențiilor în domenii foarte diverse, printre care și în domeniul lucrărilor edilitare (cazul în speță).
Ca urmare, cum în cauză, sancțiunea a fost constatată de primar/viceprimar prin funcționarii din aparatul de specialitate și aplicată de acesta, respectiv de viceprimar, având în vedere dispozițiile art. 57 al.2 din Legea nr.215/2001, procesul verbal de contravenție este legal întocmit din această perspectivă.
Astfel, procesul-verbal de contravenție atacat, întocmit de acest compartiment prin funcționarul său competent, respectă dispozițiile legale invocate, criticile recurentei în sens contrar fiind nefondate.
Potrivit art.50 alin.1 din Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinței nr. 839/2009, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții:
"Emitentul autorizației de construire/desființare are obligația de a institui un registru de evidență a autorizațiilor de construire/desființare, în care acestea sunt înscrise în ordinea emiterii, numărul autorizației având corespondent în numărul de înregistrare a cererii.";
În speță, autorizația de construire nr.197/_ deținută de petentă nu s- a regăsit în registrul de evidență a autorizațiilor de construire deținut de intimată, ori, conform art. 1 din Legea 50/1991, executarea lucrărilor de construcții este permisă numai pe baza unei autorizații de construire sau de
desființare, emisă în condițiile prezentei legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil - teren și/sau construcții - identificat prin număr cadastral, în cazul în care legea nu dispune altfel.
Autorizația de construire nr.197/_ deținută de petentă, se susține de aceasta că ar fi fost obținută cu bună credință de la arhitectul Anghelescu C.
, reprezentant al SC APP STUDIO SRL în baza contractului de proiectare nr.5887/_ încheiat cu aceasta, iar intimatul a arătat că autorizația de construire nr. 197/_ nu s-a regăsit în evidența Serviciului Autorizației de
C. a M. ui B. M., ci, în evidențele intimatului s-a regăsit autorizația nr. 197/_ emisă pentru un alt beneficiar, privind o altă investiție.
La dosar s-a depus extras din evidența autorizațiilor de construire deținută de intimat, unde, la poziția nr. 197/2011, figurează autorizația nr. 197/_ emisă pentru beneficiarul SC MDC GE. RAL CREDIT FINANCE SRL pentru amplasare firmă luminoasă.
Recurenta invocă eroarea de fapt ca și cauză exoneratoare de răspundere, prevăzută de art.11 din O.G. nr.2/2001, întrucât nu a cunoscut, la momentul efectuării lucrărilor de construcții, faptul că autorizația de construire nr.197/_ nu este valabilă, neexistând în evidențele intimatei.
De menționat este faptul că eroarea de drept nu înlătură caracterul contravențional al faptei.
Potrivit clauzelor contractului de proiectare nr.5887/_ încheiat de către petentă cu proiectantul SC APP STUDIO SRL, acesta din urmă s-a obligat să obțină acordurile, avizele și autorizațiile necesare construirii, însă în limitele date de necesitatea participării active a petentei - beneficiar în cazul în care pentru îndeplinirea obligației, normele juridice impun o anumită conduită a beneficiarului, cum ar fi declarații pe proprie răspundere.
Astfel cum rezultă din reglementarea incidentă, respectiv art.43 al.1, art.44 al.2, art.51 al.1, art.82 al.4 din Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinței nr. 839/2009, solicitarea emiterii unei autorizații de construire/desființare se poate face fie direct de către deținătorul/deținătorii titlului asupra imobilului sau de investitori, fie prin intermediul unui împuternicit, desemnat în condițiile legii, care poate fi și proiectantul, utilizându-se în mod obligatoriu formularul F8 cuprins în anexa nr. 1 la aceste norme metodologice, formular ce cuprinde și o declarație pe proprie răspundere, fiind interzisă modificarea sau completarea structurii/conținutului acestuia, iar autorizația de construire/desființare se eliberează solicitantului, direct sau prin poștă (cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire) în termen de maximum 30 zile calendaristice de la data depunerii documentației complete.
Pe de altă parte, în temeiul prevederilor art. 7 alin. (21) din Legea nr. 50/1991 și art. 55 din Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinței nr. 839/2009, autorizatiile de construire/desfiintare împreună cu anexele acestora au caracter public. În acest scop, se pun la dispoziția publicului, pe pagina proprie de internet a autorității administrației publice competente, emitentă, sau prin afișarea la sediul acesteia listele la zi ale actelor de autoritate emise.
Mai mult, conform art.76 din Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinței nr. 839/2009, după obținerea autorizației de construire/desființare, în vederea executării lucrărilor, investitorul/beneficiarul are obligația de a aduce
la cunoștință emitentului autorizației și Inspectoratului teritorial în construcții data și ora începerii lucrărilor de construcții autorizate, utilizându-se formularele obligatorii .
În aceste condiții legale, cum declarația pe proprie răspundere, cerută de normele invocate, este personală, iar solicitarea emiterii unei autorizații de construire putându-se face prin intermediul unui împuternicit, însă, desemnat numai în condițiile legii, cum autorizațiile de construire împreună cu anexele acestora au caracter public, cum autorizația de construire se eliberează numai solicitantului, direct sau prin poștă (cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire), în lipsa altor probe, eroarea de fapt invocată de recurentă este exclusă, întrucât aceasta a acceptat posibilitatea producerii rezultatul faptei, primind pretinsa autorizație de la proiectant, astfel cum se afirmă, fără a verifica existența acesteia la autoritatea emitentă, efectuând lucrările de construcții.
Față de dispozițiile legale incidente, recurenta petentă trebuia să nu acționeze până ce nu își clarifica incertitudinile legate de obținerea autorizației de construire.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 50/1991, lucrările de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare sau orice alt fel de lucrări la care se referă acest text de lege pot fi efectuate numai pe baza autorizației de construire, eliberată la cerere, însoțită, conform art. 5 din aceeași lege, de certificatul de urbanism. Intimatul a învederat faptul că, în ce privește certificatul de urbanism nr. 13.743/_, care, de asemenea se eliberează la cererea solicitantului, având și el caracter public, nici aceasta nu se regăsește în actele oficiale înregistrate la Serviciul Autorizații de Construire, ultimul certificat de urbanism având numărul 1496 pe anul 2010.
Astfel, în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției reținute.
Lucrările de construcție realizate de petentă fără autorizație de construire întrunește condițiile urbanistice de integrare în cadrul construit preexistent, aspect dovedit prin emiterea în favoarea recurentei, de către autoritatea administrației publice locale, a autorizației de construire 138/_
, depusă la dosar .
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate, analizând și prevederile art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, care arată că " sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, se apreciază că, în circumstanțele arătate, amenda în cuantumul de 50000 lei aplicată petentei nu este proporțională gradului de pericol social a faptei constatate, în condițiile în care petenta a obținut în final autorizația de construire, existând stăruință din partea acesteia pentru înlăturarea pericolului social, neavând intenția de a se sustrage dispozițiilor legale, înțelegând astfel pericolul social al acestei fapte.
De altfel, obținerea autorizației de construire pe parcursul executării lucrărilor sau după finalizarea acestora nu poate avea ca efect înlăturarea
caracterului ilicit al faptei, ci constituie doar o împrejurare ce poate fi avută în vedere numai la individualizarea sancțiunii contravenționale, conform Deciziei nr. 7/2000, dată de instanța supremă în recursul în interesul legii, privind aplicarea dispozițiilor art. 26 și 30 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor recursul în interesul legii.
Astfel, amenda contravențională aplicată încalcă principiul proporționalității, reglementat de legiuitor în ceea ce privește gradul de pericol social al faptei săvârșite, urmările produse și scopul sancționator al amenzii aplicate, în sensul că acest scop vizează în primul rând reeducarea și prevenirea săvârșirii de noi fapte, astfel că, în aprecierea tribunalului, aplicarea sancțiunii contravenționale în cuantumul de 5000 lei respectă principiul amintit anterior și realizează în totalitate scopul regimului sancționator.
Sancțiunea juridică are un dublu rol: rol educativ (se aplică o singură dată) pentru că urmărește îndreptarea celui vinovat și preventiv determină abținerea de la săvârșirea de fapte antisociale și un rol represiv, de pedepsire a celor ce nesocotesc dreptul.
Pentru considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 312 cod procedura civila tribunalul va admite recursul declarat de petentă împotriva sentinței civile nr. 10208 din_ a Judecătoriei B. M., jud. M., pe care o modifică în temeiul art.312 Cod procedură civilă, în sensul că:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta SC H. SA, cu sediul în C. -N., str. O., nr. 8-10, jud. C., în contradictoriu cu intimatul M. B. M. - P. LS C. C. D. ÎN C., cu sediul în B. M., str. Victoriei, nr. 35, jud. M. și în consecință:
Reduce cuantumul amenzii contravenționale aplicate petentei prin procesul verbal de contravenție nr. 92/_ dresat de intimat, de la suma de
50.000 lei la suma de 5000 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de SC H. SA, cu sediul în C. -N., str.
, nr. 8-10, jud. C., împotriva sentinței civile nr. 10208 din_ a Judecătoriei B. M., jud. M., pe care o modifică în temeiul art.312 Cod procedură civilă, în sensul că:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta SC H. SA, cu sediul în C. -N., str. O., nr. 8-10, jud. C., în contradictoriu cu intimatul M. B. M. - P. LS C. C. D. ÎN C., cu sediul în B. M., str. Victoriei, nr. 35, jud. M. și în consecință:
Reduce cuantumul amenzii contravenționale aplicate petentei prin procesul verbal de contravenție nr. 92/_ dresat de intimat, de la suma de
50.000 lei la suma de 5000 lei. IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi_ .
Președinte,
J. ecător,
J. ecător,
M. P.
M.
H.
C.
G.
G. ier,
H.
Red. C.G./Tred. C.G.
_ /2 ex.
J. ECĂTOR LA FOND M. E. M.
