Decizia civilă nr. 9955/2013. Obligare emitere act administrativ
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ *
DECIZIA CIVILĂ NR 9955
Ședința publică din data de 21 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. M. C. JUDECĂTORI: M. S. JUDECĂTOR: M. H. GREFIER: M. N.
S-au luat în examinare recursurile declarate de recurenți DS P. și C. N. PENTRU C. I., împotriva sentinței civile nr. 705 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel C., cauza privind și pe
intimații C. I., C. M. -A. și C. L. -C., având ca obiect obligare emitere act administrativ Legea nr. 247/2005.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru recurentul DS
P., avocat Bădău C. E. în substituire avocat Tocan E. . Procedura de citare este îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că la data de_ s-au înregistrat la dosar concluzii din partea intimaților C. I. ,
C. M. A. și C. L. C., precum și note de ședință din partea intimatei
C. N. pentru C. I. .
Curtea, după deliberare, în temeiul art. 51 C.pr.civ., încuviințează în principiu cererea de intervenție în interesul CNCI formulată de intimații C. I. ,
M. A. și C. L. C. și pune în discuție excepția prematurității și inadmisibilității invocate prin notele de ședință depuse la dosar de către recurenta CNCI.
Reprezentanta recurentului DS P. solicită respingerea excepției ca neîntemeiată având în vedere că deja comisia funcționează și a emis decizii de compensare prin urmare motivele invocate de către aceasta sunt lipsite de temei.
Curtea pune in discuție excepția inadmisibilității invocată de către CNCI.
Reprezentanta recurentului susține că procedural calea de atac formulată este recursul, procesul fiind inceput sub incidența vechiului cod de procedură civilă.
Curtea pune în vedere reprezentantei recurentului să pună concluzii față de excepția inadmisibilității acțiunii și nu a căii de atac formulate.
Reprezentanta recurentului arată că acțiunea a fost legal și procedural formulată, neexistând niciun motiv de inadmisibilitate, sens in care solicită respingerea acestei excepții.
Instanța reține cauza in pronunțare cu privire la excepțiile puse în discuție.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.705 din_ pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată
formulată de reclamantul DS P., în contradictoriu cu pârâta C. C. PENTRU S. D. .
A fost obligată pârâta la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire pentru suma de 3.454.191 lei, pentru imobilul situat în C. - N., str. A. Janos, nr.9, jud. C., respectiv apartamentele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8 și terenul aferent acestora, imobil ce face obiectul Dispoziției Primarului municipiului C. - N. nr. 2701/_ .
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin Dispoziția Primarului municipiului C. - N. nr. 2701/_, printre altele, s-a modificat art.6 al Dispoziției nr.1201/_, în sensul că pentru o parte din imobilul revendicat situat în C. - N., str. A. Janos, nr.9, jud. C., respectiv apartamentele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8 și terenul aferent acestora, s-a propus acordarea de despăgubiri în favoarea reclamantului, întrucât nu pot fi restituite în natură.
Dosarul a fost înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale pentru S.
sub nr.42598/CC și nu a fost soluționat până în prezent, deși reclamantul a făcut demersuri în acest sens.
Instanța a reținut că de la data emiterii primei dispoziții de propunere a acordării de despăgubiri (_ ) și până în prezent a trecut o perioadă de 5 ani în care reclamantul nu a obținut realizarea dreptului său recunoscut prin dispoziția menționată. Numai după ce reclamantul a formulat o plângere prealabilă în luna iunie 2011 prin care a solicitat soluționarea în 30 de zile a dosarului, autoritatea a ieșit din pasivitate și a întocmit, printr-un evaluator autorizat, raportul de evaluare prevăzut de art.16 alin.6 din Titlul VII al Legii 247/2005. Față de această împrejurare, precum și față de faptul că nu s-au invocat motive temeinice care să justifice pasivitatea pârâtei, instanța apreciază că, în concret, apare ca fiind evidentă intenția acesteia de tergiversare a soluționării dosarului de despăgubiri, iar perioada de 5 ani este, în mod evident, nerezonabilă raportat la cerințele unui proces echitabil și nu respectă nici principiul operativității specifice oricărei activități a autorităților administrative.
DS P.
a declarat recurs prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței atacate, ca fiind nelegală,cu privire la cuantumul despăgubirilor,alese dintre cele doua evaluări,ca cel mai mic, și obligarea pîrîtei C. C. pentru S. si acordarea despăgubirilor la emiterea titlului de despăgubiri pentru suma de 3.963.700 lei,solicitată prin acțiune.
În motivare se arată că sentința civilă este nelegală și neîntemeiată cu privire la însușirea raportului de evaluare întocmită de evaluatorul numit de pîrîtă,si care a stabilit un preț de piața al imobilului situat in mun. C. -N. str.A. Janos nr.9 cu aproxuimativ 500.000 lei mai mic decit cel stabilit de evaluatorul SOMLEA MJELAELA R. - lucrare efectuată la cererea noastră, desi si acest expert ESTE PE LISTA de evaluatori ai pîrîtei.
Instanța reține că a ales raportul de evaluare efectuat la numirea Comisiei întrucit acesta nu a fost contestat de ,deși l-a cunoscut.
Este adevărat că nu l-a contestat, dar nu era îndreptățiți la o contestație Legală, potrivit TITLULUI VII din L.nr.247/2005- care la art.16 pct.6-7- prevede că "după primirea dosarului...se va întocmit raportul de evaluare care va conține cuantumul despăgubirilor"., raport in baza căruia "comisia centrala va proceda fie la emiterea deciziei reprezentind titlu de despăgubiri, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare.." Abia apoi, potrivit art.19 se poate ataca DECIZIA- care evident se raportează si la cuantumul despăgubirilor.
De asemenea potrivit ORDONANȚEI DE URGENTĂ nr.81/2007-privind " accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor, ."art. 19-prevede că Deciziile emise de C. centrală, pot fi atacate in condițiile Legii contenciosului
administrativ….";, iar "dacă….a fost acordată o sumă mai mare decât cea stabilită în titlul de despăgubire inițial emis…."; Se emite un titlu de despăgubire în completare, cu diferența "cuvenită";.
C. C. pentru S. D.
, prin recursul declarat că apreciază soluția ca fiind netemeinică pentru următoarele aspecte: Titlul VII, intitulat: Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr. 247/2005, cu modificările și completările ulterioare, reglementează atât sursele de finanțare, cuantumul și procedura de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natură, rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001, cât și înființarea unei entități, respectiv C. C. pentru S. D., cu atribuții în privința emiterii deciziilor conținând titlurile de despăgubire, atribuții care sunt exercitate în cadrul și după urmarea procedurilor administrative pentru acordarea despăgubirilor, prevăzute în Cap. V Titlul VII al actului normativ menționat. Legea nr.247/2005 prevede, la art. 18, posibilitatea de a opta între acordarea unui titlu de plată și/sau a unui titlu de conversie. Acestea sunt valorificate, în conformitate cu prevederile Capitolului V1I din Titlul VII din Legea nr.247/2005 (capitol introdus prin
Ordonanța de urgența a Guvernului nr.81/2007), beneficiarii acestora putând primi despăgubirile atât sub forma de numerar (până la 500.000 lei) cât și sub formă de acțiuni la Fondul Proprietatea, conform opțiunii depuse. De asemenea, arată că, legat de criteriile ce reies din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în materie de termen rezonabil -complexitatea cauzei, conduita reclamantului și cea a autorităților competente și importanța litigiului pentru reclamant, consideră că instanța de fond a apreciat în mod incorect și netemeinic faptul că decizia reprezentând titlul de despăgubire nu a fost emisă într-un termen rezonabil.
Prin încheierea nr.4602/_ Înalta Curte de Casație și Justiție în temeiul disp. art.XXIII alin.2 și 4 din Legea nr.2/2013 a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea pe cale administrativă a dosarului Curții de Apel C., instanța devenită competentă în soluționarea recursurilor.
Analizând recursul formulat din perspectiva excepției de inadmisibilitate în condițiile art. 3041C.pr.civ., având în vedere dispozițiile Legii nr. 165/2013, Curtea reține următoarele
:
Cererea de chemare în judecată a fost întemeiată în drept de către reclamant pe dispozițiile Legii nr. 247/2005.
Prin sentința civilă nr.705 din_ pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată
formulată de reclamantul DS P., în contradictoriu cu pârâta C. C. PENTRU S. D. .
A fost obligată pârâta la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire pentru suma de 3.454.191 lei, pentru imobilul situat în C. - N., str. A. Janos, nr.9, jud. C., respectiv apartamentele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8 și terenul aferent acestora, imobil ce face obiectul Dispoziției Primarului municipiului C. - N. nr. 2701/_ .
Între timp, pe parcursul soluționării litigiului, în prezenta fază procesuală a recursului, a intervenit o modificare legislativă importantă în economia prezentului litigiu, respectiv intrarea în vigoare la Legii nr. 165/2013, iar efectele pe care acest nou act normativ le-ar produce asupra prezentului litigiu și soluției pronunțate în primă instanță au fost puse în discuția contradictorie a părților din perspectiva excepției de inadmisibilitate, invocată din oficiu de către instanță. Un prim aspect ce se impune a fi lămurit este cel al efectului imediat al noului act normativ asupra fondului pretențiilor reclamantului, de acordare a
despăgubirilor prin echivalent, pentru imobilul naționalizat abuziv.
Așa cum s-a arătat anterior cererea de chemare în judecată a fost introdusă în baza dispozițiilor Legii nr. 247/2005.
Cu privire la litigiile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, deci în curs de desfășurare la data apariției noului act normativ în materia restituirii proprietăților, Legea nr. 165/2013, art. 4 din acesta prevede:
ART. 4
"Dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe
rolul in s tanțelor , precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza M. Atanasiu și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi.";
Față de aceste dispoziții legale, fiind în prezența unui litigiu în materia restituirii proprietăților, prin aplicarea măsurii echivalente de acordare a despăgubilirilor materiale, aflat pe rolul unei instanțe de judecată, fără a fi important stadiul procesual, este cert că în soluționarea cererii de acordare a despăgubirilor trebuie avute în vedere dispozițiile noului act normativ.
Este de observat că noul act normativ conține dispoziții de abrogare expresă a normelor relevante în cauză, cuprinse în Legea nr. 247/2005, (art. 50 lit.c din Legea nr. 165/2013), și nici nu au fost identificate dispoziții în noul act normativ care să permită concluzia că Legea nr. 247/2005, în privința normelor ce prevăd procedura de stabilire și acordare a despăgubirilor pentru situațiile de restituire prin echivalent, ar ultraactiva.
Astfel, se poate reține, cu temei, în baza art. 4 din Legea nr. 165/2013 că cererii de fond a reclamantului, de acordare a despăgubirilor îi sunt aplicabile noile reglementări cuprinse în Legea nr. 165/2013.
Din această perspectivă, văzînd noile dispoziții ce reglementează modul de restituire a imobilelor preluate abuziv de regimul comunist precum și cele referitoare la acordarea de măsuri reparatorii, Curtea, din oficiu, a ridicat excepția inadmisibiltății cererii de chemare în judecată, în forma în care a fost concepută de către reclamant în fața instanței de fond, orice modificare a acesteia, în calea de atac a recursului fiind inadmisibiliă din perspectiva art. 132 C.pr.civ.
Astfel, prin noul act normativ, sunt instituite o serie de termene, atât în sarcina solicitanților cât și în sarcina entităților învestite de lege, inclusiv în sarcina noii entități ce a preluat atribuțiile Comisiei Centrale pentru S. D.
, respectiv C. N. pentru C. I. .
Conform art.17, alin.1, lit. a din Legea nr. 165/2013, noua comisie validează / invalidează, în tot sau în parte, deciziile emise de entitățile învestite de lege, care conțin propunerea de acordare de măsuri reparatorii.
În privința termenului în care C. N. are obligația de a soluționa dosarele de despăgubire înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale, facem precizarea că, art. 34 alin. 1 din Legea nr. 165/2013, stabilește un termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a noii legi.
Acest termen de 60 de luni a fost stabilit pentru tocmai pentru a acorda, în mod efectiv, despăgubirile aferente imobilelor preluate în mod abuziv, fără a compromite angajamentele financiare internaționale asumate de Guvernul României.
Pretențiile reclamantului, astfel cum au fost formulate în dosarul de fond al prezentei cauze, nu se mai regăsesc în Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a
imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România, publicată în Monitorul Oficial nr.278/_ .
Mai mult, art. 1 al. 2 din Legea nr. 165/2013 prevede că singura măsură reparatorie în echivalent care se acordă este compensarea prin puncte, prevăzută în cap. III al legii, astfel încât apre ca fiind obligatorie parcurgerea de către reclamant a procedurii legale menționată anterior.
Considerentele evidențiate au relevant care sunt motivele pentru care nici unul din argumentele recurentului reclamant DS P. nu pot fi analizate î’n raport de soliționarea cauzei sub aspectul excepției inadmisibilității, astfel că recursul acestuia urmează a fi respins .
Prin urmare, în raport cu actul normativ nou apărut- Legea nr. 165/2013 se impune, în baza art. 312 c.pr.civ. admiterea recursului declarat de C. N. PENTRU C. I. și cererile de intervenție accesorie, potrivit prevederilor art 49 alin 3 și urm C pr civ, împotriva sentinței civile nr. 705 din_ pronunțate in dosarul nr._ al Curții de Apel C. pe care o modifică in sensul că respinge acțiunea ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge recursul reclamantului DS P. domiciliat în Germania, cu domiciliul ales la mandatar Waller I., în G., str. V. Alecsandri, nr. 3, jud. C. ,
Admite recursul declarat de C. N. PENTRU C. I., cu sediul în B., C. F., nr. 202, sector 1. și cererile de intervenție accesorie formulată C. I., C. M. -A. și C. L. -C., cu domiciliul în
C. N., STR A. I., nr 9 ap 7, jud C. impotriva sentinței civile nr. 705 din_ pronunțate in dosarul nr._ al Curții de Apel C. pe care o modifică in sensul că respinge acțiunea ca inadmisibilă.
Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din _ | . | ||
A. | PREȘEDINTE M. C. M. SA M. | JUDECĂTORI ION |
Red.A.M.C./S.M.D.2 ex./_
GREFIER
M. N.