Încheierea civilă nr. 205/2013. Contencios. Conflict de competenta.
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
ÎNCHEIEREA CIVILĂ NR. 205/2013
Ședința camerei de consiliu din 18 martie 2013 Instanța constituită din: JUDECĂTOR: M. S.
GREFIER: V. D.
S-a luat în examinare conflictul de competență ivit între Tribunalul Cluj și Judecătoria Cluj-Napoca, în vederea soluționării acțiunii formulată de reclamantul C. A., în contradictoriu cu pârâtul I. DE P. AL
J. C., având ca obiect contestație la executarea și la titlu.
Examinarea cauzei s-a făcut în camera de consiliu, fără citarea părților.
C U R T E A
Deliberând reține că,
Prin sentința civilă nr.2164 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C. -N., invocată de intimat prin întâmpinare și s-a dispus declinarea competenței soluționării cererii formulată de contestatorul C.
A. în contradictoriu cu intimatul IPJ CLUJ, în favoarea Tribunalului C., secția contencios administrativ și fiscal.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că contestatorul a solicitat anularea hotărârii prin care intimatul, IPJ CLUJ a dispus suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, ca urmare a acumulării a 15 puncte de penalizare.
Instanța a reținut că art. 2, alin. 1 lit c L 554/2004 a contenciosului administrativ, prevede că « reprezintă act administrativ actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ.";
De asemenea, L 554/2004 definește noțiunea de contencios administrativ ca fiind activitatea de soluționare de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul
nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.
În cauză, instanța a constatat că este vorba despre un litigiu în care una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut din emiterea unui act administrativ, respectiv un act unilateral cu caracter individual, emis în vederea executării în concret a legii, și, prin urmare, competența de soluționare aparține instanței de contencios administrativ.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 137 C.pr.civ. și 158 al. 1 și 3 C.pr.civ., rap. la art.159, al.1 pct. 2 C.pr.civ., și art 2, al. 1 lit d C.pr.civ. instanța a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C. -N., invocată de intimat prin întâmpinare și s-a dispus declinarea competenței soluționării cererii în favoarea Tribunalului C., secția contencios administrativ și fiscal.
Tribunalul Cluj prin sentința civilă nr.1730 din_ a admis excepția de necompetență materială a Tribunalului C. și s-a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestarea măsurii de
reținere a permisului de conducere, privind pe reclamantul C. A. în contradictoriu cu intimatul I. de P. Județean C., în favoarea Judecătoriei C. -N. .
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că în raport de art. 95 alin 1 din OUG195/2002 și art. 103 coroborat cu art. 96 alin 4 din OUG195/2002, suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule se dispune de către șeul poliției rutiere din județul care îl are în evidență pe titularul permisului de conducere, dacă titularul permisului a săvârșit contravenții care cumulează 15 puncte de penalizare.
Din aceste reglementări, a rezultat fără dubiu că măsura suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule, indiferent dacă se dispune prin același proces verbal sau prin dispoziția șefului poliției rutiere județene, ca urmare a cumulării a 15 puncte de penalizare în urma întocmirii mai multe procese verbale de constatare a contravențiilor, reprezintă o sancțiune contravențională complementară aplicată pe lângă sancțiunea sau sancțiunile principale stabilite ca urmare a săvârșirii uneia sau mai multor contravenții de către titularul permisului de conducere.
Fiind vorba de o sancțiune contravențională, este firesc ca, în ce privește calea aleasă pentru controlul de legalitate și temeinicie, să fie aplicabile aceleași reguli de competență prevăzute de dispozițiile legale pentru contestarea proceselor verbale prin care au fost constatate contravențiile și au fost aplicate punctele de penalizare a căror cumulare impune această sancțiune complementară, competența revenind potrivit art. 118 alin 1 din OUG 195/2002 și 32 alin 2 din OG 2/2001, judecătoriei în a cărei rază de competentă a fost constatată contravenția.
Asupra conflictului negativ de competență, Curtea reține următoarele:
Demersul judiciar al contestatorului C. A. vizează anularea măsurii prin care intimatul IPJ CLUJ a dispus suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, ca urmare a acumulării a 15 puncte de penalizare.
Curtea reține că în raport de art. 95 alin 1 din OUG195/2002 și art. 103 coroborat cu art. 96 alin 4 din OUG195/2002, suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehiculele se dispune de către șeful poliției rutiere din județul care îl are în evidență pe titularul permisului de conducere, dacă titularul permisului a săvârșit contravenții care cumulează 15 puncte de penalizare.
Coroborând dispozițiile legale enunțate mai sus, rezultă că măsura suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule, indiferent dacă se dispune prin același proces verbal sau prin dispoziția șefului poliției rutiere județene, ca urmare a cumulării a 15 puncte de penalizare în urma întocmirii unor procese verbale de constatare a contravențiilor, reprezintă o sancțiune complementară aplicată pe lângă sancțiunea sau sancțiunile principale stabilite ca urmare a săvârșirii uneia sau mai multor contravenții de către titularul permisului de conducere.
Prin urmare, întrucât cererea contestatorului vizează o sancțiune aplicată în materie contravențională, controlul privind legalitatea măsurilor aplicate se subsumează prevederilor art. 118 alin 1 din OUG 195/2002 și 32 alin 2 din OG 2/2001 iar competența de soluționare a cauzei revine judecătoriei în a cărei rază de competentă a fost constatată contravenția.
Prin urmare, Curtea apreciază că în prezenta cauză, competența materială de soluționare a contestației revine judecătoriei potrivit art. 118 alin 1 din OUG 195/2002 și 32 alin 2 din OG 2/2001 astfel că în temeiul art.22 din același act normativ va stabili competența în favoarea acestei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Stabilește competența materială de soluționare a cauzei, formulată de reclamantul C. A., cu dom procesual ales în C. -N., Bd.21 D. 1989, nr.57, ap.3 în contradictoriu cu pârâtul I. DE P. AL J.
C., cu sediul în C. -N., str. T., nr.27 în favoarea Judecătoriei C. -N.
.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 18 martie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
M. S. V. D.
red.M.S./A.C.
4 ex. - _
