Sentința civilă nr. 234/2013. Contencios. Conflict de competenta.
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 234/2013
Ședința Camerei de consiliu din data de 27 Martie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: F. T. GREFIER: D. C.
S-a luat spre examinare conflictul negativ de competență ivit între TRIBUNALUL CLUJ și JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA, pentru soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de către reclamanta C. M. I. în contradictoriu cu pârâtul C. LOCAL AL M. C. N., având ca obiect anulare act administrativ.
Soluționarea conflictului negativ de competență s-a făcut in camera de consiliu, fără citarea părților.
S-au citit actele și lucrările dosarului după care, Instanța reține cauza in pronunțare asupra regulatorului de competență.
CURTEA
Constată că prin sentința civilă nr.21611 pronunțată la_ în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N. s-a admis excepția necompetenței materiale și dispus declinarea competenței în favoarea Tribunalului C. - Secția litigii de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ.
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că dreptul reclamantei de a beneficia de folosința gratuită a unui teren s-a născut în temeiul Legii nr.15/2003 și a HCL nr.433/2003. Înscrisul intitulat "contract de atribuire"; are natura juridică a unui act administrativ individual in sensul prevăzut de art. 2 lit. c) teza întâi, fiind emis in vederea aducerii la îndeplinire a HCL nr. 433/2003.
Obiectul principal al cererii de chemare in judecată este înlăturarea pasivității autorității administrative în vederea realizarea dreptului recunoscut reclamantei prin HCL nr. 433/2003. Astfel, reclamanta urmărește înlăturarea vătămării suferite prin nesoluționarea solicitării sale de atribuire in folosință gratuită a unui teren in condițiile Legii nr. 15/2003 si a HCL nr. 433/2003. Deși se invocă "contractul"; încheiat cu pârâtul, pentru considerentele expuse mai sus, instanța apreciază că această cerere se încadrează în domeniul reglementat de art. 1 al. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Conform art. 2 lit. d) C.pr.civ. competenta generală in materia contenciosului administrativ aparține tribunalului.
Sesizat în acest context tribunalul prin sentința civilă nr.2234 pronunțată la_ a admis excepția necompetenței, a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei și dispus sesizarea Curții în vederea soluționării conflictului.
În argumentarea soluției tribunalul a reținut că actul încheiat de părți respectiv contractul de atribuire nr.247/_ este unul civil și nu unul administrativ deoarece nu se încadrează în prevederile art.2 alin.1 lit.c din Legea
1
nr.554/2004. Astfel pe de o parte, simplul fapt că autoritatea administrativă locală este parte într-un contract nu determină automat calificarea acestui contract ca fiind un contract administrativ, în condițiile în care autoritatea nu a emis acest act în regim de putere publică ci ca parte contractantă într-un act juridic bilateral.
Mai apoi, contractul susmenționat nu poate fi asimilat contractelor administrative, deoarece terenul care urmează a fi atribuit în condițiile contractuale este teren proprietatea privată a municipalității nefăcând parte din proprietatea publică a municipiului. De altfel se menționează în cuprinsul contractului că, C. Local al Municipiului C. -N. încheie acest contract în calitate de proprietar al domeniului privat.
Analizând conflictul de competență Curtea reține următoarele
:
Prin demersul introductiv reclamanta a solicitat instanței să constate ca în temeiul contractului de atribuire a dobândit dreptul de folosință asupra unui teren proprietatea municipalității care urmează a fi atribuit; să se constate nulitatea absolută a clauzei înscrise în art.12 alin.2 din contractul de atribuire nr.247/2004 și să fie obligați pârâți la atribuirea efectivă a terenului de 300 mp și la semnarea procesului verbal de predare primire; obligarea pârâtului la atribuirea efectivă a suprafeței de 300 mp teren intravilan ca parte din terenul în suprafață totală de 2670396 mp situat în zona Lomb înscris în CF nr.2. Municipiul C. -N. cadastral 2. teren atribuit prin HCL nr.435 din_ .
Plecând de la cele susținute prin acțiune judecătoria a reținut că dreptul reclamantei rezultă din actul administrativ al autorității iar pasivitatea acesteia trebuie înlăturată.
Tribunalul a reținut că actul de atribuire a cărei nulitate parțială se cere a se constat și opune contractul ce vizează un teren proprietate privată nu determină și calificarea de act administrativ.
Față de cele susținute Curtea reține că autoritatea pârâtă este o autoritate publică însă nu toate actele emise de aceasta au natura juridică administrativă deoarece nu toate manifestările de voință ale acestei autorități sunt emise în regim de putere publică.
Actul a cărei nulitate se cere nu este un act administrativ in sensul legii contenciosului nefiind emis in regim de putere publica .Deși a fost emis în baza hotărârii consiliului acest din urmă act nu reprezintă o manifestare în regim de putere publică ci o manifestare în calitate de organ deliberativ al titularului dreptului de proprietate.
În plus nu trebuie omis ca în sensul legii contenciosului art.2 lit.e sunt asimilate actelor administrative contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică. Ori în cauză actul contestat nu pune în valoare proprietate publică ci proprietatea privata.
Prin urmare chiar și numai raportat la legea contenciosului susținerile tribunalului sunt corecte.
În consecință reținând că în sensul legii contenciosului este asimilat contractului administrativ contractul ,ce pune în valoare un bun proprietatea publică ,ca în condițiile legii administrative publice consiliul deliberează în contextul reprezentării/titularului dreptului de proprietate Curtea apreciază că litigiul nu este unul de contencios administrativ ci unul civil de competența judecătoriei.
Drept consecință în temeiul art.21 C.pr.civ. se va stabili în favoarea Judecătoriei competența de soluționare a litigiului promovat de reclamantă.
2
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Stabilește competența de soluționare a cererii formulată de reclamanta C.
M. I. cu domiciliul ales în C. -N. str. A. I. nr.52, ap.4, jud. C. în contradictoriu cu C. LOCAL C. -N. cu sediul în C. -N. str. M. nr.1- 3, jud. C., în favoarea Judecătoriei C. -N. .
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE GREFIER
F. T. D. C.
Red.F.T./S.M.D.
4 ex./_
3
