Sentința civilă nr. 562/2013. ANI. Conflict de interese/incompatibilitate
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ NR. 562/2013
Ședința publică din data de 20 Noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. M. GREFIER D. C.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul B. I. - P. în contradictoriu cu pârâta A. N. DE I., având ca obiect - conflict de interese/incompatibilitate - constatate de ANI - Raportul de evaluare nr. 26490/G/II/_ emis de ANI.
Prin Serviciul Registratură, la data de_ reclamantul a depus la dosarul cauzei concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A :
Prin acțiunii în contencios administrativ formulată la data de_, de reclamantul B. I. - P., în contradictoriu cu pârâta A. N. DE I.
, a solicitat instanței anularea raportului de evaluare nr. 26490/II/_ emis de pârâtă, întrucât acesta nu se încadrează în prev. art. 21 alin. 1 din Legea nr. 176/2010 corob.cu prev. art. 70, 71 și art. 77 din Legea nr. 161/2003 și art. 46 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, cu obligarea pârâtei la repararea pe cale nepatrimonială a prejudiciului de imagine suferit de reclamant.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că pârâta nu a avut competență de a cerceta faptele săvârșite înainte de data de_, Legea nr. 176/2010 neavând caracter retroactiv.
În privința fondului, reclamantul arată că nu există un conflict de interese în sensul legii, întrucât nu a făcut altceva decât să execute hotărârea adoptată de către Comisia de evaluare prin încheierea contractului individual de muncă, fără a se afla vreun moment în ipostaza de a putea influența o decizie referitoare la angajarea fiului său B. Dănuț-V. .
Susține reclamantul că greșita calificarea a situației reținută de către pârâtă ca fiind conflict de interese încalcă dreptul fundamental la muncă al terțului.
Se susține în finalul cererii de chemare în judecată că se impune repararea prejudiciului de imagine suferit de către reclamant arătându-se și modalitatea în care se solicită repararea acestuia.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 16 alin. 1, art. 41 alin. 1 din Constituție, art. 20-22 din Legea nr. 176/2010, art. 1,10,13 și art. 18 din Legea nr. 554/2004, decizia nr. 415/2010 a Curții Constituționale.
Pârâta A. N. DE I. a formulat întâmpinare
prin care a solicitat respingerea cererii (f.58)
Cu privire la pretinsa aplicare retroactivă a Legii nr. 176/2010, pârâta a invocat decizia nr. 330/2001 a Curții Constituționale unde se arată că o lege nu
este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior, așa cum este și în prezenta cauză.
În privința fondului, pârâta susține că sunt incidente dispozițiile art. 70 și art. 71 din Legea nr. 161/2003, situația descrisă fiind de natură a permite concluzia existenței unui interes personal de natură patrimonială în ceea ce îl privește pe reclamant.
Se arată că, în condițiile art. 76 alin. 1 din Legea nr. 161/2003, primarii sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție în exercitarea funcției care produce un folos material pentru rudele sale de gradul I.
În privința folosului material, pârâta arată că este vorba de veniturile salariale încasate de către terț în perioada 4 decembrie 2008 și până în prezent.
În privința încălcării dispozițiilor constituționale referitoare la dreptul la muncă, pârâta arată că acest drept poate fi exercitat doar în condițiile legii, iar în speță angajarea de către reclamant a fiului său s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor referitoare la conflictul de interese.
Pârâta a solicitat și respingerea cererii având ca obiect repararea prejudiciului de imagine, arătând că acesta nu se circumscrie dispozițiilor art. 2 lit. ș din Legea nr. 554/2004, normă care prevede existența unui prejudiciu material, viitor și previzibil ca producere.
Din actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele
:
Prin raportul de evaluare din 14 iunie 2013 s-a reținut în privința reclamantului încălcarea dispozițiilor legale referitoare la conflictul de interese, respectiv art. 71 și art. 75 din Legea nr. 161/2003. În concret se reține că reclamantul, în calitate de reclamant, a semnat atât contractul individual de muncă nr. 49 din_ prin care fiul său B. Dănuț V. este angajat pe durată nedeterminată începând cu data de 4 decembrie 2008 pe postul de referent de specialitate debutant în cadrul Biroului de topografie al Primăriei R. Chioarului, cât și dispoziția nr. 43/2011 prin care B. Dănuț V. este reîncadrat pe postul de inginer cadastru începând cu data de 11 ianuarie 2011, conform Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unilaterală a personalului plătit din fondurile publice (f.67-69).
S-a reținut de către pârâtă că folosul material constă în veniturile salariale încasate în perioada 4 decembrie 2008 și până în prezent de către terțul B. Dănuț V., fiul persoanei evaluate pe parcursul exercitării funcției de referent de specialitate debutant, respectiv inginer cadastru gradul II.
Cu privire la necompetența pârâtei de a cerceta fapte săvârșite înainte de_, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 11 din Legea nr. 176/2010: "(1) Activitatea de evaluare a declarației de avere, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcțiilor ori demnităților publice, precum și cea de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților se efectuează atât pe durata exercitării funcțiilor ori demnităților publice, cât și în decursul a 3 ani după încetarea acestora.
(2) Activitatea ce se efectuează pe durata prevăzută la alin. (1) constă în evaluarea declarației de avere, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite, a conflictelor de interese sau a incompatibilităților, exclusiv pentru perioada exercitării funcțiilor sau demnităților publice.";
Actul normativ în discuție cuprinde norme de procedură de verificare a aspectelor menționate acolo.
Trebuie remarcat însă că, din perspectiva dreptului substanțial, aspectele referitoare la conflictul de interese sunt cuprinse în Legea nr. 161/2003 privind
unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției
, textele art. 70 și art. 71 fiind avute în vedere de către pârâtă, texte în vigoare și în perioada în care s-au produs faptele ce au fost calificate de către aceasta din urmă ca fiind specifice conflictului de interese.
Din această perspectivă nu se poate susține că perioada în care au intervenit efectele deciziei Curții Constituționale nr. 415/2010 ar fi exclusă de la evaluarea integrității, din lipsa, în acel interval de timp, a unei proceduri reglementate, atât timp cât aspectele de fond suspuse evaluării erau deja menționate într-un act normativ anterior, respectiv Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnitatilor publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea coruptiei.
Curtea a observat și faptul că reclamantul a indicat practică judiciară în problema de drept în discuție, respectiv dosarul nr._ al Curții de Apel Pitești, unde acest motiv de anulare a condus la admiterea a cțiunii introductive. (f.46- sentința civilă nr. 175/_ )
Se constată însă că prin decizia nr.7205/_ s-a admis recursul declarat de A. N. de I. împotriva Sentintei nr. 175/F din 18 aprilie 2012 a Curtii de Apel Pitesti - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal ce a fost modificată in sensul respingerii actiunii ca nefondata.
Cu privire la conflictul de interese, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 70 din legea nr. 163/2002 "Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercita o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natura patrimonială, care ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative.";
Cu alte cuvinte un oficial public este în conflict de interese atunci când, în virtutea funcției publice pe care o ocupă ia o decizie sau participă la luarea unei decizii cu privire la care are și un interes personal.
Pentru determinarea în concret a existenței conflictului se impune a se analiza dacă decizia depinde exclusiv de voința persoanei ce exercita o demnitate publică sau o funcție publică și dacă acea persoană are un interes personal, ce poate fi reprezentat de un beneficiu pe care persoana ce exercita o demnitate publică sau o funcție publică sau un terț apropiat acestuia îl obține ca urmare a deciziei luate.
În concluzie, pentru a se afla într-un conflict de interese, oficialul public trebuie să ia parte la luarea unei decizii care să îi afecteze un interes personal, cu consecințe patrimoniale.
Curtea reține, în acord cu susținerile reclamantului și probele administrate în cauză, că pentru ocuparea postului de funcționar public în discuție la nivelul comunei R. Chioarului unde reclamantul are calitatea de primar, a fost emis un anunț public, fiind depuse la dosar dispoziția nr. 444/_ prin care se dispune scoaterea la concurs a posturilor în cauză (f.26) precum și dispoziția nr. 474/_ pentru constituirea comisiei de examinare pentru concursurile organizate pentru ocuparea funcției menționate.
Curtea reține că în dispoziția nr. 474/_ sunt nominalizate persoanele care fac parte din comisia de organizare a concursului, iar dintre acestea nu face parte și reclamantul.
La dosar s-a depus contractul individual de muncă încheiat cu terțul B. Dănuț V. înregistrat sub nr. 4102/_ (f.28) precum și procesul-verbal încheiat de către comisia de organizare a concursului în data de_ din care rezultă că doar o singură persoană, fiul reclamantului, s-a prezentat la concurs și este descrisă procedura ce a fost utilizată în vederea examinării cunoștințelor de specialitate ale candidatului (f.32).
Față de starea de fapt reținută anterior, Curtea apreciază că nu sunt îndeplinite elementele constitutive la conflictului de interese în sensul disp. art. 70 și art. 71 din Legea nr. 161/2003.
Astfel, elementul esențial de determinare a existenței conflictului de interese îl reprezintă conduita demnitarului și caracterul lui de factor de decizie deplin și absolut asupra chestiunii ce ar putea determina existența conflictului de interese.
În speță, pârâta reține că reclamantul a procedat la angajarea fiului său într-un serviciu al Primăriei comunale, omițând, însă, contextul faptic în care s-a realizat încheierea raportului de muncă, respectiv în urma unui concurs public, organizat prin intemediul unei comisii de concurs, din care nu a făcut parte reclamantul.
În speță nu se poate reține nici urmărirea satisfacerii unui interes personal, patrimonial în privința reclamantului, ca element de determinare a existenței conflictului de interese.
Pârâta a făcut referire la salariul încasat de către terț.
Curtea reține că drepturile salariale sunt rezultatul muncii prestate de către salariat și se cuvin acestuia de drept ca urmare a prestării activității în baza unui contract individual de muncă sau în baza unui raport de serviciu.(art.10 din codul muncii)
Din această perspectivă nu se poate reține existența interesului personal,
de natură patrimonială.
Cu privire la obiectivitatea în desfășurarea activității din prisma obligațiilor ce i-au revenit reclamantului în speța dedusă judecății, Curtea reține că acesta în calitate de primar are obligația de a semna în numele autorității publice locale executive contractele de muncă ale personalului contractual sau ale funcționarilor publice ce își desfășoară activitatea în cadrul primăriei.
Din această perspectivă, în privința reclamantului, nu se poate reține decât executarea unei atribuții specifice conferită de art. 74 din Legea nr. 215/2001.
"Art. 74-(1) Numirea și eliberarea din funcție a personalului din cadrul instituțiilor și serviciilor publice de interes local se fac de conducătorii acestora, în condițiile legii.
(2) Numirea și eliberarea din funcție a personalului din aparatul de specialitate al primarului se fac de primar, în condițiile legii.";
Se mai reține și aspectul că nici un moment reclamantul nu a făcut parte din comisia de examinare a singurului candidat pentru ca obiectivitatea sa să fie pusă la îndoială din perspectiva legăturii de rudenie existente între reclamant și unicul candidat ce s-a prezentat la concurs.
Potrivit art. 71 din Legea nr. 163/2002 "Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice sunt: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public.";
Curtea reține că nu au fost încălcate principiile de exercitare a funcțiilor publice, enunțate anterior, fiind clar probat contextul încheierii contractului de muncă.
În consecință, față de cele menționate anterior, în temeiul art. 1 din Legea nr. 554/2004, sub aspect procedural și în considerarea dispozițiilor legale menționate anterior în privința dreptului substanțial, se va admite cererea formulată și se va dispune anularea raportului de evaluare nr. 26490/G/II/_ emis de pârâtă, constatându-se că situația descrisă în raport nu întrunește condițiile conflictului de interese.
Referitor la obligația de reparare a prejudiciului moral, Curtea reține că nu sunt incidente dispozițiile art. 2 lit. ș) din Legea nr. 554/2004 ce se referă la cerințele ce trebuie îndeplinite în situația suspendării unui act administrativ.
Reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la acoperirea unui prejudiciu nepatrimonial.
Relevante sub acest aspect sunt dispozițiile art. 253 al.3 lit.a) din codul
civil.
De asemenea, alături de plata despăgubirilor materiale, în condițiile art. 19
din Legea nr. 554/2004, cel prejudiciat de un act administrativ nelegal poate solicita și obligarea la repararea prejudiciului moral.
În speță este de remarcat că nu s-a solicitat acoperirea prejudiciului prin echivalent, ca modalitate indirectă de executare, ci s-a optat pentru una din modalitățile alternative de reparare a unui prejudiciu moral, respectiv aducerea la cunoștința publicului a nelegalității unui act administrativ, modalitate prevăzută în textul legal citat.
În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.civ., Curtea va obliga pârâta să achite reclamantului suma de 21 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxe judiciare de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul B.
I. - P., domiciliat în sat R. Chioarului, nr. 154, jud. Maramureș, în contradictoriu cu pârâta A. N. DE I., cu sediul în B., B-dul L.
, nr. 15, sector 1și în consecință:
Dispune anularea raportului de evaluare nr. 26490/G/II/_ emis de pârâtă.
Constată că situația descrisă în raport nu întrunește condițiile conflictului de interese.
Obligă pârâta la repararea prejudiciului de imagine suferit de reclamant, prin publicarea dispozitivului sentinței pe site-ul propriu al pârâtei.
Obligă pârâta să achite reclamantului B. I. -P. suma de 21 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Curtea de Apel Cluj, sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședința publică din 20 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. D. C.
Red.D.M./_ .
Dact.H.C./2 ex.
