Sentința civilă nr. 589/2013. Contencios. Conflict de competenta.
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 589/2013
Ședința publică de la 06 Decembrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE: S. Al H.
Grefier: Eva T. V.
S-a luat spre examinare conflictul de competență ivit între Tribunalul B.
-Năsăud și Judecătoria Bistrița, în vederea soluționării cauzei având ca obiect pretenții taxa radio formulate de reclamanta S. R. DE R. în contradictoriu cu pârâta SC BAC D. SRL B. .
Curtea, procedând la verificarea competenței potrivit art. 131 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentei cauze, raportat la dispozițiile art. 135 C.pr.civ.
Soluționarea conflictului de competență s-a realizat în camera de consiliu, fără citarea părților.
INSTANȚA
Prin sentința civilă nr.4988 din 11 iunie 2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B. s-a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și pe cale de consecință: s-a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect pretenții taxa radio, reclamantă fiind S. R. DE R., Cod fiscal RO8296093, cont_ B_ 0768 deschis la BCR sector 1, în contradictoriu cu pârâta SC BAC D. SRL, CUI 17088210, nr. Reg. Com. J_
, către Tribunalul B. -Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut că potrivit prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, litigiile care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ- fiscale.
În speță, obiectul litigiului îl reprezintă o taxă în cuantum de până la
1.000.000 lei, respectiv taxa radio ce se face venit la o instituție de interes public, ce prestează un serviciu public.
Având în vedere aspectele arătate anterior, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale și a constatat că nu are competența de a judeca cererea având ca obiect acțiune în pretenții formulată de reclamanta S. R. DE R. în contradictoriu cu pârâta SC BAC D. SRL, procedând conform prevederilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 și art. 132 alin. (3) C.proc.civ., declinând competența de soluționare a cauzei către Tribunalul B. - Năsăud - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ.
Tribunalul Bistrița Năsăud prin sentința civilă nr.1940 din 31 octombrie 2013 pronunțată în dosarul nr._ a admis excepția de
necompetență materială invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamanta S. R. DE R., cod fiscal RO8296093, cont_ B_ 0768 deschis la BCR sector 1, în
contradictoriu cu pârâta SC BAC D. SRL, CUI 17088210, nr. Reg. Com. J_
, în favoarea Judecătoriei B. .
Constatând ivit conflictul negativ de competență și, conform art. 134 din Codul de procedură civilă, a suspendat din oficiu judecata cauzei și a înaintat dosarul Curții de Apel Cluj în vederea soluționării conflictului.
Analizând excepția necompetenței materiale invocată din oficiu, tribunalul a reținut că p
otrivit art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994, persoanele juridice cu sediul în România au obligația să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune.
Prin art. 5 alin. (1) din HG nr. 977/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune, se prevede că această taxă se încasează de la plătitori prin S. Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "Electrica"
- S.A., prin filialele sale în baza unui contract de mandat, odată cu plata energiei electrice.
În alin. (2) al aceluiași articol din HG nr. 977/2003, se prevede că persoanele juridice care își asigură pe cont propriu energia electrică și nu au contract de furnizare a energiei electrice, vor plăti taxa direct Societății Române de R. .
Tribunalul a apreciat că, sub aspectul stabilirii instanței competente material nu prezintă relevanță împrejurarea că reclamanta este autorizată să presteze un serviciu public, de interes național, atâta timp cât taxa radio se face venit la bugetul societății reclamante, iar recuperarea sumelor datorate se efectuează în baza unor prevederi contractuale și nu potrivit prevederilor OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
În consecință, a rezultat că taxa pentru serviciul public de radiodifuziune nu face parte din categoria impozitelor, taxelor și contribuțiilor datorate bugetului de stat sau bugetelor locale, în sensul prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru a atrage competența specială a instanțelor de contencios administrativ.
Competența de soluționare a acțiunii în primă instanță aparține judecătoriei, determinată în raport cu valoarea pretențiilor deduse judecății, conform prevederilor art. 94 litera j C. proc. civ.
Pentru considerentele menționate, tribunalul, în baza prev. art.129 alin.2 pct.2, art. 130 alin. 2, art.133 alin.2 și art.158 alin.3 Cod procedură civilă, a admis excepția de necompetență materială cu consecința declinării competenței și înaintării dosarului instanței competente - Judecătoria Bistrița.
Având în vedere că sunt incidente dispozițiile art.133 alin.2 Cod proc. civilă, tribunalul a constatat ivit conflictul negativ de competență și, conform art.
134 și art. 135 alin. 1 Cod procedură civilă, a suspendat din oficiu judecata cauzei și a înaintat dosarul Curții de Apel Cluj în vederea soluționării conflictului.
Deliberand curtea retine ca in drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 533/2003 și ale HGR nr. 977/2003.
Nici Legea nr. 533/2003 pentru aprobarea OG nr. 71/2003, nici HGR nr. 977/2003 și nici Legea nr. 41/1994 nu fac trimitere la Legea nr. 554/2004 pentru soluționarea litigiilor intervenite între S. R. de R. și beneficiara serviciilor publice prestate de către aceasta.
În lipsa unor dispoziții exprese imperative în legile speciale, care să atribuie instanței de contencios administrativ competența de a soluționa litigiul promovat de S. R. de R. pentru recuperarea taxei pentru prestarea serviciului public de radiodifuziune, litigiul promovat de aceasta nu este supus, de drept, regulilor instituite de Legea nr. 554/2004. Pentru a stabili dacă litigiul cade sub incidența Legii nr. 554/2004 trebuie analizate elementele acestei acțiuni prin raportare la acest act normativ, în vederea determinării naturii
litigiului, ca și criteriu obiectiv principal în determinarea competenței după materie.
În ceea ce privește obiectul acțiunii în contencios administrativ, acesta este definit de art. 8 al Legii nr. 554/2004, și constă în solicitarea de a se anula în tot sau în parte actul administrativ unilateral, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. Potrivit art. 8 alin 2, instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum și orice litigii legate de încheierea, modificarea, interpretarea, executarea și încetarea contractului administrativ.
În cauză nu se identifică un act administrativ unilateral și nici un contract administrativ, astfel că obiectul acțiunii deduse judecății nu este unul specific acțiunii în contencios administrativ.
În plus, faptul că obiectul acțiunii este acela de realizare a dreptului, respectiv de a încasa "taxa"; pentru serviciul public de radiodifuziune, nu conferă
litigiului caracterul de "contencios administrativ"; numai pentru că art. 10 din Legea nr. 554/2004 se referă la litigii, care privesc "taxe";.
Așa cum a sesizat și tribunalul, art. 10 partajează competența între tribunale administrativ-fiscale și secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, asociind criteriul valorii la criteriul naturii litigiului. Stabilirea competenței după valoare trebuie să fie subsecventă stabilirii naturii litigiului.
Din analiza și a celorlalte elemente ale acțiunii formulată de S. R. de R., respectiv a părților și a cauzei, rezultă că litigiul nu se circumscrie contenciosului administrativ.
Referitor la părțile dintr-un litigiu de contencios administrativ, Curtea reține că acestea pot fi cele enumerate în art. 1 "Subiectele de sesizare a instanței"; din Legea nr. 554/2004.
S. R. de R. nu se identifică cu nici unul dintre aceste subiecte enumerate în alin 1-9 ale art. 1 din Legea nr. 554/2004.
Al treilea element al acțiunii civile, în general, și al acțiunii în contencios administrativ, în speță, este cauza, semnificând scopul pentru care este promovată acțiunea. Numai scopul în sine (valorificarea dreptului legitim de a încasa taxa legală de radiodifuziune) nu conferă litigiului natura de contencios administrativ.
În consecință, în măsura în care celelalte două elemente (subiectele și obiectul) ale acțiunii promovate de reclamantă nu se circumscriu specificului contenciosului administrativ, în sensul definit de art. 2 lit. f din Legea nr. 554/2004, acțiunea nu poate fi calificată ca fiind una de contencios administrativ, cu consecința stabilirii competenței instanței de contencios administrativ, respectiv tribunalului.
Faptul că reclamanta este înființată la serviciul public autonom de interes național și că serviciul public este definit în art. 2 lit. m din Legea nr. 554/2004 nu atrage competența instanței de contencios, întrucât așa cum s-a demonstrat, elementele acțiunii formulate nu corespund celor specifice unei acțiuni în contencios administrativ.
În consecință instanța apreciază că litigiul nu este unul de contencios administrativ, ci unul civil, de competența judecătoriei.
A;a fiind, Curtea stabilește că Judecătoria Bistrița este instanța competentă material să soluționeze litigiul promovat de reclamanta S. R. de R. .
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta S.
DE R. cu sediul în B., str.G. B. nr.60-64, sector 1 în contradictoriu cu pârâta SC BAC D. SRL cu sediul în B., str.T. V.
, f.nr., bl.17, sc.D, ap.54, jud.B. -Năsăud, în favoarea Judecătoriei B. .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din _
PREȘEDINTE GREFIER
AL H. EVA T. V.
red.S.Al H./A.C.
2 ex. - _
