Sentința civilă nr. 12453/2013. Contencios administrativ. Contestație la executare
| Comentarii |
|
Dosar nr._ R O M Â N I A
Cod operator de date cu caracter personal 3184 TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios A. ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILA Nr. 12453/2013
Ședința publică de la 06 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. -F. B.
Grefier I. -M. P.
Pe rol fiind judecarea cauzei Contencios administrativ și fiscal privind pe contestatorul C. A. în contradictoriu cu intimata A. C. -N., având ca obiect
contestație la ex.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru pârâtă, consilier juridic C. B. r, lipsă fiind reclamantul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că reprezentanta pârâtei depune la dosar întreaga documentație care a stat la baza emiterii acestui proces verbal.
T. ul după deliberare acordă cuvântul reprezentantei pârâtei pe excepția inadmisibilității acțiuni invocate de aceasta prin întâmpinarea depusă la fond ți susținută și în fața acestei instanțe.
Reprezentanta pârâtei își susține excepția inadmisibilității acțiunii, pe lipsa procedurii prealabile, solicitând admiterea excepției inadmisibilității acțiunii și pe cale de consecință solicită respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
T. UL
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus pe rolul J. i C. -N. reclamantul C. A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu parata A. C. -N.
, anularea titlului executoriu din data de_ încheiat de pentru suma de 2980,77 lei.
Parata a invocat, prin întâmpinare, excepția de necompetență materială a Judecătoriei C. -N., invocând dispozițiile art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia competența de soluționare revine instanțelor de contencios administrativ .De asemenea, parata a invocat și excepția lipsei procedurii prealabile.
Arată pârâtul că întrucât reclamantul nu a respectat prevederile legale în vigoare cu privire la introducerea plângerii prealabile, solicita admiterea excepției si respingerea acțiunii ca inadmisibila.
Pârâtul a invocat excepția nulității cererii de chemare în judecata pentru lipsa motivării în fapt si în drept a acesteia, arătând că cererea reclamantului nu a fost motivată în fapt si în drept, astfel cum prevăd dispozițiile art. 112, punctul 4 din Codul de Procedura Civilă.
Pe fond, parata a invederat ca reclamantul, domnul C. A., a depus în
ia 2008, Cererea de Plata nr. 3153/_, pentru o suprafața totala de 7,95 ha. In C. ia 2009, domnul C. A. a depus Cererea de Plata nr. 26086/_
, pentru o suprafața totala de 7,79 ha.
Conform art. 2 din O.U.G. nr. 125/2006, schemele de plați directe care se acorda începând cu anul 2007, ca mecanisme de susținere a producătorilor agricoli, sunt următoarele:
schema de plata unica pe suprafața (SAPS);
plați naționale directe complementare (PNDC) in sectorul vegetal;
plați naționale directe complementare (PNDC) in sectorul zootehnic;
schema de plata pentru culturi energetice;
schema de plata separata pentru zahăr.
Schema de plați directe (SAPS) se plătește producătorilor agricoli din Fondul european pentru garantare în agricultura (FEGA), iar plățile naționale complementare se plătesc din Fondul european pentru agricultura și dezvoltare rurala (FEADR) si din bugetul național.
Trebuie menționat faptul ca O.U.G. nr. 125/2006 a fost adoptata în legislația naționala în vederea stabilirii cadrului general de acordare a plaților directe în agricultura, in sectoarele vegetal și zootehnic, in conformitate cu mecanismele prevăzute de legislația europeana, și anume Regulamentul Consiliului (CE) nr._ privind stabilirea normelor comune pentru regimurile de susținere directa în cadrul politicii agricole comune si stabilirea altor regimuri de sustiner in favoarea agricultorilor, cu modificările si completările ulterioare, direct aplicabil in tara noastră de la 01 ianuarie 2007.
Incepând cu data de 1 ianuarie 2007 fermierii romani au acces la sprijinul acordat prin plați directe si la sprijinul acordat piețelor, reglementate prin Politica Agricola Comuna.
Potrivit art. 5 alin. 1) și 2) din O.U.G. 125/2006 "schema de plata unica pe suprafața (SAPS) consta in acordarea unei sume uniforme pe hectar, platibila o data pe an, decuplata total de producție".
Beneficiarii plaților directe în cadrul Schemei de plata unica pe suprafața pot fi persoanele fizice si/sau persoanele juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicita plata, în calitate de proprietari, arendași, concesionari, asociați administratori în cadrul asociațiilor în participatiune, locatari sau altele asemenea.
Conform prevederilor art. 7 din O.U.G. nr. 125/2006, pentru a beneficia de acordarea de plați în cadrul schemelor de plata unica pe suprafața, solicitanții trebuie sa depună cerere de solicitare a plaților in termen si sa îndeplinească o serie de condiții generale, enumerate la lit a-j din textul legal mentionat.
Pentru o mai buna cunoaștere a mecanismul de autorizare cereri - plați, in cadrul Schemei de plata unica pe suprafața, parata a subliniat urmatoarele:
O condiție esențială pe care statul roman trebuie să o îndeplinească pentru a putea absorbi fondurile pentru plățile directe este crearea unui sistem care sa asigure administrarea si controlul riguros al cererilor de plată ale fermierilor. Acesta este S. ul Integrat de Administrare si Control (IACS), - art. 17-20 din Regulamentul (CE)
nr. 1782/2003. iar crearea, implementarea și gestionarea lui intră în atribuțiile Agenției de Pltai si Intervenție pentru Agricultura (A. ) - art. 31 Ut. m) din Legea nr. 1/2004 privind infiintarea, organizarea si funcționarea Agenției de Plați si Intervenție pentru Agricultura, cu modificările și completările ulterioare.
Prin sistemul IACS sunt gestionate următoarele scheme de plată pe suprafață: SAPS {schema de plata unică pe suprafață), PNDC (plați naționale directe complementare), LFA (plați pentru zone defavorizate), masuri de agromediu, schema pentru culturi energetice și, începând cu 2008, plați tranzitorii pentru tomate.
S. ul IACS este format dintr-un ansamblu de componente reunind personal, proceduri, tehnica de calcul si telecomunicații în vederea gestionam cererilor de plata depuse de fermieri si verificării corectitudinii informațiilor declarate de aceștia - art.3 alin. (1), Ut .g) din OUG nr. 125/2006.
Verificarea corectitudinii se realizează prin compararea datelor declarate de fermieri cu o serie de date de referința stocate in bazele de date ale sistemului. întrucât suma plaților directe acordate unui fermier depinde in mod direct de suprafața de teren utilizata de acesta, un important rol în cadrul IACS ii deține sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS).
Pe langa construcția infrastructurii logistice si de IT necesare pentru a putea avea un IACS funcțional la momentul aderării, A. a realizat, inainte de integrarea României în Uniunea Europeana, o serie de activități de importanta primordiala :
înregistrarea fermelor în conformitate cu Ordinul MAPDR nr. 302/2005 privind realizarea Registrului fermelor, și crearea bazei de date Registrul fermierilor (ca element component al
S. ului integrat de administrare si control, în vederea identificării fermierilor care pot beneficia de sprijin național si de sprijin comunitar la data integrării României în Uniunea Europeana - art. 1 alin. (1) din Ordinul MAPDR nr. 302/2005).
crearea /.P/5, realizat pe baza de ortofotoplanuri pe care sunt identificate blocurile fizice. S~a creat un sistem de blocuri fizice unic identificate la nivel național. Aceste doua tipuri de date(ortofoto si blocuri fizice) s-au reunit intr- un sistem de informații geografice (GIS).
are-identificarea parcelelor agricole. Fermierilor înregistrați în Registrul Fermelor li s-au pusla dispoziție materiale grafice (ortofotoplanuri pe care sunt unic identificate blocurile fizice) si au fost rugați sa isi localizeze pe acest material parcelele declarate in Registrul fermelor, conform dispozițiilor cuprinse în art. 12 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 796/2004.
Datele declarate de fermieri în cererea de plata sunt introduse în baza de date IACS a cererilor. Suprafața agricolaa fiecărui bloc fizic este cunoscuta după incheierea procesului de digitizare. Suma suprafețelor parcelelor declarate de fermieri în cadrul unui bloc fizic este comparatacu suprafața de referința a blocului fizic.
în cazul în care suma suprafețelor declarate de către fermieri ca parcele agricole utilizate în cadrul unui bloc fizic este mai mare decât suprafața de referința a acestuia. înseamnă ca unul sau mai mulți fermieri au suoradeclarat suprafețele pe care le utilizează.
In sensul prevederilor art. 3 Ut. e) din OUG nr. 125/2006, prin "bloc fizic" se înțelege ca fiind "o suprafața continua de teren mărginită de limite naturale sau
artificiale permanente, utilizata in scopuri agricole de unul sau mai mulți fermieri, care poate include una sau mai multe parcele agricole".
Astfel. în anul 2008 domnul C. A. a depus Cererea de Plată nr. 3153/_, la Centrul Local C. -N. al A.P.I.A., pentru o suprafață totală de 7,95 ha și în C. ia 2009, a depus Cererea de Plată nr. 26086/_, pentru o suprafață totală de 7,79 ha.
Odată cu depunerea cererii privind solicitarea sprijinului pentru plăți directe pe suprafață, solicitantul are obligația să identifice parcelele agricole utilizate. La încheierea perioadei de depunere a cererilor, după introducerea acestora în baza de date IACS, are loc un control administrativ, care se realizează automat în software.
Scopul acestui control administrativ, presupune verificarea corectitudinii și completitudinii datelor din cereri și în principal o verificare încrucișată a tuturor cererilor de plata cu bază de date LPIS.
In anul 2009 cererea de plata a domnului C. A. a fost selectată în eșantionul de control clasic pe pe teren, întocmindu-se în urma efectuării controlului, Raportul de Control nr. RO/09/CJ/000151, conform căruia:
- parcelele nr. 1 (0,86 ha), 8 (0,58 ha), 9 (0,58 ha), 10 (0,58 ha) și 11 (0,58 ha) din cererea de plata, în urma controlului au fost confirmate cu suprafața de 0,00 ha - parcelele nefiind identificate în blocurile fizice în care au fost declarate inițial în cererea de plată.
- parcelele nr. 4 (0,72 ha) și 5 (0,58 ha) declarate în cererea de plată inițială au fost confirmate cu o suprafață mai mică decât cea declarată, respectiv parcela nr. 4 cu suprafața de 0,47 ha și parcela nr. 5 cu suprafața de 0,20 ha - neeligibilă pentru plată.
Domnul C. A. a participat la controlul pe teren, a arătat limitele parcelelor și a fost de acord cu rezultatele controlului - semnând raportul de control la data de_ . Parcelele identificate cu neconformitati la controlul pe teren efectuat în anul 2009, au fost declarate si în cererea de plata depusa în C. ia 2008.
Diferența dintre suprafața declarată de 7,95 ha a parcelelor SAPS și cea confirmată de 5,63 ha este mai mare decât toleranta permisa 30%. Diferența este 2,32 ha (41,21% din suprafața determinată), fapt care a condus la respingerea de la plată pe schema de sprijin SAPS.
Având în vedere:
controlul clasic pe teren efectuat în anul 2009,
art. 80 din Regulamentului (CE) Nr. 1122/2009 (conform art. 80, alin. 1 și 2 din Regulamentul CE nr. 1122/2009, "în căzui în care a primit plați necuvenite, agricultorul în cauza are obligația de a returna sumele respective, majorate cu dobânzile calculate pentruperioada dintre data la care agricultorului i se comunică obligația de rambursare și data respectivei rambursări sau deduceri a sumelor datorate") și prevederile legislației naționale învigoare,
parcelele identificate cu neconformitati la controlul pe teren efectuat în anul 2009, au fostdeclarate și în cererea de plată depusă în C. ia 2008;
diferența dintre suprafața declarată de 7,95 ha a parcelelor SAPS și cea confirmată de 5,63ha este mai mare decât toleranta permisa 30%. Diferența este 2,32 ha (41,21% din suprafața determinată) - se respinge plata pe schema de sprijin. Decizia de plată nr. 1707905/_ prin care s-a acordat domnului C.
A. suma de 2662,33 lei pentru cererea de plată depusă în C. ia 2008.
S-a stabilit, cu privire la cererea de plata depusa în anul 2008, în sarcina domnului C. A., o plata necuvenita în cuantum de 2662,35 lei la care se adaugă majorări de întârziere și dobânzi în cuantum de 318,42 lei.
Sprijinul financiar a fost acordat sub rezerva verificărilor ulterioare, aceste creanțe bugetare rezultate din nereguli ca urmare a utilizării necorespunzatoare a fondurilor comunitare și a sumelor de cofinantare aferente reprezintă sume de recuperat la bugetul general al Comunității Europene si/sau la bugetele naționale.
Instituțiile publice cu competențe în gestionarea fondurilor comunitare și a cofinanțării aferente au obligația de a efectua verificări asupra modului de soluționare al cererilor de acordare a sprijinului pe suprafața in vederea stabilirii, individualizării obligațiilor de plata și, totodată, au competenta emiterii titlului de creanța, toate acestea fiind indisolubil legate de obligația recuperării prejudiciilor cauzate fondurilor comunitare si fondurilor de cofinantare aferente.
Astfel, potrivit Legii nr. 139/2007 privind aprobarea Ordonanței de Urgenta a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plați directe si plați naționale directe complementare, care se acorda in agricultura începând cu anul 2007, si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societtaile agricole si alte forme de asociere in agricultura, "Art. 12A1. - (1) Sumele necuvenite acordate sub forma de sprijin se recuperează cu aplicarea dobânzilor și penalităților prevăzute de legislația In vigoare."
În drept, au fost invocate prevederile art. 115 și urm. Cod Procedură Civilă. Prin sentinta civila nr 4637/2013 pronuntata in dosarul civil nr _
judecatoria C. -N. a admis exceptia necompetentei materiale si a dispus declinarea competentei in favoarea T. ului C. .
Aceasta instanta, facand aplicarea principiului rolului activ si tinand seama de modalitatea in care actiunea introductiva a fost redactata a solicitat reclamantului sa precizeze daca a inteles sa conteste atat titlul de creanta fiscala ajuns la scadenta, reprezentat de procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare nr 216/_ cat si actele de executare silita efectuate in baza titlului executoriu.In pofida demersurilor intreprinse de instanta reclamantul nu s-a prezentat personal si nici nu a formulat in scris precizarile solicitate.
Stabilind ca sesizarea instantei s-a facut cu privire la verificarea legalitatii procesului -verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare nr 216/_ instanta va lua in discutie, cu precadere, in temeiul art 137 Cod procedura civila, exceptia inadmisibilitatii pentru lipsa plangerii prealabile, exceptie invocata in conditiile art 109 alin 3 Cod procedura civila, de catre parata, pe cale de intampinare.
Analizand exceptia instanta retine urmatoarele:
Reclamantul C. A. a depus în C. ia 2008, Cererea de Plata nr. 3153/_, pentru o suprafața totala de 7,95 ha iar in C. ia 2009 a depus Cererea de Plata nr. 26086/_, pentru o suprafața totala de 7,79 ha.
In anul 2009 cererea de plata a domnului C. A. a fost selectată în eșantionul de control clasic pe pe teren, întocmindu-se în urma efectuării controlului, Raportul de Control nr. RO/09/CJ/000151, conform căruia:
- parcelele nr. 1 (0,86 ha), 8 (0,58 ha), 9 (0,58 ha), 10 (0,58 ha) și 11 (0,58 ha) din cererea de plata, în urma controlului au fost confirmate cu suprafața de 0,00 ha - parcelele nefiind identificate în blocurile fizice în care au fost declarate inițial în cererea de plată.
- parcelele nr. 4 (0,72 ha) și 5 (0,58 ha) declarate în cererea de plată inițială au fost confirmate cu o suprafață mai mică decât cea declarată, respectiv parcela nr. 4 cu suprafața de 0,47 ha și parcela nr. 5 cu suprafața de 0,20 ha - neeligibilă pentru plată.
In temeiul raportului de control mentionat a fost intocmit procesul-verbal de constatare nr 216/_ prin care s-a stabilit in sarcina reclamantului obligatia de plata a sumei de 2980,77 lei, din care 2662,35 lei obligati principale si 318,42 lei majorari de intarziere si dobanzi.
Potrivit dispozițiilor art. 205 Cod procedură fiscală, împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrativ fiscale, se poate formula contestație potrivit legii; potrivit alin. 2, este îndreptățit la contestație numai cel ce consideră că a fost lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia.
De asemenea, în temeiul dispozițiilor art. 218 alin. 2 din același act normativ, deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestator sau de către persoanele introduse în procedura de soluționare a contestației potrivit art. 212, la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă potrivit legii.
Rezultă din dispozițiile legale enunțate anterior că actul administrativ fiscal care poate și trebuie să fie contestat în fața instanței de contencios fiscal este decizia emisă în soluționarea contestației introduse potrivit dispozițiilor art. 205 Cod procedură fiscală,
Or, în prezentul litigiu, instanta constată că reclamantul a solicitat, direct în fața instanței de judecată anularea titlului de creanta stabilite in sarcina sa,, fără a urma procedura prevăzută de dispozițiile art. 205 Cod procedură fiscală.
În consecință, neurmând procedura obligatorie prevăzută de dispozițiile art. 205 alin. 2, 218 alin. 2 Cod procedură fiscală, cererea reclamantului de anulare a procesului-verbal de constatare nr 216/_ si exonerarea de la plata sumei de 2980,77 lei apare ca fiind inadmisibilă.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite excepția inadmisibilității acțiunii pentru neparcurgerea procedurii prealabile.
Respinge ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul C. A.
,dom. în C. -N., str. A. V. nr. 10, ap. 2, jud.C. în contradictoriu cu pârâta
C., cu sediul în C. -N., Bulevardul M., P. A., parter nr. 18, jud.C. .
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 06 Septembrie 2013.
Președinte,
-F. B.
Grefier,
-M. P.
Red.tehnored MFB/ 4 ex/_
