Sentința civilă nr. 173/2013. Contencios. Litigiu Curtea de Conturi

Comentarii

0

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B. -N.

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 173/2013

Ședința publică din data de 14 Februarie 2013 Tribunalul format din:

PREȘEDINTE: B. L. T. GREFIER: M. D.

Pe rol fiind judecarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal pe reclamantul C. J.

B. -N., împotriva pârâtelor C. DE C. A J. B. -N. și CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, având ca obiect litigii C. de C. .

Cauza s-a judecat la fond la data de 24 ianuarie 2013, concluziile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Deliberând, constată:

T R I B U N A L U L

Prin cererea înregistrată sub numărul de mai sus, reclamantul C. J. B. -N., în contradictoriu cu pârâtele C. de C. A Județului B. -N. și Curtea de Conturi a României, a solicitat anularea Încheierii nr.VI. 158/_, admiterea contestației și, pe cale de consecință, anularea articolelor (punctelor) 1,2,3,5,6,7,8,9 din Decizia nr. 35/2010 emisă de C. de C. B.

-N., având în vedere următoarele considerente.

Prin adresa nr. 1340 din_ C. de C. B. -N. a transmis C. ui J. B. -

N. Decizia nr.35 din_ privind înlăturarea abaterilor de la legalitate și regularitate constatate și consemnate în procesul verbal de constatare nr. 7224/_, încheiat în urma desfășurării auditului financiar pentru anul 2009.

Procesul-verbal susmenționat a fost semnat cu obiecțiuni de reprezentanții C. ui J. B.

-N., obiecțiuni care nu au fost luate în considerare de către C. de C., trecându-se la emiterea Deciziei nr.35/2010.

Împotriva Deciziei nr.35/2010 a formulat, in termen legal, contestație, solicitând Comisiei de soluționare constituită la nivelul Curții de C. a R. anularea acesteia, respectiv a punctelor 1,2,3,5,6,7,8,9 din capitolul II.

Prin încheierea nr.VI.158 din_, comunicată și înregistrată la C. J. B. -N. la nr. 2534/_, Comisiei de soluționare a contestațiilor constituita la nivelul Curții de C. a R. a respins contestația ca netemeinică.

Consideră ca nici unul din argumentele susținute prin contestație nu au fost analizate cu temeinicie, încheierea nr. VI. 158/2011 fiind în esența o copie a Deciziei nr. 35/2010. Așa fiind, prezenta acțiune reiterează criticile aduse Deciziei nr.35/2010:

l. Referitor la punctul 1. "stabilirea întinderii prejudiciului creat bugetului C. ui J. B.

-N. prin plățile reprezentând "drepturi speciale" efectuate către funcționarii publici și personalul contractual în baza art. 34(2) din Acordul și Contractul colectiv de muncă încheiate pe anul 2009, înregistrarea în evidența contabilă și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia, inclusiv a foloaselor nerealizate determinate de la data plăților până la data recuperării prejudiciilor "

La punctul 3 al din capitolul "constatări" al deciziei, respectiv în capitolul II punctul subpunctul 1.1 al procesului verbal de constatare nr. 7224/_ s-a apreciat că acordarea unor drepturi potrivit acordului/contractului colectiv de muncă încheiat la nivelul autorității publice, s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale în vigoare.

Referitor la așa-zisa încălcare a prevederilor Legii nr. 130/1996 privind contractele colective de muncă, se apreciază că auditorii externi au interpretat in mod eronat și în totală contradicție cu spiritul legii textul legal susmenționat.

Opinia exprimată în procesul-verbal de constatare ar duce la concluzia că efectiva încheiere a unui contract colectiv de muncă este lipsită de suport juridic, lipsită de interes.

Că nu este așa dovedesc alte acte normative, spre exemplu Codul muncii: art. 157:

l. Salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/și colective între angajator și salariați sau reprezentanți ai acestora.

2. S. ul de salarizare a personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale se stabilește prin lege, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.

Potrivit art. 238 (1) Contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior; (2) Contractele individuale de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă; (3) La încheierea contractului colectiv de muncă prevederile legale referitoare la drepturile salariaților au un caracter minimal.

Așadar, trebuie să existe un act normativ cu putere de lege care să interzică acordarea anumitor drepturi, ceea ce nu este cazul de față. Contractul colectiv de muncă, ca orice contract, presupune autonomia de voință a partenerilor sociali, prin aplicarea principiului libertății contractuale și reprezintă legea părților, în timp ce cu prilejul încheierii lui, el este încheiat ca un contract, cu ocazia aplicării sale contractul colectiv de muncă reprezintă o reglementare asemenea unui act legislativ. Cu alte cuvinte, odată încheiat, executarea lui devine obligatorie pentru părțile contractante, iar neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contract atrage răspunderea părții vinovate de aceasta.

Opinia Comisiei de soluționare a contestațiilor cum că drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici și personalului contractual au fost stabilite prin OG nr. 6/2007, cu modificările ulterioare și prin O.G. nr.10/2008, astfel că salariile si sporurile aferente nu mai pot fi renegociate prin contracte colective de muncă ne-ar duce la concluzia că efectiva încheiere a unui contract/acord colectiv de muncă este lipsită de suport juridic, lipsită de interes, că prevederile Statutului funcționarilor publici (Legea nr. 188/1999 cu modificările și completările ulterioare) și ale Legii nr. 130/1996 sunt doar simple enunțuri, singurele drepturi de care pot beneficia angajații

1. ui J. B. -N. fiind reglementate de O.G. nr.6/2007 si O.G. 10/2008.

   Totodată, se arată că Legea nr.319/2006 a securității și sănătății în muncă prevede obligația angajatorului de a lua masurile necesare pentru asigurarea mijloacelor necesare securității și sănătății lucrătorilor, părțile semnatare ale acordului/contractului colectiv de munca hotărând in cazul de fata faptul ca aceasta obligație a angajatorului poate fi cel mai bine pusa in practica prin acordarea unor sume de bani. De altfel, nicăieri în cuprinsul Legii nr.319/2006 nu apare vreo interdicție sau limitare referitoare la negocierea masurilor prin care se poate realiza protecția si menținerea sănătății și securității personalului.

   În altă ordine de idei, se apreciază că se pune la îndoială legalitatea actului administrativ în temeiul căruia au fost acordate aceste drepturi, respectiv a Hotărârii C. ui J. B. -N. nr. 10/_, așa cum a fost aceasta modificata prin Hotărârii C. ui J. B. -N. nr. 93/2009.

   Actul administrativ susmenționat (astfel cum a fost ulterior modificat) a fost apreciat ca legal de instituția abilitată de lege (instituția prefectului județului) și a produs efectele juridice pentru care a fost emis.

   Prin necontestarea lor, acordul si contractul colectiv de muncă au dobândit putere de lege pentru părțile contractante, respectarea lor (in condițiile nedeclarării nulității) fiind garantata potrivit art.41 al.5 din Constituția R. .

   De asemenea, apar ca nefondate susținerile din încheierea nr.VI. 158/2011 a Comisiei de soluționare a contestațiilor potrivit cărora s-au încălcat prevederile art. 14 al. 3 si art.23 al. 1 din Legea nr. 273/2006 a finanțelor publice locale, întrucât Hotărârea C. ui J. B. -N. privind aprobarea bugetului pe anul 2009 a primit viza de legalitate, nefiind contestata nici de Instituția Prefectului si neexistând obiecțiuni nici din partea Direcției Generale a Finanțelor Publice din județul B. -N. .

   Este evident că, în virtutea atribuțiilor care le revin potrivit Legii administrației publice locale nr.215/2001, președintele C. ui J. B. -N. și aparatul de specialitate al acestuia au avut obligația de a pune în executare Hotărârea C. ui J. B. -N. nr.40/_ (astfel cum a fost aceasta modificată prin Hotărârea nr. 93 din_ ).

   Actele administrative se bucură "ab initio" de prezumția de legalitate, prezumție care poate fi înfrântă doar printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.

   Așa fiind, se apreciază că auditorii externi ai Camerei de C. nu au competența și atribuțiile legale de a se pronunța asupra legalității acestor acte administrative, substituindu-se instanței de judecată.

   1. Referitor la punctul II.2 "stabilirea întinderii prejudiciului creat bugetului C. ui J.

      1. -N. prin plata nelegală în luna decembrie 2009 a premiilor în limita a 10%din cheltuielile cu salariile și a premiilor în limita a 5% din economiile realizate pentru funcționarii publici și a premiilor în limita a 2% din cheltuielile cu salariile și a premiilor în limita a 2% din economiile realizate, pentru personalul contractual, înregistrarea în evidența contabilă și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia, inclusiv a foloaselor nerealizate determinate de la data plăților până la data recuperării prejudiciilor "

         La punctul 4 din "constatări" al deciziei atacate, respectiv la capitolul II punctul 1, subpunctul 1.2 din procesul-verbal de constatare, s-a apreciat că acordarea premiilor susmenționate a fost nelegală.

         Se reiterează punctul de vedere exprimat în notele de relații și obiecțiuni, respectiv faptul că premiile acordate prin Dispozițiile Președintelui C. ui J. B. -N. nr.263/_ și nr.273/_ au fost acordate pentru o perioadă anterioară abrogării articolelor 19 și 21 din OG. 6/2007 și a art. 11 și 12 din OG. 10 / 2008 prin Legea 330/ 2009, constituind drepturi cuvenite și neacordate pentru perioada de până la 31 octombrie 2009.

         De altfel, potrivit prevederilor art. 1 din O.U.G. nr. 41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai - decembrie 2009: "Pentru perioada 1 mai - 31 decembrie 2009, în ceea ce privește salarizarea personalului din sectorul bugetar, se aplică următoarele acte normative:

         1. Ordonanța Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază și al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și unele măsuri de reglementare a drepturilor salariate și a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, publicată în Monitorul Oficial al R.

            , Partea I, nr. 79 din 1 februarie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 177/2008, cu modificările și completările ulterioare;

         2. Ordonanța Guvernului nr. 9/2008 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 232/2007, și pentru acordarea unor creșteri salariale pentru funcționarii publici în anul 2008, publicată în Monitorul Oficial al R., Partea I, nr. 80 din 1 februarie 2008, aprobată prin Legea nr. 238/2008, cu modificările ulterioare."

      Aceste premii s-au acordat din fondul de salarii de 10% pe luna octombrie 2009, pentru funcționarii publici din aparatul de specialitate al C. ui J. B. - N. și din fondul de salarii de 2% pe trimestrul III 2009, pentru personalul contractual din aparatul de specialitate al C. ui J. B. -N. .

      Art.155 din Codul Muncii prevede că - salariul cuprinde, salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri, aceste premii constituie drepturi salariale cuvenite pentru perioada octombrie 2009 și respectiv trimestrul III 2009, perioadă care nu intră sub incidența Legii 330/2009, așa cum și salariul de bază, indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, au fost modificate după intrarea în vigoare a Legii 330/2009 din 5 noiembrie 2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, chiar dacă au fost achitate în luna noiembrie 2009 pentru luna octombrie.

      De regulă statele de plată privind drepturile salariale și alte drepturi cuvenite personalului C. ui J. B. -N., se întocmesc și se achită în luna următoare prestării serviciului public și cu respectarea încadrării în fondurile bugetare salariale ale perioadei respective.

      Potrivit principiului neretroactivității legii civile, consacrat în art.1 Cod civ. devenit principiu constituțional - art.15 alin.(2) din Constituția R., "Legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă".

      Pe cale de consecință legea nouă se va aplica de la data intrării ei în vigoare situațiilor juridice care se vor naște, modifica sau stinge după această dată.

   2. Referitor la punctul II.3 "recalcularea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale destinate bugetelor publice și întocmirea declarațiilor rectificative care vor fi depuse la organele fiscale în vederea efectuării regularizării cu bugetele respective" apreciem că această măsură se află în strânsă legătură cu cele de la punctele 11.1 și II.2, astfel că înțelege să o critice pentru aceleași motive.

   3. Referitor punctul II.5 privind "recalcularea situațiilor de lucrări la obiectivul "POD PESTE RÂUL IZVOR PE DJ 171, KM 28+302, TARLISUA" județul B. -N., utilizând prețurile din documentația de ofertă, stabilirea întinderii prejudiciului produs prin plățile nelegale efectuate și asigurarea măsurilor de recuperare a acestuia".

      Se apreciază că susținerile consemnate la punctul 6.1 din "constatări", respectiv la cap. II, pct. 2, subpct. 2.1. din procesul verbal de constatare sunt de asemenea netemeinice.

      S-a semnalat prin notele de relații faptul că, la data controlului, lucrarea la obiectivul "POD PSTE RÂUL IZVOR PE DJ 171, KM 28+302, TARLISUA" era în derulare, fiind realizată într-un procent de cea. 50%. Nefiind depășit prețul contractului, nu se poate aprecia ca acesta a fost ajustat. Așa cum bine s-a reținut în procesul verbal de constatare, valoarea contractului este de 4.106.610,22 lei, din care s-au cheltuit pana la aceasta data suma de 2.236.881,03 lei, in perioada_ .

      In consecință, la momentul efectuării auditului, nu se putea afirma că valoarea contractului a fost ajustată deoarece 2.236.881,03 - 4.106.610,22 .

      Se apreciază că, pe de o parte, singurele modificări aduse contractului sunt cele impuse de modificarea legislației, iar pe de altă parte, până la finalizarea lucrării, nu se poate vorbi de vreun prejudiciu.

   4. Referitor la punctul II.6 privind "recalcularea situațiilor de lucrări acceptate la plată la obiectivul "Refacere du pa calamități pod pe DJ 173, KM 7+011, peste râul Budac" prin eliminarea din acestea a cheltuielilor de organizare de șantier calculate în cotă procentuală din valoarea lucrărilor, întocmirea facturilor de stornare aferente și corectarea evidenței contabile"

      Constatările menționate la cap. II, pct. 2, subpct. 2.2.1 din procesul verbal de constatare, reiterate la punctul 6.2 a) din decizie sunt netemeinice.

      Așa cum reiese din însăși denumirea sa, aceasta a fost o lucrare de refacere după calamități. Acest lucru înseamnă că elaborarea documentației de execuție, execuția lucrărilor, etc. au un caracter de urgență. In acest caz, așa cum prevede legea documentația de proiectare s-a executat doar pentru fazele PT,CS, DE, concomitent, aproape cu execuția lucrării.

      Scopul principal a fost și a rămas salvarea acestui obiectiv de la distrugerea totală, în consecință lucrările au avut un caracter de consolidare și reparare, precum si unul de punere în siguranță a obiectivului in cauză. Lucrările de punere în siguranță a obiectivului sunt cele legate de regularizarea albiei, protecția malurilor, protecția fundului albiei in zona podului, protecția fundului si protejarea împotriva eroziunii in avalul podului, etc. Aceste lucrări se proiectează in baza debitelor previzionate cu o anumita repetabilitate la 100 ani . In consecința soluțiile de proiectare sunt de cele mai multe ori supuse modificărilor pentru a se obține in final efectul maxim.

      Se reiterează faptul că obligația proiectantului este aceea de a evalua costurile minime ale organizării de șantier, care nu sunt si nu pot fi obligatorii pentru constructorul care executa lucrarea. Ele folosesc doar pentru evaluarea generală a lucrării in vederea stabilirii procedurilor de achiziție in condiții normale. In fazele proiectate nu este necesară elaborarea unui deviz general și în consecință nici elaborarea unor liste de cantități pentru lucrările de organizare de șantier.

      Ținând cont de faptul că achiziția s-a făcut în urma unei "negocieri fără publicarea unui anunț prealabil" autoritatea contractantă a apreciat si a acceptat încheierea contractului cu estimarea procentuală a organizării de șantier, în cota negociată la 2,5% din valoarea lucrărilor executate, în condițiile în care pe piață se practică valori cuprinse de regula între 5 si 10 %. La momentul încheierii contractului nu se putea face o altfel de evaluare deoarece nu era definitivată soluția

      tehnică, nu se puteau stabili in totalitate căile de acces necesare execuției lucrărilor. Deoarece în contract nu au fost făcute alte precizări referitoare la acest lucru, decontarea lucrărilor s-a făcut in conformitate cu oferta depusă și acceptată.

   5. Referitor la punctul 11.7 "întocmirea Notelor de renunțare în concordanță cu Procesul verbal din data de_ prin care proiectantul a dispus renunțarea la unele lucrări și cu Referatul de prezentare cu privire la modul de executare a lucrării întocmit de proiectantul SC Drumex Ardeal Proiect SRL B. din luna iulie 2009, calcularea valorii notelor de renunțare, întocmirea facturilor de stornare și reflectarea acestora în evidenta contabilă".

      Se apreciază că susținerile cuprinse cap. II, pct. 2, subpct. 2.2.2 din procesul verbal de constatare, reiterate la punctul 6.2 b) din "constatări" sunt netemeinice.

      Astfel cum s-a arătat în notele de relații solicitate, toate plățile efectuate au avut un temei

      legal.

      Cu privire la lucrările suplimentare executate si decontate s-a precizat două aspecte

      esențiale:

      1. Apărarea de mal de tip 2 (zidărie uscată) proiectată pe o lungime totala de 125 m, din care pe malul stâng pe o lungime de 30 m, amplasată la capătul digului de dirijare lung de 80 m, la care se face referire, a fost prevăzută in oferta inițială, s-a realizat si decontat in 2008, fapt care se regăsește in situațiile de lucrări acceptate in acea perioadă.

      2. Ca urmare a viiturilor de primăvară de la începutul anului 2009, (fapt consemnat in procesul verbal din_ ) si a efectelor acestora, proiectantul a dispus prelungirea digului de dirijare, in amonte, până la încastrarea in mal, dispunând în același timp și umplutura din spatele digului de dirijare cu precizarea (regăsită în pv. din_ ) că nu mai este necesară protejarea capătului digului prelungit cu zidărie uscată, lucrare similară celei inițial proiectate și executate înainte de prelungirea digului.

      Având în vedere precizările de mai sus, zidăria uscată la care se face referire nu a fost ofertată suplimentar, iar cea din oferta inițială a fost realizată, deci nu putea constitui obiectul unei note de renunțare si nici nu a făcut obiectul vreunei decontări suplimentare.

      Lucrările de umplutură simbolizate prin articolul de deviz TSD 17A1 din oferta suplimentară se referă la prelungirea digului de dirijare, lucrare care se execută din pământ compactat si protejat cu perete zidit spre apă si nu pentru realizarea umpluturilor din spatele digului de dirijare, acestea neregăsindu-se in oferta de lucrări suplimentare si nici ca decontare.

      Lucrările suplimentare executate si decontate au avut la baza procesul verbal al proiectantului lucrării din_, oferta pentru lucrările suplimentare, nota de renunțare, precum si Actul adițional nr. 1 la contractul de lucrări nr. 7219/_ .

   6. Referitor la punctul II.8 "stabilirea întinderii prejudiciului produs bugetului C. ui J.

      B. -N. prin plățile fără documente justificative legale efectuate la obiectivul de investiții

      "Construire Cruce Monument loc. Piatra Fântânele"și asigurarea măsurilor de recuperare a acestuia".

      Se reiterează punctul de vedere exprimat în notele de relații și obiecțiunile formulate privitor la cap. II, pct. 3, subpct. 3.1. din procesul verbal de constatare și se aduce aceleași critici.

      Se consideră că, auditori publici externi pornesc de la o premisă greșită când susțin (la pag.44 alin (2) din procesul verbal de constatare) că "Modificarea tehnologiei de montaj care a stat la baza încheierii de contractului de execuție a monumentului impunea întocmirea unor Note de renunțare pentru articolul W1004A și întocmirea unei Note de comandă suplimentară pentru cantitatea de lucrări…"; deoarece obligativitatea întocmirii acestor acte nu este stipulată nici în contractul de lucrări, nici în caietele de sarcini, nici în oferta tehnică sau financiară a lucrării. în acest sens s-au dat lămuriri de Mora Csaba în Răspuns la Nota de relații anexă raportului la pct. 2a.). Suplimentar menționează că și în oferta tehnică anexa la contract executantul oferă varianta de montare cu automacara, drept pentru care considerăm că în oferta financiară la stabilirea prețului unitar s-a ținut cont de acest aspect.

      În altă ordine de idei dacă executantul S.C."CML-RO" SRL Beclean nu a probat cheltuielile (în viziunea auditorilor) cu documente justificative întocmite conform cerințelor, nu înseamnă că nu au fost efectuate cheltuielile nominalizate de executant. Auditorii nu au ținut cont de condițiile excepționale de execuție a lucrării, de drumul de acces cu pante peste limită legală, curbe mari și

      acces cu lățime limitată (pe distanța cuprinsă între drumul național DN 17 loc. Piatra Fântânele până la obiectiv).

      Pentru a înțelege toate cheltuielile ce erau necesare de efectuat în continuare se descrie succint (conform executantului) fazele care trebuiau executate pentru a ajunge macaraua la locul de montaj (obiectiv) și anume: Pe traseul C. Napoca - Piatra Fântânele pe drumul național transportul a fost asigurat de proprietarul utilajului și a fost facturat de acesta.

      Din drumul național până la obiectiv a fost necesară executarea unui drum, așa cum a fost prezentat de constructor și au fost necesare executarea următoarelor operațiuni: - demontarea parțială a automacaralei (elementele de contragreutate, brațe, ale macaralei etc.) pentru a fi posibilă deplasarea acestuia până la obiectiv, operațiune ce pe un drum obișnuit nu este necesară; încărcarea cu automacara de 14 tone a elementelor demontate și a elementelor transportate din C. și încărcarea pe utilajele de transport a constructorului; transportul acestor elemente și a macaralei cu ajutorul unor utilaje de transport și buldozere pentru a remorcarea utilajelor; descărcarea cu automacara de 14 tone a elementelor demontate și a elementelor transportate din C. și descărcarea de pe utilajele de transport a constructorului; remontarea automacaralei de montaj la locul de montare a elementelor de construcție cu automacara de 14 tone. Aceleași operații s-au efectuat și în sens invers (demontarea macaralei de montaj, transport până la DN, etc.)

      Pentru aceste operații constructorul a fost nevoit să folosească pentru operațiile susmenționate: automacarale de 14t, buldozere, trailere, personal de specialitate pentru demontare și montare muncitori specialist de la proprietarul macaralei de montaj și mecanici de pe utilajele constructorului.

      Se menționează că descrierea și încadrarea în articole de deviz a acestor operații nu se poate realiza nefiind articole de lucrări pentru aceste operații în accepțiunea prevederilor HG 28/2008. De aceea constructorul pentru a justifica aceste cheltuieli a nominalizat astfel(referitor numai la pozițiile neacceptate de auditori):

      • montaj - reprezintă cheltuielile ocazionate demontarea și remontarea macaralei în vederea transportului din DN17 la obiectiv (locul de calare), inclusiv cele două automacarale ce erau necesare la demontarea pieselor și încărcarea în mijlocul de transport și descărcarea din utilaje și montarea pieselor pe macara de montaj.

      • deplasarea utilajelor - cu transportul de la drumul național la obiectiv cu trailere și buldozere de tractare.

      • foile de parcurs - justifică cheltuielile efectuate cu transportul muncitorilor specialiști de la proprietarul macaralei de montaj de la C. la Piatra Fântânele și invers (și la demontare și la montare și invers) și cele pentru personalul de deservire a utilajelor susmenționate de la B. la Piatra Fântânele și invers.

      În consecință se consideră că cheltuielile realizate sunt justificate și au fost necesare, chiar dacă acestea nu puteau fi justificate cu încadrarea în articole de lucrări. De fapt chiar pentru acest lucru a fost specificat de proiectant în Caietul de sarcini - Lista cantități de lucrări la poziția "Nota" pct.2 " Prețurile unitare și valoarea art.2 (W1004A) va cuprinde cheltuielile legate de ridicarea și fixarea subansamblurilor, fiecare ofertant va cuprinde cheltuielile raportate la tehnologia de montare adoptată".

      Cu privire la pct.b) "Legea sau alte reglementări încălcate" din procesul verbal de constatare, se fac următoarele precizări:

      Auditorii externi fac referire la încălcarea prevederilor art. 51 (3). 54 (5) și 54 (6) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare considerând că la: art.51 (3) s-a încălcat prevederea "Efectuarea cheltuielilor bugetare se fac numai pe baza de documente justificative, care confirmă angajamentele contractuale".

      De fapt, angajamentul contractual este contractul de lucrări nr. 7096/_, unde la pct.20.1 este stipulat: "Pentru lucrările executate, plățile datorate de achizitor, executantului sunt cele declarate în propunerea financiară, anexă la contract". în consecință considerăm că documentul justificativ este propunerea financiară (în cazul nostru prețurile unitare la articolele de lucrări licitate);

      - art. 54 (5) "Instrumentele de plată trebuie să fie însoțite de documentele justificative. Aceste documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepția bunurilor, executarea serviciilor și altele asemenea, conform angajamentelor legal încheiate...

      Angajamentul legal încheiat este cel rezultat în urma licitației "oferta tehnică și financiară"- care face parte din contractul de lucrări. Astfel plata s-a făcut conform contractului, iar anexele contractului sunt angajamente legal încheiate.

      Referitor la Ordinul 784/34/N/1998 care prevede "pentru cantitățile de lucrări rezultate în plus sau minus față de devizele ofertă contractate se întocmesc nota de comandă suplimentară sau de renunțare, consideră că nu au fost încălcate prevederile acestuia deoarece aceste prevederi se referă la cantitățile de lucrări rezultate în plus sau în minus față de deviz. în acest caz nu sunt diferențe de cantități nici în plus nici în minus, deoarece rezultatul lucrării nu s-a modificat, adică monumentul nu s-a făcut nici mai mare nici mai mic față de proiect. Montarea cu automacara este doar un mijloc cu care s-a realizat lucrarea contractată.

      Se apreciază de asemenea că prevederile HG 28/2008 (descrise la fila 47) nu a fost încălcate, deoarece la baza decontării lucrărilor au stat situațiile de lucrări întocmite, conform ofertei financiare anexă la contract și nu actele cu care constructorul a justificat cheltuielile .

      Referitor la pct. f) din raport, se consideră că auditorii nu au luat în considerare explicațiile date privind prevederile din HG 925/2006 care la art. 95 pct. (2) prevede "în cazul în care, pe parcursul îndeplinirii contractelor se constată faptul că anumite elemente ale propuneri tehnice sunt inferioare sau nu corespund cerințelor prevăzute în caietul de sarcini, prevalează prevederile caietului de sarcini. Deci în cazul de față în caietul de sarcini la art.2 W1004A* este scris "Montaj tehnologic (cu helicopterul) în zone de munte greu accesibil sau alte tehnologii". Deci, din faza de licitație, ofertanții puteau forma prețul în sensul că tehnologia de montaj este la latitudinea lor, folosind un preț mai mare sau mai mic pentru a putea câștiga atribuirea contractului.

      Mai mult, auditorii nu au luat în considerare cele specificate răspunsul la notele de relații solicitate, în care se arată că tehnologia de execuție pentru orice lucrare este apanajul executantului. Acesta poate folosi orice tip de tehnologie dacă cu nu afectează cantitatea și calitatea lucrărilor. De fapt, și în caietul de sarcini pct.2 "Prevederile generale de execuție și recepție a lucrărilor" este specificat "Antreprenorului îi revine întreaga responsabilitate pentru toate operațiile executate pe șantier (montajul și asamblarea tronsoanelor) sau în ateliere (realizarea tronsoanelor în ateliere de confecții metalice), pentru procedee de execuție utilizate și pentru cantitatea și calitatea materialelor înglobate.

      Referitor la formularul F4 se menționează încă odată că listele de cantități de utilaje și echipamente tehnologice au în vedere doar utilajele și dotările care intră în structura investiției, adică acele utilaje care sunt necesare la funcționarea investiției sau pentru dotarea obiectivului și se cumpără pentru acea investiție. Această reiese și din "Metodologia privind elaborarea devizelor generale pentru obiectivele de investiții, anexa 4 din HG 29/2008 cap.4, pct.4.3 "..se cuprind cheltuieli pentru achiziționarea utilajelor și echipamentelor tehnologice, precum și a celor incluse în instalațiile funcționale".

   7. Referitor la punctul 11.9 "extinderea verificării la toate lucrările de investiții executate de către SC LDP B. SA în anul 2009 a căror valoare a fost actualizată fără temei legal prin utilizarea coeficientului K și recalcularea valorii situațiilor de lucrări în prețuri curente practicate de constructor în anul 2009, stabilirea întinderii prejudiciului produs bugetului C. ui J. B. -

N. prin plățile nelegale efectuate și asigurarea măsurilor de recuperare a acestuia.

Se apreciază, că pentru toate lucrările la care se face referire la punctul I. subpunctul 7.2 din decizia atacată, respectiv la cap. II, pct.3, subpct. 3.2. din procesul-verbal de constatare s-a procedat in mod legal la actualizarea prețului potrivit Ordinului nr.784/34/N/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conținutul-cadru de organizare a licitațiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare și decontare a execuției lucrărilor si a Ordinului nr. 553/5367 NN din 31 mai 1999 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind conținutul-cadru de organizare a licitațiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare și decontare a execuției lucrărilor, aprobate prin Ordinul comun al ministrului finanțelor și al ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 784/34/N din 13 aprilie 1998, in vigoare, coroborate cu prevederile art. 298 din O.U.G nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, potrivit cărora " contractele în curs de executare și procedurile de atribuire în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se definitivează pe baza prevederilor legale în vigoare la data inițierii acestora".

Astfel cum s-a arătat în detaliu în notele de relații solicitate de auditorii externi, lucrările la care se face referire expresă în procesul verbal de constatare, respectiv "Amenajare si consolidare DJ 173 km 49+300-60+300, Ocnița-Milaș", "Amenajare si consolidare DJ 172 C km 0+000-9+000, Josenii Bârgăului - Ilva Mica" "Amenajare si consolidare DJ 171, km 19+600-22+600, Lunca Borlesei - Borleasa", au fost si sunt executate in baza contractului_ încheiat între C. J. si Regia Autonomă de Drumuri si Poduri B. . Așa cum este prevăzut in contract, durata acestuia este cuprinsă in graficul de eșalonare din anexele 1, 2 si 3. Se poate constata cu ușurință că o parte din aceste anexe nu au termene de punere in funcțiune ceea ce înseamnă că nu putem vorbi de contracte expirate.

De asemenea, se apreciază că singura autoritate în măsură de a stabili ordinea efectuării lucrărilor preluate de S.C. L.D.P. S.A B. de la R.A.D.P. B., în temeiul Hotărârii C. ui J.

1. -N. nr. 40/1998 este C. J. B. -N., cel care își stabilește prioritățile in realizarea obiectivelor.

   Așa fiind, se apreciază că acceptarea și decontarea situațiilor de lucrări s-a făcut în mod legal, prin actualizare potrivit legislației în vigoare la data încheierii contractelor.

   Nu se contestă faptul că prevederile OUG nr.34/2006 stabilesc cadrul general în materia achizițiilor publice, dar potrivit principiului constituțional al neretroactivității legii și raportându-ne la data încheierii contractului rezultă fără putință de tăgadă faptul că, în speță, OUG 34/2006 nu își găsește aplicabilitatea.

   Având în vedere toate aceste considerente, se solicită admiterea acțiunii, anularea încheierii nr. VI.158/2011 si a Deciziei nr. 35/2011 a Curții de C. (punctele 1,2,3,5,6,7,8,9) ca netemeinice si nelegale.

   Pârâta Curtea de Conturi a României a depus la dosar întâmpinare (f. 181-205 vol. II),

   prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată și nelegală a acțiunii, apreciind că încheierea și decizia atacate în prezentul dosar sunt date cu respectarea dispozițiilor legale prin raportare la starea de fapt constatată de echipa de audit.

   In drept, s-au invocat dispozițiile art. 115 din Codul de procedură civilă, pe dispozițiile art. 140 din Constituția R. revizuită în anul 2003, pe art. 1, 810, 11, 12, 14, 15, 17, și 18 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe art. 1, 2, 3, 21, 22, 23, 24, de la art. 26 la art. 45, de la 62 la 65 din Legea nr. 94/1992, republicată, privind organizarea și funcționarea Curții de C., pe dispozițiile Legii nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, cu modificările și completările ulterioare, pe dispozițiile art. 14 și 23 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, pe dispozițiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, pe cele ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, pe prevederile Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de C., precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, aprobat prin Hotărârea nr. 1/04 februarie 2009 a Plenului Curții de C. a R., publicată în Monitorul Oficial al R., Partea I, nr. 78/ 10 februarie 2009, precum și pe cele ale Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de C., precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, aprobat prin Hotărârea nr. 130/04 noiembrie 2010 a Plenului Curții de C. a R., publicată în Monitorul Oficial al R., Partea I, nr. 832/13 decembrie 2010, precum și pe celelalte norme juridice la care s-a făcut referire în cuprinsul acestei întâmpinări.

   1. L. "A. "; B. -N. a depus la dosar cerere de intervenție în interesul reclamantei, ulterior precizată și completată

      (vol.III., pag.f.13-18), C. județean B. -N., prin care a solicitat admiterea acțiunii împotriva Încheierii nr.VI.158/_ pronunțată de Comisia de soluționare a contestațiilor constituită la nivelul Curții de C. a R. și a de Deciziei nr.35 din_ a Camerei de C. B. -N., atât în ceea ce privește anularea articolelor (punctelor) 1, 2 și 3 din decizia nr.35/2010 a Camerei de C. B. -N., cât și în privința suspendării celor 2 acte administrative atacate, referitor la punctele 1, 2 și 3 din dispozitivul deciziei, până la soluționarea irevocabilă a cauzei.

      Intervenientul susține întrutotul motivele de fapt și de drept invocate de către reclamantă în motivarea acțiunii sale, la care adaugă, ori respectiv punctează următoarele:

      Interesul și scopul cererii de intervenție in interesul reclamantei este subscris aprecierii asupra caracterului obligatori a acordului/contractului colectiv, dar și asupra legalității acestuia

      (acestora), confirmată ca atare prin Hotărârea C. ui județean B. -N. nr.10/2009, astfel cum a fost modificată prin Hotărârea C. ui județean B. -N. nr.93/2009, respectiv prin Dispozițiile Președintelui C. ui județean B. -N. nr.263/2009 și nr.273/2009, acte administrative perfect legale, apreciate ca atare de însuși Statul român prin Instituția prefectului care și-a dat avizul de legalitate, asupra lor și care și-au produs efectele juridice pentru perioada la care s-au raportat.

      Acordul/contractul colectiv de muncă s-a încheiat în condiții legale între Președintele C. ui județean B. N. și S. liber "A. "; pentru personalul contractual și funcționarii publici din cadrul C. ui județean respectivul act de natură contractuală colectivă fiind înregistrat la DMSSF B. -N. sub nr.647/_, neexistând vreo obiecție din partea respectivei instituții cu privire la legalitatea sa.

      Acordul/contractul colectiv, conform dispozițiilor sale și-a produs efectele pentru întregul an

      2009.

      Așadar Contractul/acordul colectiv au fost încheiate în condițiile prev. de art.28 alin.1 din

      Legea sindicatelor bnr.54/2003, ale Legii nr.130/1996, privind contractul colectiv de muncă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr.53/2003, Codul Muncii, OUG nr.2/2006, respectiv ale art.61 din Legea nr.188/1999 privind Statul funcționarilor publici, republicat, act/acte care au fost aprobate prin Hotărârea C. ui județean B. -N. nr.10/2009, astfel cum a fost modificată prin Hotărârea C. ui județean B. -N. nr.93/2009, contractul și respectiv acordul colectiv devenind anexe ale acesteia, acorduri și hotărâri care nu au fost revocate de emitent și nici anulate de vreo instanță de judecată.

      Mai mult de atât, drepturile în discuție au fost incluse în bugetul de venituri și cheltuieli a C. ui județean B. -N., aprobat ca atare prin Hotărâre a C. ui județean, act administrativ care de asemenea nu a fost revocat ori respectiv anulat de vreo instanță de judecată și prin care s-a dat doar eficiență execuțională unui act contractual (acord/contract colectiv) care a dobândit putere de lege în condițiile menționate anterior și asupra executării căruia este instituită garanția constituțională inserată în conținutul qart.41 alin.5 din Constituția R. .

      Astfel, cum s-a arătat și în acțiune, este evident că, în virtutea atribuțiilor care le revin potrivit Legii administrației publice locale nr.215/2001, Președintele C. ui județean B. -N. și aparatul de specialitate al acestuia au avut obligația de a pune în executare Hotărârile C. ui județean B. -N. .

      Îndemnizațiile în discuție au fost apreciate și menționate ca atare de părțile contractante (acord/contract colectiv) ca și Măsuri de protecție socială, ce evident necesită măsuri și facilități cu caracter financiar, nicidecum cu drepturi de natură salarială în sensul pretins de pârâtă, ele nefiind trecute la capitolul care reglementează salarizarea și celelalte elemente specifice acesteia, acordarea lor în modalitatea aleasă de reclamantă necontravenind dispozițiilor legale.

      Așadar, contractul/acordul colectiv în discuție și-a/și-au produs,, în totalitate efectele în privind părților contractante semnatare pe întreg parcursul anului 2009 și orice modificare și încetare anterioară față de termenul pentru care a fost încheiat, nu se putea face decât cu acordul ambelor părți.

      Art.969 Cod civil, conferă putere de lege convențiilor legal făcute, prevăzând ca și cauze de revocare consimțământul mutual sau cauze autorizate de lege, iar art.970 cod civil impune executarea, cu bună credință, a acestora.

      Conform art.100 al.4 din Contractul colectiv de muncă, unic la nivel național pe anii 2007- 2010 "Executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți";, text, de altfel, în acord și cu prevederile constituționale evidențiat în conținutul art.41 alin.5 din Constituția R. :

      "Dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate";.

      Astfel, atât contractul colectiv cât și acordul colectiv în baza căruia au fost acordate drepturile salariale nu au fost revocate/denunțate de părțile semnatare contractante, nici nu și-au încetat efectele și nici nu au fost suspendate prin intervenția instanței de judecată, devenind astfel legea părților.

      Mai mult de atât, cum s-a mai arătat sumele aferente drepturilor în discuție au fost incluse în Bugetul de venituri și cheltuieli a C. ui județean B. -N. pe anul 2009, aprobat printr-o

      Hotărâre a C. ui județean B. -N. care a primit avizul de legalitate a Instituției Prefectului Județului B. -N. .

      Așadar, toate actele menționat au fost confirmate de Instituția prefectului, care și-a dat avizul de legalitate și nu a înțeles să le atace în contencios administrativ, au dobândit putere de lege, atributul de legalitate al drepturilor acordate fiind astfel de necontestat.

      Deci, însăși Statul Român, prin reprezentantul său în teritoriu - Prefectul jud. B. -N., a apreciat asupra legalității acordării și plății drepturilor bănești în discuție, aspect față de care aprecierea unilaterală de către C. de conturi asupra nelegalității și plății lor, nu are nici un suport legal, respectiv întemeiat.

      Pe de altă parte, a apreciat asupra nelegalității acordării și plății unor drepturi care în perioada în discuție au fost apreciate chiar de către Statul român ca fiind acordate legal, s-ar aduce atingere însăși dreptului de proprietate a beneficiarilor sumelor încasate de către aceștia, legitim și cu bună credință, drept de proprietate protejat prin conținutul art.I din protocolul 1 adițional la Convenția Europeană.

      Din analiza atribuțiilor și competențelor stabilite de legiuitor in favoarea Curții de conturi și organelor sale de auditare care procedează la efectuarea controalelor nu rezultă dreptul acestora de a declara în mod unilateral ca nelegale acte juridice încheiate de terțe persoane.

      Acest atribut aparține doar instanțelor judecătorești nu altor organe cu activitate jurisdicțională, însă doar în condițiile prevăzute de lege.

      Art.24 din Legea nr.130/1996 rep. prevede că:

      "(1)Clauzele cuprinse în contractele colective de muncă negociate cu încălcarea prev.art.8 sunt lovite de nulitate.

      1. Nulitatea clauzelor contractule se constată de către instanța judecătorească competentă, la cererea părții interesate.

      2. In cazul constatării nulității unor clauze de către instanța judecătorească, partea interesată poate cere renegocierea drepturilor respectiv nulitate a fost constatată sunt înlocuite cu prevederile mai favorabile cuprinse în lege sau în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior, după caz";.

Ori, doar în cazul constatării nulității de către instanță, la cererea părții interesate (Statul român prin Instituția prefectului oricare persoană care dovedește un interes) se putea dispune cu privire la caracterul nelegal și prejudiciator al unui drept negociat (partea interesată având posibilitatea de a renegocia drepturile respective), însă nicidecum pârâta nu putea, în mod unilateral, să le declare nelegale.

Neprocedându-se în acest mod, este evident că însăși actele emise de C. de conturi - contestate - nu sunt fundamentate pe criterii de legalitate, iar pe cale de consecință, ele nu pot fi considerate legale, impunându-se anularea lor.

Conform art.125 alin.1 și art.130 alin.1 din Constituția R. raportat la art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, instanțele judecătorești sunt chemate să înfăptuiască justiția în numele legii care este unică, imparțială și egală pentru toți, reprezentarea intereselor generale ale societății și apărarea ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor fiind atributul Ministerului Public.

Conform textului legal menționat, actele juridice invocate de părțile unui litigiu pentru justificarea drepturilor conferite părților prin acestea nu sunt vădit nelegale (în sensul că prin acestea s-ar încălca în mod evident și fără putință de tăgadă ordinea de drept, ar avea o cauză imorală sau un scop ilicit), anularea lor putându-se face doar cu întrunirea condițiilor prev.de art.24 din Legea nr.130/1996 rep.

Așadar, respectivele acte nu "încalcă prevederile actelor normative în vigoare, ce privesc drepturi salariale de care poate beneficia personalul din instituțiile bugetare";.

Ori, nerespectarea de către organul de control a procedurilor/prevederilor legale obligatorii, respectiv nerespectarea tuturor procedurilor impuse prin prisma dispozițiilor legal imperative la care s-a făcut trimitere mai sus, ori la care reclamanta a făcut trimitere prin acțiune, se impune a fi sancționată cu constatarea nulității actelor contestate ori măcar cu aprecierea asupra nelegalității lor, admițându-se astfel acțiunea reclamantei.

Însă instanța nu este și nici măcar nu ar putea fi, pe această cale, ținută să analizeze legalitatea sau nelegalitatea unor acte la care se face trimitere în însăși actul/actul administrative contestate pe calea acțiunii formulate de reclamantă.

În ceea ce privește contestarea prin acțiune de către reclamantă a prev.pct.II.2 și respectiv 3 din Decizia nr.35/2010.

Susține întrutotul argumentele din motivarea reclamantei referitoare la netemeinicia și nelegalitatea măsurilor dispuse de către C. de conturi a jud. B. -N., cu completarea că o parte din motivele expuse mai sus în conținutul prezentei precizări de cerere de intervenție, referitoare la conținutul pct.II.1 din decizia contestată, sunt incidente și în situația analizată, atât în ceea ce privește atributul de legalitate de care se bucură cele 2 dispoziții ale președintelui C. ui județean prin care s-au acordat premiile în discuție (în raport de avizul de nelegalitate al Instituției Prefectului B. -N., reprezentant în teritoriu al însăși Statului român), cât și de consecința ce ar impune-o menținerea Deciziei camerei de C., respectiv aceea că "s-ar aduce atingere însăși dreptului de proprietate a beneficiarilor sumelor încasate de către aceștia, legitim și cu bună credință, drept de proprietate protejat prin conținutul art.I din protocolul 1 adițional la Convenția Europeană";.

2. Referitor la cererea de suspendare a executării actelor administrative atacate formulate de reclamantă în cadrul acțiunii în contencios administrativ în considerarea art.15 alin.1 din Legea nr.554/2004, susține întru totul motivarea reclamantei cu următoarele precizări și completări:

Cum întemeiat se susține în acțiune, prin aducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse la punctele ii. 1, 2 și 3 din Decizia nr.35/2010, s-ar produce un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului, prejudiciul constând în perturbarea previzibilă gravă a funcționării autorităților publice, având în vedere faptul că sunt vizate drepturi stabilite prin acordul/contractul colectiv de muncă, drepturi negociate, acceptate și asumate de părțile semnatare.

Cu atât mai mult, drepturile salariale ale angajaților - personal contractual și funcționari publici - PRIMĂRIEI Josenii Bârgăului au fost reduse și așa drastic, aproape la limita de subzistență, ca urmare a măsurilor legislative întreprinse în cursul ultimilor 2 ani.

Este îndeplinită în cauză și condiția văditei nelegalități a actelor administrative contestate, în contextul în care, din analiza atribuțiilor și competențelor stabilite de legiuitor în favoarea Curții de conturi și organelor sale de auditare care procedează la efectuarea controalelor nu rezultă dreptul acestora de a declara în mod unilateral ca nelegale acte juridice încheiate de terțe persoane. Acest atribut aparține instanțelor judecătorești sau altor organe cu activitate jurisdicțională, în condițiile expres prev.de art.24 alin.1 din Legea nr.130/1996, conform căruia "Nulitatea clauzelor contractuale se constată de către instanța judecătorească competentă, la cererea părții interesate";.

O atare cerere cum a fost formulată anterior (dar nici ulterior) emiterii actelor atacate.

Astfel, actele în discuție au dobândit putere de lege pentru părțile contractante, respectarea lor (în condițiile nedeclarării nulității) fiind garantată prin conținutul art.44 din Constituția R., și aceasta în condițiile în care nu se poate susține că actele administrative emise de către pârâtă ar avea o valoare juridică superioară actelor administrative emise de alt autorități publice (fie cele centrale sau locale),m regimul juridic fiind același pentru toate actele administrative, indiferent de emitent.

S-a menționat în acțiune și s-au dezvoltat pe larg în conținutul prezentei cereri asupra motivelor de nelegalitate (dar și netemeinicie) a actelor administrative atacate, cu trimitere punctuală la norme de drept, principii constituționale și de drept comunitar, în susținerea acțiunii, norme și principii ce creează astfel în aparență de drept asupra acțiunii în contencios, subscrise cazurilor "bine justificate"; de care face vorbire art.14 alin.1 din L.554/2004, subzistând și condiția

"pagubei iminente";, în raport de situația în care s-ar emite decizii de imputare ce lesne pot fi atacate în instanță ori formula acțiuni în vederea recuperării sumelor.

Si aceasta cu implicații "de natură a perturba grav funcționarea unui serviciu public administrativ";, în contextul expus mai sus în motivarea cererii, interesul public la are face trimitere art.14 alin.3 din L.5542004, fiind subscris și situației prezente, fiind mai mult decât evident, de natură a atrage suspendarea executării actului administrativ atacat până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în contencios formulată, sens în care solicită instanței a se pronunța.

Drept pentru care solicită ca în considerarea art.8, art.15, art.18 din L.554/2004, art.49 și urm. Cod proc.civilă cu trimitere la textele legale menționate în prezenta acțiune, admiterea acțiunii reclamantului și implicit cererea de intervenție conform solicitărilor. Cu cheltuieli de judecată.

Curtea de Conturi a României, atât în nume propriu, cât și pentru C. de C. B. -N. a formulat întâmpinare

(f.26-30) la cererea de intervenție în interesul reclamantului C. județean B. -N., formulată de S. L. "A. "; B. -N., prin care a invocat lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes cu consecințele specifice acestora, iar pe fond, a solicitat respingerea cererii de intervenție în interesul reclamantului.

În motivare, cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a intervenientului, S.

L. "A. "; B. -N., învederează instanței următoarele:

In conformitate cu poev.art.2 alin.1 lit.a din L.554/2004, a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, S. L. "A. "; B. -N. nu are calitate de persoană vătămată, astfel cum este aceasta definită de lege.

Decizia nr.35/2010, emisă de Curtea de Conturi a României - camera de C. B. -N., cuprinde măsurile stabilite în sarcina conducerii entității administrativ-teritoriale verificate, Județul

B. -N., constate ca urmare a misiunii de audit efectuate la această entitate.

Prin urmare, partea interesată să solicite anularea deciziei sus amintite este entitatea auditată, respectiv UATJ B. -N. prin organele sale legale de conducere, președintele consiliului județean, în sarcina cărora au și fost stabilite măsurile dispuse prin decizia de măsuri contestată, și nu S. L. A. "; B. -N. .

Atribuțiile organizației sindicale, stabilite prin disp.L.62/2011 a dialogului social, pot fi, eventual, exercitate împotriva actelor emise de conducerea entității verificate și nicidecum împotriva actelor emise de structurile Curții de conturi a R. .

Este adevărat că accesul la justiție este necondiționat. Însă aceasta nu înseamnă că orice cerere, corectă sub aspectul formal, obligă instanța să se pronunțe asupra fondului pretenției. Orice persoană se poate adresa judecătorului, dar nu fiecare persoană poate obține o judecată pe fondul oricărei pretenții. Prin condiția calității procesuale, se urmărește - în principiu - evitarea soluțiilor jurisdicționale pentru interesele generale și difuze ale unor colectivități. Aceasta este funcția procesuală ce justifică recunoașterea calității printre condițiile dreptului la acțiune. Legea recunoaște calitatea, abilitatea, posibilitatea unei persoane de a solicita judecarea pe fondul unei anumite pretenții, în contradictoriu cu o persoană sau cu o categorie de persoane determinate.

Judecătorul este cel care verifică, în fiecare caz în parte, dacă suntem in prezenta acelei relații, legături cerute de lege și din care se deduce existența calității procesuale.

Este adevărat că legislația în vigoare prevede dreptul sindicatelor de a apăra interesele membrilor lor, însă art.222 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, prevede că "la cererea membrilor lor sindicatele pot să-i reprezinte pe aceștia în cadrul conflictelor de drepturi";. După cum rezultă in text, dreptul de reprezentare se naște la cererea membrilor, cerere care nu a fost dovedită în acest proces. Mai mult chiar dreptul de reprezentare privește în exclusivitate conflictul de drepturi așa cum sunt acesta prev.de Leg.62/2011 a dialogului social.

Însă, în cazul de față nu avem de a face cu un conflict de drepturi, ci cu un litigiu generat de exercitarea unei atribuții de către o autoritate publică de rang constituțional, Curtea de Conturi a României. În astfel de cauze sindicatul profesional nu poate avea calitate procesuală activă.

De asemenea solicită instanței de judecată să constate că intervenientul nu justifică interesul în promovarea cererii de intervenție, astfel că se impune și respingerea cererii de intervenție ca fiind formulată de o persoană ce nu justifică nici un interes legitim.

O condiție esențială pentru promovarea oricărei cereri în justiție este existența unui interes, inclusiv pentru formularea cererii de intervenție, astfel cum prev.art.49 alin.1 și 3 Cod proc.civilă:

"(1) Oricine are interes poate interveni într-o privință ce se urmează între alte persoane. (3) Ea este în interesul uneia din părți când sprijină numai apărarea acesteia";.

Din interpretarea textului art.49 alin.1 din Codul de procedură civilă, rezultă că ceea ce distinge cele două forme de intervenție nu este interesul, care trebuie să fie întotdeauna propriu, al intervenientului, ci dreptul invocat, care în cazul intervenției accesorie aparține părții care intervine.

La rândul său interesul trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: să fie legitim din punct de vedere juridic, să fie născut și actual, să fie personal și direct.

Or, în cererea de intervenție accesorie, intervenientul nu dovedește nici un interes născut și actual, care să existe în momentul în are au formulat cererea de intervenție, precum și nici un interes personal și direct.

Drepturile și interesele legitime ale reclamantului sunt temeinic apărate și reprezentate în fața instanței de judecată de conducătorul unității administrativ-teritoriale verificate, președintele consiliului județean, precum și de consilierii juridici aui acesteia.

Mai mult, în cererea de intervenție accesorie nu sunt aduse argumente suplimentare față d cele arătate deja de reclamant și nici nu sunt produse noi probe.

Pentru aceste motive, solicită instanței să constate că partea interesată să formuleze plângere, în condițiile Leii nr.554/2204 a contenciosului administrativ, poate fi doar entitatea verificată, jud.

B. -N., prin reprezentantul său legal, președintele, ceea ce deja s-a și produs.

În ceea ce privește fondul cererii de intervenție, se solicită respingerea acesteia pe motivele de fapt și de drept ce au fost dezvoltate în apărările scrise depuse la dosarul cauzei.

In drept, se invocă disp.art.49 și art.115 Cod proc.civilă

Intervenientul S. L. "A. " B. -N.

și-a precizat cererea de intervenție și a arătat că sprijină apărarea reclamantului C. J. B. -N. și intervine doar în interesul acestuia.

Pârâta Curtea de Conturi a României susține că în raport cu prev. art.2, alin.(1) lit.a) din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ cu modificările și completările ulterioare, intervenientul nu are calitate procesuală activă întrucât Decizia nr.35/2010 cuprinde măsuri stabilite în sarcina conducerii UATJ B. -N. și ca atare numai aceasta prin reprezentanții ei poate contesta decizia și nu și intervenientul S. L. "A. " B. -N. .

Mai susține pârâta că intervenientul nu justifică nici interesul promovării cererii de intervenție așa cum este acesta circumscris de prev. art.49, alin.(1) și (3) din Cod Pr. Civ. respectiv că ceea ce distinge cele două forme de intervenție nu este interesul, care trebuie să fie întotdeauna propriu, al intervenientului, ci dreptul invocat care în cazul intervenției accesorii aparține părții care intervine și că intervenientul nu dovedește că interesul este născut și actual, personal și direct pentru că drepturile și interesele legitime ale reclamantului sunt temeinic apărate și reprezentate în fața instanței de judecată de conducătorul UATJ verificate respectiv de președintele CJBN și consilierii juridici ai acestuia.

Se arată că potrivit prev. art.2, alin.(1) lit.a), teza ultimă din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ cu modificările și completările ulterioare în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate și organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ [...] drepturile și interesele legitime ale unor persoane fizice determinate.

Potrivit cu prevederile sus menționate au calitate de persoane vătămate asimilate și pe cale de consecință calitate procesuală activă și organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ [...]a drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate.

Intervenientul S. L. "A. " B. -N. este, în raport cu prev. art.1, lit. u), lit.w) din Legea Nr. 62 / 2011 Legea dialogului social cu modificările și completările ulterioare, organizație sindicală, sindicat denumire generică pentru sindicat [...]. Se constituie pe baza dreptului de liberă asociere, în scopul apărării drepturilor prevăzute în legislația națională, în contractele colective și individuale de muncă sau în acordurile colective de muncă, [...] pentru promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor săi; sindicat - formă de organizare voluntară a angajaților, în scopul apărării drepturilor și promovării intereselor lor profesionale, economice și sociale în relația cu angajatorul.

Ca atare S. L. "A. " B. -N. este organism social care are ca obiect de activitate protecția drepturilor diferitelor categorii de angajați.

Întrucât prin Decizia Curții de C. nr.35/2010 s-a stabilit că în anul 2009 s-au acordat salariaților din aparatul de specialitate al CJBN drepturi bănești în baza Acordului / Contractului colectiv de muncă pe anul 2009 așa cum a fost aprobat prin HCJ nr. 10/2009 modificată prin HCJ nr. 93/2009 iar Acordul Contractul colectiv de muncă a fost încheiat între reclamantul C. J.

B. -N. și S. L. " A. " B. - N. ca apărător al acestor drepturi rezultă că intervenientul S. L. " A. " B. -N. are calitate procesuală activă în proces.

Ca urmare excepția privind lipsa calității procesuale active a intervenientului S. L. "A. " B. -N. este nelegală și neîntemeiată astfel că se solicită respingerea ei.

În drept s-au invocat prev. art.2, alin.(1) lit.a), teza ultimă din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ cu modificările și completările ulterioare, prev. art.1, lit. u), lit.w) din Legea nr. 62/2011 Legea dialogului social cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea pârâtul C. J. B. -N. a depus la dosar "Note scrise";

(f. 64-65), prin care a arătat următoarele:

Cu privire la punctele 1-3 din Decizia nr. 35/2010 a Camerei de C. a R., apreciem că admiterea acțiunii s-ar impune ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, în forma sa adoptată de Camera Deputaților ca și cameră decizională, dar avându-se în vedere în susținerea argumentelor noastre, însăși Proiectul de lege în forma în care a fost adoptat inițial de către Senatul R., concretizat în actul adoptat (modificat însă ulterior de către Camera Deputaților): "Legea privind unele măsuri referitoare la drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice".

Este adevărat că, în forma finală a legii, astfel cum aceasta a fost adoptată de Camera Deputaților și publicată în M.Of., dispozițiile acesteia îi conferă mai degrabă (atât prin conținutul diferențiat în privința incidenței legii față de beneficiarii ei, cât și însăși prin titlul actului normativ) un caracter exonerator de plată, de amnistiere fiscală ("Legea amnistiei fiscale", cum de altfel a fost și denumită impropriu în mass-media), dar însăși faptul existenței ei face inutilă menținerea Deciziei Camerei de C. și respectiv a încheierii atacate,în contextul în care efectul principal al conținutului Deciziei Curții de C. atacate constă tocmai în obligarea entității controlate la recuperarea în condițiile legii (Legea 188/1999 r., ori Codul muncii) a sumelor pretins încasate fără drept, restul dispozițiilor având un caracter doar accesoriu. Se apreciază astfel că, dacă actul a devenit ineficace în privința efectelor principale, ineficacitatea în discuție se transferă în mod firesc și implicit legal și efectelor sale accesorii.

Mai mult de atât, în forma sa adoptată la Senat, chiar dacă ulterior a fost modificată, s-a conferit drepturilor salariale ori de altă natură, precum celor în cauză, acordate în conformitate cu prevederile art.l din lege, o apreciere de legalitate (în special prin conținutul art.2, dar și prin însăși conținutul titlului legii), legiuitorul de la Senat având astfel în vedere și aprecierea asupra unor motive de legalitate a acordării drepturilor în cauză, precum cele menționate în cuprinsul cererii noastre introductive.

Cu privire la punctele 5, 6 și 9 din Decizia atacată, se învederează faptul că, prin adresa nr.8117 din_ C. J. B. -N. a solicitat punctul de vedere al Ministerului Finanțelor Publice cu privire la valabilitatea și legalitatea aplicării prevederilor Ordinului comun al Ministrului Finanțelor și al Ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului nr. 784/34/N/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conținutul cadru de organizare a licitațiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare și decontare a exerciții lucrărilor, completat și modificat prin Ordinul comun al Ministrului Finanțelor și al Ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului nr. 553/5367/NN/1999.

Pârâta Curtea de Conturi a României a depus la dosar "Note scrise";,

prin care s-a invocat excepția lipsei de interes a reclamantului și a intervenientului în interesul reclamantului de a solicita instanței de judecată atât în anularea în parte a Deciziei nr. 35 din 29 noiembrie 2010 a Curții de C.

- C. de C. B. -N., cât și anularea încheierii nr. VI. 158/_ pronunțată de Comisia de soluționare a contestațiilor constituită la nivelul Curții de C. a R., în ceea ce privește măsurile referitoare la drepturile salariale acordate tară bază legală angajaților, ținând cont de împrejurarea că ulterior înregistrării sale introductive pe rolul Tribunalului B. -N., a intrat în vigoare Legea nr. 84/14 iunie 2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.

În motivare s-a arătat că potrivit dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 84/2012: "Se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială, pe care personalul din sectorul bugetar trebuie să le restituie ca urmare a deciziilor de impunere, emise de angajatori, drept consecință a constatării de către C. de C. a unor prejudicii";.

Totodată, așa după cum se dispune la alin. 2 art. 2 din aceeași lege: "Sumele recuperate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, ca urmare a deciziilor angajatorilor, prevăzute la alin. 1, nu se restituie".

Or, speța dedusă judecății se circumscrie întocmai acestei stări de fapt și de drept și vă rugăm să observați că, în momentul de față, nu mai subzistă nici un impediment de natură juridică pentru a obține exonerarea de la plată a sumelor constatate drept prejudiciu de misiunea de audit a Curții de C. - C. de C. B. -N. .

Odată cu intrarea în vigoare a dispozițiilor Legii nr. 84/2012 ne apare că o acțiune introductivă de felul celei ce formează obiectul litigiului de față, este în mod vădit lipsită de interes, dat fiind faptul că nicio autoritate sau instituție publică nu mai poate să pretindă de la angajații săi nicio sumă de bani pentru a se repara prejudiciul constatat de misiunea de audit a Curții de C. și a cărui recuperare s-a dispus prin Decizia nr. 35/2010 a Curții de C. - C. de C. B. -N., iar în ceea ce privește recuperarea sumelor deja achitate de angajații și membrii de sindicat către reclamantă, în virtutea deciziei Curții de C., acestea nu le mai pot fi restituite, ca urmare a prevederilor neechivoce ale art. 2 din Legea nr. 84/2012.

Astfel că, se solicită a se observa că nu mai suntem în prezența existenței unui interes, adică a unui folos practic, urmărit nici de către cel care a formulat acțiunea introductivă și nici de cel ce a formulat cererea de intervenție în interesul reclamantului.

Printre altele, interesul juridic trebuie să fie născut și actual, deci trebuie să existe în momentul în care se exercită acțiunea civilă, în sensul că partea s-ar expune la un prejudiciu numai, dacă nu ar recurge în acel moment la acțiune, în forma concretă de manifestare a acțiunii.

Totodată, în procesul civil nu poate fi invocat un interes oarecare, ci acesta trebuie sa fie legitim, personal - adică propriu celui ce promovează acțiunea civilă, născut și actual - respectiv un interes care se află în ființă la data promovării acțiunii civile și pe tot timpul exercitării acesteia.

Se consideră că interesul promovării atât a acțiunii introductivă, cât și a cererii de intervenție în interesul reclamantului, nu mai îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, în sensul că interesul nu mai este actual, personal si direct, deoarece nu mai există nici un folos practic pentru cel care a pus în mișcare acțiunea introductivă, așa cum aceasta a fost formulată.

Or, în acest moment, se consideră că instanța de judecată nu poate aprecia decât că atât reclamantul, cât și intervenientul în interesul reclamantului nu mai justifică un interes în promovarea acțiunii introductive, a pretențiilor lor, întrucât admiterea acesteia nu le aduce un folos practic, având în vedere faptul că prin dispozițiile Legii nr. 84/2012 este paralizată efectiv activitatea de recuperare a prejudiciilor constatate de misiunile de audit ale Curții de C., ținând cont de considerentele de ordin social și umanitar ce au fost avute în vedere de legiuitor, când a edictat această lege.

Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:

Prin Încheierea nr. VI.158 (vol.I. pag.29-46) s-a respins contestația nr.8117/_ înregistrată la C. de C. B. -N. sub nr.1415/_, formulată de președintele C. ui J.

B. -N., împotriva măsurilor dispuse la Capitolul II punctele 1,2, 3, 5, 6, 7, 8 și 9 din Decizia nr.35/_ emisă de C. de C. B. -N. ca urmare a auditului financiar asupra contului anual de execuție bugetară pe anul 2009 desfășurat la C. ui J. B. -N. în perioada _

.-_ .

În ce ea ce pri vește măs urile dispuse la capitolul II punctele: 1-3 din D ecizia atacată

, ce vizează stabilirea și recuperarea prejudiciului creat bugetului reclamantei prin plățile reprezentând " drepturi speciale";, a unor categorii de premii efectuate către funcționarii publici și personalul contractual pe anul 2009, precum și recalcularea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale destinate bugetelor publice, cu întocmirea declarațiilor rectificative, tribunalul reține că reclamantul a aratat că drepturile acordate funcționarilor publici și personalului contractual au fost aprobate prin acte administrative, respectiv hotărâri de consiliu local, neatacate de instituțiile cu atribuții în controlul legalității, având în vedere și prevederile art. 24 alin(2) din Legea 130/1996 ( "Nulitatea clauzelor contractuale se constată de către instanța judecătorească competentă, la cererea părții interesate";, iar o atare cerere nu a fost formulată); că actele în discuție au dobândit putere de lege pentru părțile contractante, respectarea lor (în condițiile nedeclarării nulității) fiind garantată prin conținutul art. 44 din Constituția R., aceasta în condițiile în care nu se poate susține că actele administrative emise de către pârâtă ar avea o valoare juridică superioară actelor administrative emise de alte autorități publice (fie ele centrale sau locale), regimul juridic fiind același pentru toate actele administrative, indiferent de emitent.

Prin Procesul verbal de constatare înregistrat la C. de C. B. -N. sub nr. 1268/_

, s-a consemnat faptul că în anul 2009, entitatea auditată a acordat salariaților din aparatul de specialitate al C. ui J. B. -N. drepturi bănești pentru menținerea sănătății și securității muncii și asigurarea protecției personalului sub formă de "drepturi speciale", în cuantum de 750 lei

pe lună/salariat pentru funcționarii publici și respectiv 850 lei lună/salariat, pentru personalul contractual.

"Drepturile speciale" au fost acordate în baza prevederilor art.34(2) din Acordul și Contractul Colectiv de Muncă, potrivit cărora acestea reprezintă acoperirea unei părți din cheltuielile cu medicamente, tratamente medicale, acoperirea unei părți din cheltuielile cu hrana, reducerea stresului, refacerea capacității de muncă.

S-a retinut ca, prin plățile nelegale efectuate în perioada 01.01-_, bugetul C. ui J.

B. -N. a fost prejudiciat cu suma totală de 1.174.648 lei (852.932 lei, suma brută drepturi speciale +234.556 lei contribuții angajator +87.160 lei, foloase nerealizate).

Prin Decizia nr.35/_ emisă de C. de C. B. -N. s-a dispus stabilirea întinderii prejudiciului creat bugetului C. ui J. B. -N. prin plățile reprezentând "drepturi speciale" efectuate către funcționarii publici și personalul contractual în baza art.34 (2) din Acordul și Contractul Colectiv de Muncă încheiate pe anul 2009, înregistrarea în evidența contabilă și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia, inclusiv a foloaselor nerealizate determinate de la datele plăților până la datele recuperării prejudiciilor.

Invocarea de către reclamant și intervenient a faptului că hotărârea C. ui J. a fost avizată pentru legalitate de Instituția prefectului nu constituie temei legal de acordare a drepturilor, având în vedere prevederile art.81 alin. 1 și alin.2 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă, potrivit cărora, reglementările cuprinse în hotărârile consiliilor locale și ale consiliilor județene, precum și cele cuprinse în ordinele prefecților sau în dispozițiile primarilor nu pot contraveni Constituției R. și reglementărilor din actele normative de nivel superior.

Sporurile și alte drepturi pentru personalul bugetar pot fi acordate numai în situația în care acestea sunt reglementate prin legi speciale, iar contractul colectiv de muncă reprezintă legea părților numai în situația în care se respectă dispozițiile legale în vigoare.

Conform art.25 din HG nr. 833/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor paritare și încheierea acordurilor colective, clauzele acordurilor colective nu pot exceda drepturilor și obligațiilor reglementate prin lege sau nu pot stabili drepturi și obligații suplimentare față de cele reglementate prin lege în derularea raporturilor de serviciu.

Legalitatea Acordului colectiv privind raporturile de serviciu aprobat prin hotărârea consiliului județean se poate analiza, pe cale incidentală, fără ca astfel să se poată susține cu temei că instanța și-ar depăși limitele sesizării, întrucât însăși reclamanta a susținut drept temei legal al acordării drepturilor sale salariale acest înscris. Împrejurarea că printr-un acord colectiv de muncă se stabilesc pe bază de negociere alte drepturi de natură salarială ori se majorează drepturile în afara ori peste limitele prevăzute de lege nu pot fi opuse cu succes terților, și în principal organelor de control administrativ extern de audit financiar și nici instanței judecătorești.

Referitor la drepturile pentru acoperirea unei părți din cheltuielile cu tratamente medicale si medicamente sunt corecte reținerile comisiei de soluționare a contestației in sensul că pentru angajați, dreptul la asistență medicală, proteze și medicamente este reglementat prin Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, la capitolul referitor la asigurările sociale de sănătate, acestea având ca obiectiv asigurarea protecției asiguraților în mod universal, echitabil și nediscriminatoriu din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, la constituirea căruia participă atât salariații cât și angajatorii.

Cu privire la drepturile acordate pentru acoperirea unei părți din cheltuielile cu hrana, corect s-a reținut că acestea nu au temei legal, deoarece conform prevederilor Legii nr. 142/1998, salariații din sectorul bugetar pot primi o alocație individuală de hrană numai sub forma tichetelor de masă, care pot fi utilizate potrivit destinațiilor prevăzute de lege.

In ceea ce privește acordarea unor drepturi pentru acoperirea unei părți din cheltuielile cu reducerea stresului și refacerea capacității de muncă., tribunalul constata ca sporurile și primele ce se acordă funcționarilor publici erau reglementate de O.G. nr.9/2008, iar cele care se acordă personalului contractual sunt reglementate prin O.G. nr. 10/2008, si ca aceste drepturi speciale acordate salariaților C. ui J. B. -N. nu se regăsesc printre cele prevăzute de aceste acte normative.

Nici drepturile speciale pentru menținerea sănătății și securități muncii nu se regăsesc printre drepturile care se pot acorda funcționarilor publici în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.9/2008 cu modificările și completările ulterioare și nici în cele reglementate prin

Ordonanța Guvernului nr. 10/2008 cu modificările și completările ulterioare în ceea ce privește personalul contractual din cadrul instituțiilor bugetare.

Comisia constată totodată că Legea nr.319/2006 a securității și sănătății în muncă, prevede obligația angajatorului de a lua măsurile necesare pentru asigurarea securității și protecția sănătății lucrătorilor, asigurarea cadrului organizatoric și a mijloacelor necesare securității și sănătății în muncă, dispozițiile legale menționate vizând măsuri de asigurare a sănătății și securității în muncă și nu acordarea unor sume de bani salariaților.

În raport cu prevederile legale mai sus arătate, Comisia constată că drepturile speciale pentru menținerea sănătății și securității muncii și protecției personalului acordate personalului C. ui J.

B. -N. nu au temei legal, dispozițiile legale menționate vizând măsuri de asigurare a sănătății și securității în muncă și nu acordarea unor sume de bani salariaților.

Referitor Ia măsura dispusă la Cap.II punctul 2 din Decizia nr. 35/_ privind acordarea, fără temei legal a premiilor funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul C. ui J.

B. -N., tribunalul retine că în luna decembrie 2009 s-au plătit salariaților din cadrul C. ui J.

B. -N., următoarele premii fără bază legală: - premii din fondul de salarii de 10% pe octombrie 2009 pentru funcționari publici; - premii din fondul de salarii de 2% pe trimestrul III 2009 pentru personal contractual; - premii din economii pe perioada ianuarie-septembrie 2009 pentru funcționari publici și personalul contractual;

Premiile din fondul de salarii de 10% și 2% din fondul de salarii s-au plătit pe statele de plată ale drepturilor salariale aferente lunii noiembrie, respectiv în data de_, iar premiile din economii s-au plătit pe state separate în data de_ .

Premiile s-au acordat în baza dispozițiilor C. ui J. respectiv Dispoziția nr.263/_ pentru premiile din fondul de salarii de 10% și 2% și Dispoziția nr.273/_ pentru premiile din economii.

Prin Decizia nr.35/_ emisă de C. de C. B. -N. la Cap.II punctul 2 s-a dispus stabilirea întinderii prejudiciului creat bugetului C. ui J. B. -N. prin plata nelegală în luna decembrie 2009 a premiilor în limita a 10% din cheltuielile cu salariile și a premiilor în limita de 5% din economiile realizate pentru funcționarii publici și a premiilor în limita a 2% din cheltuielile cu salariile și a premiilor în limita de 2% din economiile realizate, pentru personalul contractual, înregistrarea în evidența contabilă și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia, inclusiv a foloaselor nerealizate determinate de la datele plăților până la datele recuperării prejudiciilor.

Primele ce se acordă în anul 2009 funcționarilor publici erau reglementate prin art. 19 și art.21 din O.G. nr. 9/2008 cu modificările și completările ulterioare, iar cele ce se acordă personalului contractual sunt reglementate prin art. 11 și 12 din O.G nr. 10/2008, cu modificările și completările ulterioare, insa au fost abrogate la 3 zile de la intrarea în vigoare a Legii nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Astfel, constituirea fondului de premiere și plata efectivă a premiilor s-a efectuat fără temei legal, deoarece, în momentul emiterii,de către Președintelui C. ui J. a dispozițiilor de acordare a premiilor, prevederile art. 19 și art.21 din O.G. nr. 6/2007, respectiv art. 11 și 12 din O.G nr. 10/2008 erau abrogate prin dispozițiile art.49 din Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și astfel sumele neconsumate nu mai puteau fi utilizate.

Referitor la măsura dispusă la Cap.II punctul 3 din Decizia nr. 35/_ privind recalcularea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale destinate bugetelor publice și întocmirea declarațiilor rectificative.

Prin Decizia nr.35/_ emisă de C. de C. B. -N. la Cap.II punctul 3 s-a dispus recalcularea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale aferente destinate bugetelor publice și întocmirea declarațiilor rectificative care vor fi depuse la organele fiscale în vederea efectuării regularizării cu bugetele respective.

Tribunalul constata ca sunt corecte reținerile Comisiei in sensul că măsura dispusă la Capitolul II punctul 3 din Decizia nr. 35/_, derivă din măsurile dispuse la Capitolul II punctele 1 și 2. Având în vedere că măsurile dispuse la Cap II punctele 1 și 2 sunt întemeiate și privesc efectuarea unor plăți nelegale privind acordarea unor drepturi salariale, apare ca întemeiată si măsura de intrare în legalitate privind recalcularea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale

destinate bugetelor publice și întocmirea declarațiilor rectificative, dispusă la Cap.II punctul 3 din Decizia nr.35/_ .

Referitor la măsura dispusă la Cap.II punctul 5

din Decizia nr. 35/_ privind "recalcularea situațiilor de lucrări la obiectivul " Pod peste râul Izvor DJ 171, KM 28+302, Tarlisua" județul B. -N., utilizând prețurile din documentația de ofertă, stabilirea întinderii prejudiciului produs prin plățile nelegale efectuate și asigurarea măsurilor de recuperare a acestuia", reclamantul relevate că, la data controlului, lucrarea era în derulare, fiind realizată într-un procent de cca. 50% și că nefiind depășit prețul contractului, nu se poate aprecia ca acesta a fost ajustat, până la finalizarea lucrării neputându-se vorbi de vreun prejudiciu.

Pentru executarea lucrării Pod peste râul Izvor DJ 171 Km 28+302, în localitatea Tarlisua, Județul B. N., C. ui J. B. -N. a încheiat cu SC "Lucrări de Drumuri și Poduri"

1. B., Contractul de lucrări nr.7345/_ în valoare de 4.106.610,22 lei (3.450.932,96+655.677,26 lei TVA), preț ferm stabilit prin articolul 19(2) care precizează "prețul contractului este ferm" exprimat în lei cu termen de execuție 12 luni.

   De asemenea prețul ferm a fost stabilit și în Documentația de atribuire din Fișa de date a achiziției.

   Din verificarea eșantionului selectat s-a constatat că plățile efectuate la acest obiectiv au la bază situații de lucrări a căror valoare de ofertă a fost majorată prin actualizare cu formula de actualizare prevăzută de OMF nr.553/1999 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind conținutul-cadru de organizare a execuției lucrărilor, aprobate prin Ordinul comun al ministrului finanțelor și al ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr 784/34/N din 13 aprilie 1998.

   Urmare a reținerii abaterii expuse mai sus, pentru perioada 2009-octombrie 2010, s-a calculat o majorare nelegală a valorii lucrărilor de 775.143,20 lei (148,14% în raport cu octombrie 2007- data ofertei).

   Suma s-a calculat ca diferență între valoarea lucrărilor actualizate și acceptate la plată de 2.384.664,02 lei și valoarea din situațiile de lucrări la prețul de ofertă contractat de 1.609.520,82 lei. Prin Decizia nr.35/_ emisă de C. de C. B. -N. la Cap.II punctul 5 s-a dispus recalcularea situațiilor de lucrări la obiectivul Pod peste râul Izvor DJ 171 Km 28+302 în localitatea Târlișua, Județul B. -N. utilizând prețurile din documentația din ofertă, stabilirea întinderii

   prejudiciului produs prin plățile nelegale efectuate și asigurarea măsurilor de recuperare a acestuia.

   Potrivit prevederilor art.97 Hotărârii nr. 925/2006, pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publica din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publica, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, pe parcursul îndeplinirii contractului, prețul poate fi ajustat în următoarele situații:

   1. au avut loc modificări legislative, modificări ale normelor tehnice sau au fost emise de către autoritățile locale acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renunțarea la anumite taxe/impozite locale, al căror efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului;

   2. pe piață au apărut anumite condiții, în urma cărora s-a constatat creșterea/diminuarea indicilor de preț pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului.

Pentru a se respecta principiul transparenței, posibilitatea de ajustare a prețului trebuie să fie precizată atât în documentația de atribuire, cât și în contractul care urmează să fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens. In cazul prevăzut la alin. (2) litera b), autoritatea contractantă are obligația de a preciza totodată și modul concret de ajustare a prețului, indicii care vor fi utilizați, precum și sursa informațiilor cu privire la evoluția acestora, cum ar fi buletine statistice sau cotații ale burselor de mărfuri. Lipsa, modificarea sau completarea respectivelor informații/clauze determină inaplicabilitatea prevederilor referitoare la posibilitatea de ajustare a prețului contractului de achiziție publica - art.97 alin 3);

Ajustarea prețului fără a fi îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (3) este posibilă numai în următoarele cazuri: atunci când sunt circumstanțe imprevizibile și independente de voința părților,

altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. a) și b); sau atunci când durata de aplicare a procedurii de atribuire se prelungește, în mod neprevăzut, peste perioada preconizată inițial și din motive care exclud orice culpă a ofertantului/contractantului (art.97 alin 4).

Din perspectiva acestor dispoziții legale, corect a apreciat Comisia că majorarea valorii lucrărilor față de valoarea din ofertă nu are temei legal, atâta timp cât ajustarea prețului nu a fost precizată în documentația de atribuire si în contractul de lucrări încheiat, iar reclamanta nu a făcut dovada apariției unor circumstanțe imprevizibile și independente de voința părților pentru majorarea prețului contractului.

Referitor la măsura dispusă la Cap.II punctul 6 din

Decizia nr. 35/_ privind decontarea cheltuielilor de organizare de șantier din situațiile de lucrări la obiectivul "Refacere după calamități pod DJ 173, Km 7+11 peste râul Budac" fără documente justificative, " prin eliminarea din acestea a cheltuielilor de organizare de șantier calculate în cotă procentuală din valoarea lucrărilor, întocmirea facturilor de stornare aferente și corectarea evidenței contabile", reclamantul a susținut că, fiind o lucrare de refacere după calamități, elaborarea documentației de execuție, execuția lucrărilor, etc. au un caracter de urgență, astfel că documentația de proiectare s-a executat doar pentru fazele PT,CS, DE, concomitent cu execuția lucrării, soluțiile de proiectare fiind de cele mai multe ori supuse modificărilor pentru a se obține in final efectul maxim, în fazele proiectate nefiind necesară elaborarea unui deviz general si in consecință nici elaborarea unor liste de cantități pentru lucrările de organizare de șantier.

Prin Procesul verbal de constatare înregistrat la C. de C. B. -N. sub nr. 1427/_

, s-a consemnat faptul că pentru executarea lucrării, C. J. B. -N. a încheiat cu SC COMLORELA SRL B. Contractul de lucrări nr.7219/_ în valoare de 1.562.436,12 lei și actul adițional nr.1/2009 în valoare de 186.443, în total 1.748.879,12 lei. Lucrarea a fost finalizată, fiind întocmit Procesul verbal de recepție nr.7219/_ . Din testele efectuate a rezultat faptul că s- au acceptat la plată situații de lucrări și ca urmare s-a plătit organizare de șantier fără documente justificative.

Din verificarea documentelor care au stat la baza plăților, s-a constatat că s-au acceptat situații de lucrări și ca urmare s-a plătit organizare de șantier calculată ca și cotă procentuală de 2,5% din valoarea lucrărilor C+M prezentate la decontare, fără ca executantul să prezinte documente justificative, respectiv situații de lucrări pentru aceste sume pretinse la plată, din care să rezulte că s-au efectuat lucrări sau cheltuieli de natura celor prevăzute de reglementările legale și fără ca proiectantul să fi întocmit un deviz estimativ pentru aceste lucrări.

In procesul verbal de constatare s-a mai consemnat că nu s-a prezentat autorizația de construire pentru lucrări de organizare de șantier în conformitate cu prevederile Legii nr.50/1991 și nici nu s-au încheiat documente prin care beneficiarul să fi pus la dispoziția executantului teren rezervat pentru organizare de șantier potrivit clauzelor contractuale prevăzute la art. 11.1 și respectiv 11.2 din Contractul de lucrări.

Prin Decizia nr.35/_ emisă de C. de C. B. -N. la Cap.II punctul 6 s-a dispus recalcularea situațiilor de lucrări acceptate la plată la obiectivul "Refacere după calamități pod pe DJ 173, Km 7+011 peste râul Budac", prin eliminarea din acestea a cheltuielilor de organizare de șantier calculate în cotă procentuală din valoarea lucrărilor, întocmirea facturilor de stornare aferente si corectarea evidentei contabile.

Potrivit pct.5.1 din Anexa 4- CAP. 5 "Alte cheltuieli" din Hotărârea nr. 28/ 2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții, organizarea de șantier, cuprinde cheltuielile estimate ca fiind necesare contractantului în vederea creării condițiilor de desfășurare a activității de construcții-montaj (pct.5.1). Lucrările de construcții și instalații aferente organizării de șantier, cuprind cheltuielile aferente construirii provizorii sau amenajării la construcții existente pentru vestiare pentru muncitori, grupuri sanitare, rampe de spălare auto, depozite pentru materiale, fundații pentru macarale, rețele electrice de iluminat și forță, căi de acces - auto și căi ferate -, branșamente/racorduri la utilități, împrejmuiri, panouri de prezentare, pichete de incendiu și altele asemenea. Se includ, de asemenea, cheltuielile de desființare de șantier (pct.5.1.1).

Eventual aceste cheltuieli puteau fi încadrate la "Cheltuieli diverse și neprevăzute";, conform capitolului 5 pct. 5.3.

Conform prevederilor art. 54 alin. 5 din Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, instrumentele de plată trebuie sa fie însoțite de documentele justificative care trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepția bunurilor, executarea serviciilor si altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate, iar la alin. 6 se dispune in sensul ca, efectuarea plăților, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispozițiile legale, și numai după ce acestea au fost angajate, lichidate și ordonanțate.

Având in vedere aceste dispoziții legale, apar ca fiind corecte aprecierile comisiei de soluționare a contestației, in sensul ca, deși decontarea cheltuielilor de organizare de șantier este reglementată legal, în condițiile în care reclamanta a decontat aceste cheltuieli în cotă procentuală de 2,5% din valoarea lucrărilor executate la obiectivul de bază și nu pe baza unor devize și documente justificative care să ateste efectuarea unor lucrări de natura celor prevăzute de reglementările legale, măsura dispusă la Cap.II punctul 6 din Decizia nr. 35/_ este corectă.

Referitor la măsura dispusă la Cap.II punctul 7

din Decizia nr. 35/_ privind decontarea, fără temei legal a unor situații de lucrări neexecutate la obiectivul "Refacere după calamități pod DJ 173, Km 7+11 peste râul Budac", reclamantul a arătat că zidăria uscată la care se face referire nu a fost ofertată suplimentar, iar cea din oferta inițială a fost realizată, deci nu putea constitui obiectul unei note de renunțare si nici nu a făcut obiectul vreunei decontări suplimentare. Se susține ca lucrările suplimentare executate și decontate au avut la bază procesul verbal al proiectantului lucrării din_, oferta pentru lucrările suplimentare, nota de renunțare, precum și Actul adițional nr.l la Contractul de lucrări nr.7219/_ .

Prin Procesul verbal de constatare înregistrat la C. de C. B. -N. sub nr. 1427/_

, s-a consemnat că, în urma verificării efectuate pentru executarea lucrării,";refacere după calamități pod DJ 173, Km 7+11 peste râul Budac "s-a constatat că au fost acceptate la plată lucrări de zidărie uscată din piatră brută, lucrări pentru care, prin Procesul verbal din data de_, proiectantul a dispus întocmirea notelor de renunțare. Faptul că aceste lucrări nu au fost efectuate rezultă și din referatul de prezentare cu privire la modul în care s-a executat lucrarea întocmit de proiectant din luna iulie 2009 în care se consemnează că s-a renunțat la taluzul cu zidărie uscată brută.

Prin Decizia nr.35/_ emisă de C. de C. B. -N. la Cap.II punctul 7 s-a dispus întocmirea Notelor de renunțare în concordanță cu Procesul verbal din data de_ prin care proiectantul a dispus renunțarea la unele lucrări și cu Referatul de prezentare cu privire la modul de executare a lucrării întocmit de proiectantul SC Drumex Ardeal Proiect SRL B. din luna iulie 2009, calcularea valorii notelor de renunțare, întocmirea facturilor de stornare și reflectarea acestora în evidența contabilă.

Prin Referatul de prezentare cu privire la modul de executare a lucrării întocmit de proiectantul SC Drumex Ardeal Proiect SRL B. din luna iulie 2009 s-a precizat că, deoarece în spatele digului s-au executat umpluturi până la cota coronamentului digului s-a renunțat la taluzul dinspre mal și la apărarea de mal cu zidărie uscată din piatră brută, rezultând astfel că nu s-a executat zidăria uscată cu piatră brută pe toată lungimea malului.

Susținerile reclamantei nu pot fi reținute în lipsa unei expertize tehnice judiciare de specialitate, care nu a fost însă solicitată de reclamantă.

Având in vedere prevederile pct.2. din Ordinul nr. 1.792 din 24 decembrie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, potrivit cărora, lichidarea cheltuielilor este faza în procesul execuției bugetare în care se verifică existența angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verifică condițiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care să ateste operațiunile respective, precum si dispozițiile art.54 alin.5 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, redate mai sus, apare ca fiind legală aprecierea comisiei în sensul că măsura dispusă la Cap.II punctul 7 din Decizia nr. 35/_ este întemeiată.

Referitor la măsura dispusă la punctul 8 din Decizia nr. 35/_

privind decontarea, fără temei legal a unor situații de lucrări care nu au la bază documente justificative, la obiectivul

"Construire Cruce Monument loc "Piatra Fântânele", reclamantul consideră că obligativitatea întocmirii notei de renunțare pentru transport cu elicopterul și nota de comandă suplimentară pentru cantitățile de lucrări care urmau a se executa în varianta realizării montajului cu macaraua, nu este

stipulată nici în contractul de lucrări, nici în caietele de sarcini, nici în oferta tehnică sau financiară a lucrării, iar dacă executantul S.C."CML-RO" SRL Beclean nu a probat cheltuielile (în viziunea auditorilor)cu documente justificative întocmite conform cerințelor, nu înseamnă că nu au fost efectuate cheltuielile nominalizate de executant, cheltuielile realizate fiind necesare, chiar dacă acestea nu puteau fi justificate cu încadrarea în articole de lucrări.

Prin Procesul verbal de constatare înregistrat la C. de C. B. -N. sub nr. 1268/_

, s-a consemnat faptul că în perioada iunie 2009-iulie 2010 a fost edificat obiectivul de investiții

"Construire Cruce Monument loc "Piatra Fântânele", lucrare executată în două etape, finalizată și recepționată conform procesului verbal de recepție nr.7096/_ și a cărui valoare totală s-a cifrat la suma de 1.407.621,43 lei.

Montajul structurii metalice a monumentului nu s-a realizat conform prevederilor din devizul ofertă care a stat la baza contractului de execuție, respectiv cu helicopterul, ci acesta a fost efectuat cu macaraua.

S-a reținut ca, urmare acestui fapt nu a fost întocmită Nota de renunțare pentru articolul de lucrări -W1O04A "Transport cu helicopterul în zone de munte greu accesibile" pentru valoarea de 321.224,94 lei și Notă de comandă suplimentară pentru cantitățile de lucrări care urmau a se executa în varianta realizării montajului cu macaraua, dirigintele de șantier confirmând execuția articolului în cauză în forma inițială.

Constructorul a depus o notă justificativă prin care a prezentat beneficiarului lucrării considerentele care au stat la baza schimbării soluției de montaj.

S-a mai constatat ca, pentru justificarea sumei reprezentând "Transport cu helicopterul în zone de munte greu accesibile" facturată beneficiarului pentru suma de 322.704,35 lei, entitatea auditată a prezentat documente justificative întocmite în concordanță cu reglementările legale numai pentru suma de 183.204,35 lei. Diferența de 138.020,59 lei (322.704,35 lei -183.204.35 lei) nu a fost luată în considerare de echipa de audit întrucât nu sunt însoțite de documente justificative care să probeze necesitatea și executarea acestora.

Aceste lucrări reprezintă lucrări de acces și poziționare a utilajelor de montaj și utilaje de deservire a utilajelor de montaj și au fost întocmite în baza listei de cantități stabilite de proiectant, la care se adaugă factura către un terț care conține contravaloarea a unui număr de 50 ore de funcționare și a transportului utilajelor închiriate care au fost utilizate la montajul tronsoanelor care au format structura metalică a obiectivului.

S-a apreciat ca, urmare a acestui fapt, entitatea auditată a înregistrat pe cheltuieli, fără temei legal, suma de 138.020,59 lei, în condițiile în care execuția lucrărilor în cauză nu a fost probată cu documente justificative, cu mențiunea că până la finalizarea acțiunii de audit din suma totală de 138.020,59 lei, suma de 77.228,55 lei aferentă facturii nr.5053/_ nu a fost achitată de entitatea auditată.

Prin Decizia nr.35/_ emisă de C. de C. B. -N. la Cap.II punctul 8 s-a dispus stabilirea întinderii prejudiciului produs bugetului C. ui J. B. -N. prin plățile fără documente justificative efectuate la obiectivul de investiții "Construire Cruce Monument loc "Piatra Fântânele" și asigurarea măsurilor de recuperare a acestuia.

Este real că obligativitatea întocmirii notei de renunțare pentru transport cu elicopterul și nota de comandă suplimentară pentru cantitățile de lucrări care urmau a se executa în varianta realizării montajului cu macaraua, nu este stipulată nici în contractul de lucrări, nici în caietele de sarcini, nici în oferta tehnică sau financiară a lucrării, însă întocmirea acestora se impunea prin prisma dispozițiilor legale incidente.

Astfel, potrivit prevederilor pct.4 din Ordinul nr. 863 din 2 iulie 2008 pentru aprobarea "Instrucțiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții, listele cu cantitățile de lucrări, acest capitol va cuprinde toate elementele necesare cuantificării valorice a lucrărilor și conține:

1. centralizatorul cheltuielilor, pe obiectiv (formularul FI);

2. centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări, pe obiecte (formularul F2);

   F3);

3. listele cu cantitățile de lucrări pe categorii de lucrări (formularul

4. listele cu cantitățile de utilaje și echipamente tehnologice, inclusiv dotări (formularul F4);

5. fișele tehnice ale utilajelor și echipamentelor tehnologice (formularul F5);

6. listele cu cantități de lucrări pentru construcții provizorii OS (organizare de șantier) (Se

poate utiliza formularul F3.)

Formularele F1-F5, completate cu prețuri unitare și valori, devin formulare pentru devizul ofertei și vor fi utilizate pentru întocmirea situațiilor de lucrări executate, în vederea decontării.

Potrivit prevederilor art.10.2 alin. 6 din Ordinul Ministrului Finanțelor și Ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului nr.784/34/N/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conținutul-cadru de organizare a licitațiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare si decontare a execuției lucrărilor, pentru cantitățile de lucrări rezultate în plus sau în minus față de devizele ofertă contractate se întocmesc note de comandă suplimentare, după caz, note de renunțare confirmate de proiectant, utilizându-se prețurile unitare din devizele contractate.

Potrivit prevederilor art.5l alin.3 din Legea nr.273/2006, privind finanțele publice cu modificările și completările ulterioare, efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bază de documente justificative, care să confirme angajamentele contractuale, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor și a altor drepturi bănești, plata obligațiilor bugetare, precum și a altor obligații. Instrumentele de plată trebuie să fie însoțite de documentele justificative. Aceste documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepția bunurilor, executarea serviciilor și altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate, (art.54 alin.5). Efectuarea plăților, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispozițiile legale, și numai după ce acestea au fost angajate, lichidate și ordonanțate (art.54 alin.6).

Potrivit prevederilor Ordinului nr. 1.792 din 24 decembrie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidenta și raportarea angajamentelor bugetare și legale:- verificarea existenței obligației de plată se realizează prin verificarea documentelor justificative din care sa rezulte pretenția creditorului, precum și idealitatea "serviciului efectuat" (bunurile au fost livrate, lucrările executate și serviciile prestate sau, după caz, existenta unui titlu care sa justifice plata: titlu executoriu, acord de împrumut, acord de grant etc. (pct.2).- ordonanțarea de plata va fi însoțită de documentele justificative în original și va purta viza persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate, care sa confirme corectitudinea sumelor de plata, livrarea și recepționarea bunurilor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor, existenta unui alt titlu care sa justifice plata, precum și, după caz, înregistrarea bunurilor în gestiunea instituției și în contabilitatea acesteia (pct.3).

Din cuprinsul acestor prevederi legale rezultă că propunerea financiară, respectiv prețurile unitare ale articolelor de lucrări nu constituie documente justificative.

În raport cu prevederile legale mai sus relevate și având în vedere că s-au efectuat plăți fără a avea la bază documente justificative, apare ca fiind întemeiată soluția comisiei în sensul că măsura dispusă la Cap.II, punctul 8 din Decizia nr. 35/_ este corectă..

Referitor la măsura dispusă la punctul 9 din Decizia nr.35/_

privind decontarea, fără temei legal, a unor lucrări prin utilizarea coeficientului K aplicat la prețurile practicate în anul 2009, reclamantul apreciază că s-a procedat în mod legal la actualizarea prețurilor potrivit Ordinului Ministrului Finanțelor și Ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului nr.784/34/N/1998 și a Ordinului nr.553/5367 NN/1999 coroborat cu prevederile art.298 din O.U.G nr.34/2006, lucrările la care se face referire în procesul verbal de constatare, au fost și sunt executate în baza contractului_, durata este prevăzută în graficul de eșalonare, unde se poate constata că o parte din acestea nu au termene de punere în funcțiune, ceea ce înseamnă că nu poate fi vorba de contracte expirate. Singura autoritate în măsură a stabili ordinea efectuării lucrărilor în temeiul HCL nr.40/1998 este în opinia reclamantului C. ui J. B. -N., cel care își stabilește prioritățile în realizarea obiectivelor. Având în vedere aceste aspecte, reclamantul apreciază că acceptarea și decontarea situațiilor de lucrări s-a făcut în mod legal, prin actualizare potrivit legislației în vigoare la data încheierii contractelor.

Prin Procesul verbal de constatare înregistrat la C. de C. B. -N. sub nr. 1268/_

, s-a consemnat faptul că SC LDP B. -SA a executat lucrări la obiectivele de investiții începute în

anul 1994, fără existența unui contract în care să se stabilească valoarea de execuție a lucrărilor și termenele de finalizare a acestora, întrucât contractele la care s-a făcut referire aveau termenele de valabilitate expirate.

Din verificarea prin sondaj a modului de stabilire a valorii situațiilor de lucrări prezentate la confirmare și decontare pentru cele trei obiective de investiția a căror durată a depășit 15 ani, s-a constatat că nivelul acesteia este determinat prin actualizarea valorii lucrărilor din devizul ofertă ce a stat la baza încheierii contractului inițial cu coeficientul k, a cărui formulă de calcul a fost stabilit potrivit Ordinului nr.553/1999 al Ministrului lucrărilor publice si amenajării teritoriului, la baza determinării coeficientului K stând prețurile curente practicate de constructor în anul 2009.

În vederea cuantificării influenței valorice a modului de actualizare a situațiilor de lucrări practicat de executant și acceptat de beneficiar, fără existența unui contract cu clauze care să prevadă această formulă, s-a procedat la recalcularea valorii unui număr de patru situații de lucrări întocmite de constructor în urma execuției obiectivului de investiții "Amenajare și consolidare DJ

172 C, KmO+000-9+000, Josenii Bârgăului-Ilva Mică", prin utilizarea prețurilor și tarifelor practicate de către SC LDP B. -SA în anul 2009. Valoarea situațiilor de lucrări stabilită și pretinsă de către executant este mai mare cu 473.468,32 lei comparativ cu valoarea acestora exprimată în prețuri curente.

S-a reținut că, prin actualizarea fără temei legal a valorii celor patru situații de lucrări cuprinse în eșantionul auditat, bugetul C. ui J. B. -N. a fost păgubit cu suma de 473.468,32 lei.

Prin Decizia nr.35/_ emisă de C. de C. B. -N. la Cap.II punctul 8 s-a dispus extinderea verificării la toate lucrările de investiții efectuate de către SC LDP B. -SA în anul 2009 a căror valoare a fost actualizată fără temei legal prin utilizarea coeficientului K și recalcularea valorii situațiilor de lucrări în prețuri curente practicate de constructor în anul 2009, stabilirea întinderii prejudiciului produs bugetului C. ui J. B. -N. prin plățile nelegale efectuate și asigurarea măsurilor de recuperare a acestuia.

Potrivit prevederilor pct.28 din Ordinul nr.553 din 31 mai 1999 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind conținutul-cadru de organizare a licitațiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare și decontare a execuției lucrărilor, aprobate prin Ordinul comun al ministrului finanțelor și al ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 784/34/N din 13 aprilie 1998:

• Schimbarea pe parcursul execuției a soluțiilor constructive de bază, precum și modificarea listelor de dotări echipamente și utilaje tehnologice, prevăzute în studiul de fezabilitate aprobat potrivit legii, se pot face de către persoana juridică achizitoare, cu avizul prealabil al direcției de specialitate din cadrul Ministerului Finanțelor și, în cazul investițiilor aprobate prin hotărâre a Guvernului, al C. ui interministerial de avizare lucrări publice de interes național și locuințe sociale, emise potrivit prevederilor legale.(art. 10.2)

• Situațiile de plată pentru lucrările de construcții-montaj real executate, întocmite conform prevederilor ort. 10.2 din prezentele norme metodologice, se actualizează după cum urmează: V = V(0) x K, în care: V = valoarea actualizată a situației de plata;V(o) = valoarea situației de plata cu prețurile din oferta; K = coeficientul de actualizare în lună (art.l0.3).

Instanța constată că aceste dispoziții legale nu sunt incidente în cauză.

Potrivit prevederilor art. 97 alin.3 din Hotărârea nr. 925 din 19 iulie 2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publica din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publica, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii), pentru a se respecta principiul transparenței, posibilitatea de ajustare a prețului trebuie să fie precizată atât în documentația de atribuire, cât și în contractul care urmează să fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens. In cazul prevăzut la alin. (2) litera b), autoritatea contractantă are obligația de a preciza totodată și modul concret de ajustare a prețului, indicii care vor fi utilizați, precum și sursa informațiilor cu privire la evoluția acestora, cum ar fi buletine statistice sau cotații ale burselor de mărfuri. Lipsa, modificarea sau completarea respectivelor informații/clauze determină inaplicabilitatea prevederilor referitoare la posibilitatea de ajustare a prețului contractului de achiziție publică art..

Ajustarea prețului fără a fi îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (3) este posibilă numai în următoarele cazuri: b) atunci când durata de aplicare a procedurii de atribuire se prelungește, în mod neprevăzut, peste perioada preconizată inițial și din motive care exclud orice culpă a ofertantului/contractantului(art.91 alin.4 lit.b);

În orice situație, prețul contractului nu poate fi majorat decât în măsura strict necesară pentru acoperirea creșterii costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului. Modul de ajustare a prețului contractului de achiziție publică nu trebuie să conducă în nici un caz la alterarea rezultatului procedurii de atribuire, prin anularea sau diminuarea avantajului competitiv pe baza căruia contractantul respectiv a fost declarat câștigător în urma finalizării respectivei proceduri (art.97 alin.5).

În raport cu prevederile legale mai sus arătate, apare ca fiind întemeiată măsura dispusă la Cap.II punctul 9 din Decizia nr. 35/_ și în consecință ca fiind legală soluția comisiei de soluționare a contestației cu privire la această măsură.

Raportat la considerentele de fapt și de drept mai sus relevate, tribunalul va respinge, ca nefondată, acțiunea principală formulată de reclamantul C. J. B. -N. .

Având în vedere soluția pronunțată în cauză cu privire la acțiunea principală, precum și dispozițiile art. 49 alin. 3 Cod proc. civilă, instanța va respinge și cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul S. L. "A. ";.

Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca nefondată, acțiunea principală formulată de reclamantul C. J. B. -N.

, cu sediul în B., P. P. R., nr. 1, împotriva pârâților Curtea de Conturi a României, cu sediul în B., str. Lev T., nr. 22-24, sector 1, și C. de C. a județului B. -N. , cu sediul în B., str. Gheorghe Șincai, nr. 22, jud. B. -N. .

Respinge cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul S. L. "A. ";, cu sediul în B., P. P. R., nr. 1, jud. B. -N. .

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică azi,_ .

Președinte,			Grefier,
B. L.	T.	M.	D.

Red/dact BLT/HVA/6ex _

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Decizia civilă nr. 10365/2013. Contencios. Litigiu Curtea de Conturi Decizia civilă nr. 8902/2013. Contencios. Litigiu Curtea de Conturi Decizia civilă nr. 10926/2013. Contencios. Litigiu Curtea de Conturi Decizia civilă nr. 4228/2013. Contencios. Litigiu Curtea de Conturi Sentința civilă nr. 14683/2013. Contencios. Litigiu Curtea de Conturi Sentința civilă nr. 3241/2013. Contencios. Litigiu Curtea de Conturi Decizia civilă nr. 5930/2013. Contencios. Litigiu Curtea de Conturi Sentința civilă nr. 3499/2013. Contencios. Litigiu Curtea de Conturi