Sentința civilă nr. 421/2013. Contencios. Conflict de competenta.
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 421/2013
Ședința Camerei de consiliu din data de 04 Septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. M. GREFIER D. C.
Pe rol soluționarea conflictului negativ de competență ivit între TRIBUNALUL B. -N. și JUDECĂTORIA BISTRIȚA-N., pentru soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de către reclamantul V. O. în contradictoriu cu pârâții M. A. N. - SECȚIA P. M., C. J. DE A. DE S. B. -N. și ANAF - D. G. A F. P. B. -
N., având ca obiect anulare act administrativ.
Soluționarea conflictului negativ de competență s-a făcut in camera de consiliu, fără citarea părților.
S-au citit actele și lucrările dosarului după care, Instanța reține cauza in pronunțare asupra regulatorului de competență.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 1.044 din_ pronunțată de Judecătoria Bistrița, în dosarul nr._
a fost admisă excepția de necompetență materială invocată din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a cauzei, cu obiect - anulare decizie de impunere, formulată de contestatorul V. O. în contradictoriu cu intimații M. A. N. - SECȚIA P. M., C. J. DE A. DE
S., A. F. - D. G. A F. P. B. -N., în favoarea Tribunalului B. -N.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Bistrița a reținut următoarele:
În vederea stabilirii competenței materiale a instanței care urmează a judeca cererea în fond, s-a impus a fi avute în vedere dispozițiile art. 1 din Legea 554/2004 raportate la art. 218 Cod procedură fiscală care prevăd că "orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public";, respectiv "deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar sau de către persoanele introduse în procedura de soluționare a contestației potrivit art. 212, la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în condițiile legii";.
Din coroborarea prevederilor art. 2 pct. 1 lit. d Cod procedură civilă cu cele ale art. 3 pct. 1 din același act normativ, rezultă că instanța competentă este Tribunalul întrucât acesta judecă "procesele și cererile în materie de contencios administrativ, în afară de cele date în competența curților de apel"; - "Curțile de apel judecă: 1. în primă instanță, procesele și cererile în materie de contencios administrativ privind actele autorităților și instituțiilor centrale";.
Dispozițiile legale precitate sunt imperative, deci de strictă interpretare și aplicare, fiind evident în cauză aspectul că Judecătoria Bistrița nu este instanța competentă în soluționarea unei cereri precum cea pendinte, competența de soluționare în primă instanță aparținând Tribunalului B. - N., motiv pentru care instanța a admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei B. în soluționarea cererii.
Prin sentința civilă nr. 1.265 din_, pronunțată în dosarul nr._ de Tribunalul Bistrița Năsăud, s-a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la titlu formulată de contestatorul V. O., în contradictoriu cu intimații M. A. N. - SECȚIA P. M., C. J. DE A. DE S. B. -N., A. F. - D. G. A F. P. B. -N.
, în favoarea Judecătoriei B. .
S-a constatat ivit conflict negativ de competență și, în temeiul art. 21 C.pr.civ., s-a suspendat din oficiu orice altă procedură și s-a dispus trimeterea dosarului Curții de Apel Cluj pentru soluționarea conflictului negativ.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Bistrița Năsăud a reținut că dezbaterea asupra admisibilității contestării titlului executoriu fiscal pe calea contestației la executare nu transferă competența de a se pronunța asupra acestei chestiuni tribunalului de contencios administrativ, acesta putând fi investit în materia administrativ fiscală în condițiile respectării procedurii sus menționate, revenind, așa cum a statuat și Înalta Curte de Casație și Justiție, judecătoriei, ca instanță de drept comun, în considerentele aceleiași decizii pronunțate în interesul legii, anterior citată, statuându-se că "excluderea de către legiuitor a instanței de contencios administrativ de la soluționarea contestațiilor îndreptate împotriva titlului executoriu fiscal reiese din interpretarea comparativă, logică, a dispozițiilor art. 188 alin. 2 și ale art. 169 alin. 4 din Codul de procedură fiscală";.
Asupra conflictului negativ de competență, Curtea reține următoarele
:
Reclamantul V. O. a formulat în fața Judecătoria Bistrița atât o contestație la executare cât și o contestație la titlu.
Rezultă cu certitudine din cuprinsul cererii de chemare în judecată că acesta a avut în vedere executarea începută împotriva sa prin titlul executoriu nr. 14404/_ prin care au fost stabilite obligații de plată a contribuției la F.N.U.A.S.S. aferente venitului dobândit din pensia militară.
Rezultă din cererea de chemare în judecată menționată anterior formulată prin intermediul unui avocat că pe lângă executare silită propriu-zisă demarată împotriva sa, reclamantul a înțeles să formuleze și o contestație la titlu împotriva titlului de creanță, apreciind astfel, în condițiile art. 399 alin. 3 C.pr.civ., că
împotriva titlului de creanță are la dispoziție calea contestației la titlu, în care poate invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu, atunci când legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.
Așa cum a arătat și Tribunalul Bistrița Năsăud, intenția reclamantului de a formula o contestație la titlu împotriva unui titlu de creanță este certă, situație în care, în mod evident, trebuie acordată prioritate principiului disponibilității.
Nu se impune a se recalifica cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant dintr-o contestație la titlu, întemeiată pe dispozițiile art. 399 alin. 3 C.pr.civ., într-o acțiune în anulare (contencios fiscal) întemeiată pe dispozițiile art. 216 și urm. C.pr.fiscală, deoarece rezultă cu puterea evidenței intenția reală a părții de a formula o contestație la titlu și nu o acțiune în anulare.
Este de remarcat și faptul că în cererea introductivă, reclamantul a invocat o excepție de nelegalitate, întemeiată pe art. 4 din Legea nr. 554/2004 a actului fiscal atacat, aspect ce se impune, în mod evident, a fi analizată de instanța ce va soluționat fondul cauzei.
2
În consecință, față de cele menționate anterior, în temeiul disp. art. 20 și urm. C.pr.civ., reținând incidența disp. art. 399 alin. 3 precum și art. 400 alin. 1 C.pr.civ., Curtea va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei B. .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
Stabilește competența de soluționare a acțiunii în contencios administrativ formulată de către reclamantul V. O., în contradictoriu cu pârâții M.
A. N. - SECȚIA P. M., C. J. DE A. DE S. B. -N. și ANAF - D. G. A F. P. B. -N., în favoarea Judecătoriei B.
.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 4 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. M. D. C.
Red.D.M./ .09.2013.
Dact.H.C./3 ex.
Jud.fond Vrânceanu Voichița Jud.tribunal: D.E.Linul.
3
