Sentința civilă nr. 412/2013. Contencios. Conflict de competenta.
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚĂ CIV ILĂ nr. 412/2013
Ședința camerei de consiliu din 03 Septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. I. GREFIER: M. N.
S-a luat spre examinare conflictul de competență ivit între Tribunalul Cluj și Judecătoria Cluj-Napoca, în vederea soluționării acțiunii în pretenții formulate de reclamantul C. LOCAL ALM. C. N. în contradictoriu cu pârâta SC C.
A. C. .
Curtea, procedând la verificarea competenței potrivit art. 1591alin.4 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentei cauze, raportat la dispozițiile art. 20 C.pr.civ.
Soluționarea conflictului de competență s-a realizat în camera de consiliu, fără citarea părților.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.4646 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C.
-N., invocată din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții C. LOCAL AL M. C. -N. și M. C. - N., ambii prin Primar, în contradictoriu cu pârâta S.C. C. A.
C., în favoarea Tribunalului C. - Secția Mixtă de Contecios Administrativ și Fiscal, de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că potrivit art. 1591C.pr.civ.: "Necompetența materială și teritorială de ordine publică poate fi invocată de
părți ori de către judecător la prima zi de înfățișare în fața primei instanțe, dar nu mai tarziu de începerea dezbaterilor asupra fondului. (…)
La prima zi de înfățișare, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședința temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate.
Verificarea competenței conform alin. 4 nu împiedică formularea excepțiilor de necompetență în cazurile și condițiile prevăzute la alin. 1-3, asupra cărora judecătorul se va pronunța în condițiile legii.";
Potrivit art. 137 C.pr.civ. "instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.";
În conformitate cu prevederile art. 66 alin. 1 - 2 din OUG nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, soluționarea litigiilor apărute în legătură cu atribuirea, încheierea, executarea, modificarea și încetarea contractului de concesiune, precum și a celor privind acordarea de despăgubiri se realizează potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, iar acțiunea în justiție se introduce la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărui jurisdicție se află sediul concedentului.
În cauză, reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 2.930,97 lei reprezentând majorări de întârziere calculate pentru anii 2006 - 2011 în baza contractului de concesiune depus la dosar la filele 4 - 5, prin care pârâta a preluat în concesiune de la reclamanți terenul situat în municipiul C. -N., str. Pasteur, în suprafață de 270 mp, în vederea realizării unui spațiu comercial - ateliere de producție.
Față de aspectele menționate, instanța a reținut că, în baza art. 66 alin. 1 și 2 din OUG nr. 54/2006 competența de soluționare a acțiunilor în justiție care au ca obiect executarea contractelor de concesiune aparține tribunalului, secția contencios administrativ, sediul concedentului fiind în C. -N., motiv pentru care a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C. -N., invocată din oficiu, și a dispus declinarea competenței de soluționare a prezentei cereri în favoarea Tribunalului C. - Secția Mixtă de Contecios Administrativ și Fiscal, de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Tribunalul Cluj prin sentința civilă nr.8496 din 17 mai 2013 pronunțată în dosarul nr._ a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului C. - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă si asigurări sociale
.
S-a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei C. -N. . S-a constatat ivit conflictul negativ de competență.
S-a sesizat Curtea de Apel C. în vederea efectuării regulatorului de competență
Examinând excepția invocată, în temeiul art.137 C.pr.civ., tribunalul a reținut că aceasta este fondată pentru următoarele considerente:
Contractul de concesiune nr.27452/_ încheiat între părți este unul civil și nu administrativ, deoarece nu se încadrează in prevederile art.2 alin.1 lit.c din Legea nr. 554/2004.
Astfel, pe de o parte, simplul fapt că autoritatea administrativă locală este parte într-un contract nu determină automat calificarea acestui contract ca fiind un contract administrativ, în condițiile în care autoritatea nu a emis acest act în regim de putere publică ci ca parte contractantă într-un act juridic bilateral.
Mai apoi, contractul susmenționat nu poate fi asimilat contractelor administrative, deoarece terenul care urmează a fi atribuit in condițiile contractuale este teren proprietatea privată a municipalității, nefăcând parte din proprietatea publică a municipalității. De altfel, se și menționează in cuprinsul contractului că,
C. Local al M. C. -N. încheie acest contract în calitate de proprietar al domeniului privat.
Pe cale de consecință, s-a apreciat că in cauza se discuta neexecutarea unui contract civil, atât din punct de vedere al obiectului său, cât și a raporturilor care se nasc din acest contract.
Așa fiind, în temeiul art.158 alin.1 și art.159 pct.2 C.pr.civ., s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului C. - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă si asigurări sociale și s-a declinat competența în favoarea Judecătoriei C. -N. .
În temeiul art.22 C.pr.civ., s-a constatat ivit conflictul negativ de competență între cele două instanțe și s-a sesizat Curtea de Apel C. în vederea efectuării regulatorului de competență.
Examinând conflictul negativ de competență, Curtea de Apel reține următoarele:
În cauză, reclamanții C. Local al M. C. -N. și M. C. -N. au solicitat obligarea pârâtei S.C.C. A. C. la plata sumei de 2930,97 lei reprezentând majorări de întârziere calculate pentru anii 2006-2011 în baza contractului de concesiune prin care pârâta a preluat în concesiune de la reclamanți terenul situat în municipiul C. -N., str.Pasteur în suprafață de 270 mp, în vederea realizării unui spațiu comercial - atelier de producție.
Judecătoria Cluj-Napoca a apreciat ca fiind incidente în cauză prevederile art.66 alin.1 și 2 din OUG nr.54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, potrivit cărora "(1) Soluționarea litigiilor apărute în legătură cu atribuirea, încheierea, executarea, modificarea și încetarea contractului de concesiune, precum și a celor privind acordarea de despăgubiri se realizează potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare și (2) Acțiunea în justiție se introduce la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărui jurisdicție se află sediul concedentului";.
Dimpotrivă, Tribunalul Cluj a arătat că în speță competența de soluționare a acțiunii în primă instanță îi revine Judecătoriei C. -N., întrucât contractul de concesiune, izvor al obligațiilor, este unul civil și nu administrativ întrucât nu se încadrează în prevederile art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.554/2004.
Așa fiind, pentru stabilirea competenței materiale de soluționare în primă instanță a prezentei acțiuni, Curtea are de stabilit în ce măsură contractul de concesiune este un act administrativ sau poate fi asimilat contractelor administrative.
Pentru stabilirea acestui fapt, urmează a se da relevanță dispozițiilor art.2 alin.1 lit. c) din Legea nr.554/2004 ce definește "actul administrativ - ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect: punerea în valoare a bunurilor proprietate publică; executarea lucrărilor de interes public; prestarea serviciilor publice; achizițiile publice";.
Deoarece bunul în discuție - terenul în suprafață de 270 mp constituie proprietatea privată al municipalității, nu acest contract de concesiune nu poate fi asimilat contractelor administrative, pentru a-i fi aplicabile prevederile art.66 alin.1 și 2 din OUG nr.54/2006.
Pe cale de consecință, în prezenta cauză, izvorul obligațiilor rezultă din neexecutarea unui contract având o natură civilă, atât din punct de vedere al obiectului său, cât și a raporturilor care se nasc din acest contract. Aceasta deoarece autoritatea administrativă locală deși parte în contract, nu determină calificarea acestuia ca fiind un contract administrativ, în condițiile în care autoritatea nu a emis acest act în regim de putere publică, ci ca parte contractantă într-un act juridic bilateral.
Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art.22 C.pr.civ., raportat la art.2 pct.1 din C.pr.civ., competența în primă instanță de soluționare a acțiunii revine Judecătoriei
C. -N. .
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E
Stabilește competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanții C. LOCAL AL M. C. -N. și M. C. -N., ambii cu sediul în C. -N., str.M. nr.1-3, jud.C. în contradictoriu cu pârâta SC C. A. C. cu sediul în
C. -N., str.B., nr.7, jud.C., în favoarea Judecătoriei C. -N. . Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 3 septembrie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
C. I. M. N.
red.C.I./A.C.
5 ex. - _