Sentința civilă nr. 461/2013. Contencios. Conflict de competenta.
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚĂ CIV ILĂ nr. 461/2013
Ședința camerei de consiliu din 24 Septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | C. | I. |
GREFIER | M. | N. |
S-a luat spre examinare conflictul de competență ivit între Tribunalul Cluj și Judecătoria Cluj-Napoca, în vederea soluționării plângerii contravenționale formulate de petenta B. L. în contradictoriu cu intimata A. F. P.
C. -N. .
Curtea, procedând la verificarea competenței potrivit art. 1591alin.4 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentei cauze, raportat la dispozițiile art. 20 C.pr.civ.
Soluționarea conflictului de competență s-a realizat în camera de consiliu, fără citarea părților.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.1474 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. s-a admis excepția necompetenței materiale, invocată de instanță din oficiu. S-a declinat competența de soluționare a plângerii formulate de petenta B. L., în contradictoriu cu A. F. P. C. -N., în favoarea Tribunalului C. -N., secția de contencios administrativ și fiscal.
Analizând cu prioritate, potrivit art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepția necompetenței materiale, instanța a reținut în fapt, că petenta nu a contestat un procesul-verbal de constatare a contravenției, ci decizia de impunere.
În drept, potrivit art. 31 alin. (1) din OG nr. 2/2001, împotriva procesului- verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii se poate face plângere, iar potrivit art. 32 alin. (2) din același act normative, competentă material să soluționeze această plângere este judecătoria.
Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 orice persoană care se consider vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ_ se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, iar conform art. 10 alin. (1) pentru actele administrative emise de autoritățile locale sau județene competența aparține tribunalului.
În speță
, instanța a reținut că decizia de impunere este un act administrativ- fiscal, emis de o autoritate județeană. Prin urmare, competența de soluționare a prezentului litigiu aparține secției de contencios administrativ a tribunalului.
1
Pentru aceste motive instanța s-a admis excepția necompetenței materiale și să decline cauza în favoarea în favoarea Tribunalului C., secția de contencios administrativ și fiscal.
Tribunalul Cluj prin sentința civilă nr.12827 din_ pronunțată în dosarul nr._ a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului C. ridicată din oficiu.
A declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta B. L. D. în contradictoriu cu pârâta A. F.
P. a municipiului C. -N., având ca obiect plângere contravențională, în favoarea JUDECĂTORIEI C. -N. .
S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și înaintează dosarul Curții de Apel C. în vederea soluționării conflictului.
În ceea ce privește excepția necompetenței materiale a Tribunalului C. ridicată din oficiu și care se impune a fi analizată cu prioritate conform dispozițiilor art.137 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța a admis-o pentru următoarele considerente:
Obiectul petitului care a rămas să se judece în cadrul prezentei cereri este anularea procesului verbal de contravenție întocmit pe seama reclamantei B. L.
D. .
Este adevărat că prin cererea înregistrată la AFP C. -N. sub nr.20397/_ (fila 12 din dosarul Judecătoriei), reclamanta a contestat decizia de impunere, însă prin cererea nr. 22063/_ aceeași reclamantă arătase deja că înțelege să atace atât decizia de impunere, cât și procesul verbal de contravenție primit (fila 13).
Or, în conformitate cu dispozițiile art. 32 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, actualizată, soluționarea plângerii contravenționale este de competența "judecătoriei
în a c ăre i c ircu mscr ipț ie a f ost s ăv ârș ită con tr avenț ia
";, fiind astfel reglementată în mod expres o competență exclusivă și absolută în această materie.
Reținând și că, în conformitate cu dispozițiile art. 159 pct. 2 din Codul de procedură civilă, necompetența materială este una absolută, neputând fi deci înlăturată, iar judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită fapta contravențională este Judecătoria Cluj-Napoca, în temeiul art. 158 din Codul de procedură civilă, instanța a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului
C. și va declina competența de soluționare a cererii în favoarea instanței menționate.
În temeiul art. 20 și urm. din Codul de procedură civilă, s-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a înaintat dosarul instanței în drept să hotărască asupra acestuia, în cauză operând suspendarea de drept a oricăror acte de procedură.
Analizând conflictul negativ de competență cu care a fost investită instanța, în conformitate cu dispozițiile art.20 respectiv 22 din codul de procedură civilă de la 1865, Curtea reține următoarele
:
Cele două instanțe mai sus arătate și-au declinat reciproc competența reținând în speță că petenta a contestat atât procesul verbal de contravenție nr.317548102, cât și decizia de impunere nr.132011277/19672 din_ .
Judecătoria Cluj-Napoca în mod neîntemeiat a apreciat că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie doar decizia de impunere din oficiu și prin urmare din această perspectivă competența de soluționare revine Tribunalului, întrucât actul atacat este un act administrativ fiscal, iar litigiul aparține secției de contencios administrativ al tribunalului.
2
Dimpotrivă, așa cum rezultă din conținutul plângerii formulate, petenta contestă atât procesul verbal de constatare al contravenției nr.317548102 din _
, cât și decizia de impunere din oficiu.
Așa fiind, în mod întemeiat Tribunalul Cluj în ședința publică din_ a dispus disjungerea petitului privind anularea deciziei de impunere și formarea unui nou dosar înregistrat sub nr._ care potrivit art.99 alin.4 din Hotărârea CSM nr.387/2005 actualizată a revenit completului de judecată inițial investit, iar în ceea ce privește obiectul petitului care a rămas să se judece în cadrul cererii, competența în primă instanță de soluționare a acestuia revine Judecătoriei C. -N. câtă vreme acesta îl reprezintă anularea procesului verbal de contravenție.
Susținerea Tribunalului C. este una corectă câtă vreme în prezenta cerere urmează să se soluționeze doar plângerea formulată de petentă împotriva procesului verbal de contravenție care conform prev.art.32 alin.2 din OG nr.2/2001 actualizată este de competența judecătoriei în a cărei circumscripție fiind săvârșită contravenția, textul legal reglementând în mod expres o competență exclusivă și absolută în această materie. Și este așa, câtă vreme petitul privind anularea deciziei de impunere formează obiectul unui dosar diferit înregistrat sub nr._ al Tribunalului C., instanța competentă să soluționeze acest dosar.
Pentru toate mai sus arătate în conformitate cu disp.art.22 din C.pr.civ. de la 1865, instanța stabilește competența de soluțioanre a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta B. L. D. în contradictoriu cu A. F. P.
C. -N. având ca obiect plângere contravențională, în favoarea Judecătoriei C. -N.
.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta B. L. D. în contradictoriu cu pârâta A. F.
P. a M. C. -N., în favoarea Judecătoriei C. -N. . Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 24 septembrie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
C. I. M. N.
red.C.I./A.C.
4 ex. - _
3
