Sentința civilă nr. 44/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 44/2013

Ședința publică de la 18 Ianuarie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE G.

-A.

N.

Grefier A.

B.

S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamant R. M. DAN în contradictoriu cu pârât

A. N. PENTRU P. C., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).

Se constată că la data de 17 ianuarie 2013 s-au înregistrat concluzii scrise formulate de reclamant.

Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 11 ianuarie 2013, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru termenul de azi.

C U R T E A :

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de_, reclamantul R. M. DAN, în contradictoriu cu pârâta A. N. PENTRU

P. C., a solicitat instanței anularea Ordinului nr. 252/_ emis de pârâtă, ca netemeinic si nelegal și reintegrarea sa în funcția deținută anterior emiterii ordinului, iar în cazul în care prin noua organigrama această funcție a fost desființată, integrarea intr-o funcție similare celei deținute anterior intervenirii destituirii. Totodată, a solicitat obligarea pârâtei la plata sumelor titlu de salar începând cu data punerii în ordinului atacat până la data reintegrarii sale, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost încadrat în baza Ordinului nr. 792/_ emis de M. Întreprinderilor Mici si Mijlocii, Comerțului si Mediului de afaceri în funcția de director coordonator adjunct la Comisariatul pentru P. C. C., iar în baza acestui ordin a fost încheiat Contractul de management nr.97/_ .

Datorita prevederilor Deciziei Curtii Constituționale nr. 1629/2009 referitoare la excepția de neconstitutionalitate a unor dispoziții ale OUG nr. 105/2009, contractul de management al reclamantului a încetat începând cu data de 5 mai 2010, în acest sens fiind emis Ordinul nr.869/_ de către M. Economiei, Comerțului si Mediului de Afaceri. Ulterior, la data de 1_ a fost emis Ordinul nr. 163 de către pârâta A.N.P.C. prin care se aprobau organigramele cadru ale Comisariatelor Regionale pentru P. C., iar la data de_ a fost emis către A.N.P.C. Ordinul nr. 230 prin care reclamant eram numit în funcția publică de conducere de Comisar sef adjunct al C.J.P.C.

C. - CRPC C., pe o perioada nedeterminata, funcția respectiva ocupând-o în urma promovării unui examen în acest sens. In cele din urma, datorita schimbărilor succesive produse în cadrul A.N.P.C. C., reclamantul arată că a fost numit în funcția publica de comisar sef prin Ordinul nr.412/_ al Președintelui ANPC. A mai menționat reclamantul că încă din anul 2008, a

deținut calitatea de consilier local, iar din declarațiile de avere si de interese rezulta în mod indubitabil ca obținea venituri în calitate consilier local al Comunei Deusu. Astfel, prima declarație de avere pe care a dat-o a fost comunicata la ANPC încă la data de 13 mai 2010, anterior numirii sale în funcția actuala. Ulterior, în fiecare an a comunicat atât declarațiile de avere, cât si cele de interese, în termenele legale indicate de către ANPC. Reclamantul menționează că această precizare o face în condițiile în care în ordinul a cărui revocare o solicită se specifică faptul ca nu ar fi adus la cunoștința autorității, aspectele referitoare la calitatea mea de consilier local. A mai subliniat faptul că, ulterior depunerii acestei declarații, nici una dintre cele doua instituții care era abilitată să verifice aceste declarații nu i-a comunicat ca ar exista vreo neregula si nici nu i-a pus în vedere sa opteze pentru una dintre cele doua funcții pe motivul ca ar exista o posibilă stare de incompatibilitate.

În acest context, reclamantul menționează faptul că, printre atribuțiile personalului angajat în cadrul Serviciului de resurse umane se regăsește si aceea de a verifica declarațiile respective, obligație impusa de H. G. nr. 432/2004. În acest sens precizează că există si un Raport de control privind verificările efectuate la ANPC în perioada_ -_, raport din care reiese chiar aspect: inexistenta dosarelor profesionale. Totodată, nici în Fisa înmânată de către angajatorul ANPC nu se menționează existenta unor incompatibilități referitoare la funcția în care a fost numit.

Având în vedere aceste aspecte, reclamantul consideră că nu se poate pune problema vinovăției sale și totodată, având în vedere calitatea sa de consilier local, nu s-a făcut aplicarea nici a disp. art. 91 al.4 din Legea nr. 161/2003 conform cărora prefectul ar fi trebuit (în cazul în care nu renunța la mandatul de consilier după numirea în funcția publica) sa emită un ordin prin care să se constate încetarea de drept a mandatului de ales local, ceea ce ar fi rezolvat problema respectiva, ab initio.

Având în vedere aspectele relevate mai sus, reclamantul consideră ca nu este îndeplinita una din condițiile răspunderii disciplinare, respectiv vinovatia, în conditiile în care nu i-a fost adus la cunostinta eventuala incompatibilitate intre funcția de comisar sef si calitatea de consilier local, iar reclamantul a depus toate declarațiile de avere si interese în termenele prevăzute de lege, acte din care rezulta cu prisosinta ca are si calitatea de consilier local.

Mai mult, având în vedere buna sa credință, la data de_, și-a dat demisia din funcția de consilier local, reclamantul consideră că se pune problema laturii obiective a răspunderii disciplinare care nu este îndeplinita în cauza, in condițiile în care nu a existat nici un rezultat dăunător ordinii interioare din CJPC C. . In acest context, nu sunt întrunite cumulativ cele 4 conditii ale răspunderii disciplinare, astfel încât nu putea fi sancționat disciplinar pe baza motivelor invocate in cadrul Ordinului nr. 252, ceea ce dovedește netemeinicia si nelegalitatea acestuia.

Un alt aspect, în opinia reclamantului, din care reiese nelegalitatea Ordinului nr. 252/_, este dat de faptul ca acesta a fost emis în data de _

, dată în care reclamant se afla în concediu de boala, așa cum rezulta din documentele depuse la C.J.P.C. C. în acest sens, fiind astfel încălcate disp.art.36 din Legea nr. 188/1999. Or, în condițiile în care ordinul contestat este emis la data de_, destituirea sa din funcție ar fi trebuit să opereze începând cu data de_, deși în perioada_ - 3_ a fost în concediu de boală, situație în care ordinul este nul absolut.

O altă problemă care se pune este cea a modalității în care a fost sesizata comisia de disciplina a cărui raport a stat la baza emiterii ordinului dedus judecatii. Astfel, in conformitate cu disp.art.27 din H.G. nr. 1344/ 2007,

comisia de disciplina poate fi sesizata de orice persoana vătămată de fapta funcționarului public. Asa cum rezulta raportul care a finalizat cercetarea disciplinara, persoana care a sesizat comisia de disciplina este dl. Nasra G. Horia, domiciliat în B. . In acest context, în care dl. Nasra nu locuiește pe teritoriul județului C. si nu a putut fi afectat în nici un mod de o eventuala incompatibilitate a comisarului sef al CJPC C., se pune întrebarea de ce aceasta sesizare a fost luata în considerare, în condițiile în care dl. Nasrâ nu si-a demonstrat în nici un mod vătămarea pricinuita la data de_ de o eventuala incompatibilitate a reclamantului care nu mai exista încă din data de 10.10.201l. Practic, ne aflam în prezenta unui alt motiv de nelegalitate al ordinului dedus judecații.

Apoi, reclamantul consideră că la data emiterii ordinului contestat nu s- a ținut cont de disp. art. 50 alin. 3 lit. e din H.G. nr. 1344/2007, conform cărora, sub sancțiunea nulității absolute ar fi trebuit sa se indice instanța competenta la care se poate ataca acest ordin.

Intr-adevăr, a mai precizat reclamantul, în cadrul ordinului a cărui revocare o solicită, este indicată ca si instanța competenta Curtea de Apel C., dar în condițiile în care din cuprinsul disp.art.106 din Legea nr. 188/1999 rezultă că atacarea actului se face în condițiile si termenele prevăzute de Legea nr. 554/2004, condiții care nu au fost inserate în cadrul ordinului menționat, reclamantul apreciind că aceasta este un alt motiv de nelegalitate al ordinului contestat.

Un alt motiv de nelegalitate a ordinului dedus judecații este dat de faptul că prin emiterea si punerea lui în aplicare s-au încălcat disp.art. l0l al. 2 din Legea nr.188/1999. Astfel, după cum rezulta din cuprinsul ordinului contestat, acesta este emis la data de_, iar prin el se stabilește ca începând cu data de_, reclamantului îi încetează raporturile de serviciu cu ANPC - CJPC C.

, prin destituire. In condițiile în care acest act i-a parvenit de abia la data de 30 octombrie, iar destituirea a operat începând cu data de 9 octombrie, rezulta clar ca au fost încălcate prevederi legale imperative, respectiv disp.art.l0 al.2 din Legea nr.188/1999.

In drept, reclamantul a invocat dispozițiile Legii nr. 554/2004, ale Legii nr. 188/1999, ale Legii nr. 161/2003, ale H.G. nr. 432/2004 și H.G. nr. 1344/2007.

Pârâta A. N. PENTRU P. C. (A.N.P.C.) a depus întâmpinare

în cauză prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamant ca netemeinică și nelegală.

În argumentarea poziției sale, pârâta a arătat că în fapt, la data de _

, a fost emis, de către A. N. pentru P. C., Ordinul nr. 252, act administrativ prin care s-a dispus încetarea raporturilor juridice dintre domnul R. M. Dan și A. emitentă, începând cu data de_ . Actul administrativa avut ca principal temei Raportul Comisiei de Disciplină din cadrul AN.P.C., act juridic ce poartă nr. 241/_ și conform căruia au fost reținute faptele disciplinare pentru care a fost sancționat, respectiv" s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcționarul public nu a acționat pentru încetarea acestuia într-un termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate; astfel, au fost încălcate prevederile legale referitoare la îndatoriri, incompatibilități, conflicte de interese și interdicții stabilite prin lege pentru funcționarii publici", fapte care se circumscriu dispozițiilor art. 77 alin. (2) lit. j), art. 77 alin. (3) lit. e), art. 78 alin. (2), art. 97 lit. d) coroborat cu art. 101 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată (r2) cu modificările și completările ulterioare.

Urmare concluziilor formulate de Comisia de Disciplină în cadrul Raportului, a fost emis actul administrativ, document din cuprinsul căruia rezultă faptul că " urmare cercetării disciplinare, în cauză există vinovăția funcționarului public cercetat, acesta încălcând atât prevederile art. 77 alineat 2 litera j), cât și dispozițiile articolului 101 alineat 1 litera b) din Legea nr. 188/1999."

Cât privește critica reclamantului referitoare la legalitatea actului administrativ contestat, pârâta a apreciat că aceasta este nejustificată din mai multe considerente.

Astfel, potrivit constatărilor Comisiei de Disciplină din cadrul A.N.P.C., faptele reținute prin Raportul întocmit se bazează pe prev. art. 94 alin. 1 și 2 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnități lor publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare. Totodată, au fost avute în vedere și prevederile art. 77 alin. 1 și 2 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare coroborate cu prevederile art. 101 din același text legislativ referitoare la destituirea din funcția publică a funcționarului public pentru motive de incompatibilitate. În concret prin art. 101 alin. 1 lit. b din Legea nr. 188/199 se prevede că sancțiunea disciplinară se aplică pentru motive imputabile funcționarului public în cazul în care s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcționarul public nu acționează pentru încetarea acestuia într-un termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.

Având în vedere aceste dispozițiile legale, pârâta învederează că din analiza documentelor existente drept probă la dosarul Comisiei de Disciplină, se poate observa faptul că în anul 2010, respectiv în luna septembrie, numirea domnului R. Dan M. în funcția publică de conducere de Comisar Șef în cadrul C.J.P.C. C., acesta s-a aflat în stare vădită de incompatibilitate, dată fiind și calitatea acestuia de consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Chinteni. Mai mult, în decursul anilor 2010 - 2011 nu a existat nici o comunicare a stării de incompatibilitate formulată de dl R. M. Dan, deși, din punct de vedere legal, avea obligația de a informa atât A., cât și Primăria Comunei Chinteni cu privire la acest aspect.

De altfel, analizând conținutul documentelor existente la dosar se poate observa că de la momentul emiterii actului administrativ de numire în funcția publică de Comisar Șef în cadrul C.J.P.C C., respectiv data de_ și până la data întocmirii declarațiilor de avere și, respectiv, de interese, în data de_, a trecut o perioadă de timp ce a depășit intervalul celor 10 zile impuse de lege celor vizați a-și declara, pe proprie răspundere, starea de incompatibilitate, ducând astfel la nerespectarea prevederilor legale incidente.

Starea de incompatibilitate trebuie declarată de persoana în cauză din proprie voință, nefiind obligația instituției angajatoare a face cercetări sub acest aspect.

Totodată, din actele existente la dosarul cercetării administrative, rezultă participarea d-lui R. M. Dan la ședințele Consiliului Local al Comunei Chinteni.

A mai considerat pârâta că, dubla calitate a d-lui R. M. Dan este de natură a arunca serioase suspiciuni în ceea ce privește modul legal și obiectiv în care a înțeles să desfășoare activitatea în cadrul structurii teritoriale subordonate A.N.P.C, acest aspect având implicații în modul de percepere a imaginii generale a instituției.

De asemenea, este relevantă și adresa de răspuns formulată de Consiliul Local al Comunei Chinteni la solicitarea A.N.P.C. nr. 233/_ din care rezultă în mod clar calitatea de consilier local a domnului R. M. Dan la momentul_ .

Mai mult, pârâta a apreciat evidentă culpa profesională a domnului R.

M. Dan și prin raportare la prev. art. 101 alin. 1 lit. b din Legea nr. 188/1999.

Cu privire la aspectele de ordin procedural invocate de reclamant, respectiv la aspectul legat de modul de comunicare a actului administrativ reclamantului, pârâta a precizat faptul că deși domnul R. M. Dan a înțeles să ofere Autorității, spre știință, un act de identitate în care era inserat ca loc de domiciliu sat Deușu nr. 102, comuna Chinteni, județul C., acesta a refuzat în mod constant primirea corespondenței efectuate atât prin Fan Couriere, cât și prin intermediul Poștei Române, determinând lucrătorii poștali a însera pe plicuri fie faptul că adresa destinatarului nu este corectă, fie că acesta este mutat de la adresa indicată, aspect pe care pârâta îl apreciază ca o dovadă de rea credință, și mai mult, apreciază că el însuși își invocă propria culpă în condițiile în care nu are o constanță în indicarea corectă a adresei de corespondență, declarând pe diverse adrese transmise Autorității, domicilii de corespondență diferite. Sub acest aspect, pârâta a mai menționat faptul că prin natura funcție pe care acesta o deținea, respectiv de Comisar Șef în cadrul

C.J.P.C C., avea obligația legală a face dovada domiciliului său, transmițând instituției o copie după actul de identitate pe care îI deținea, având totodată obligația anunțării eventualelor modificări survenite.

Mai mult, pârâta a apreciat nereale mențiunile făcute pe plicurile de corespondență și dat fiind faptul că în cererea introductivă de instanță, domnul

R. M. Dan înțelege a indicat drept domiciliu aceeași adresă la care i-au fost comunicate toate actele procedurale emise de Comisia de Disciplină a ANPC.

Cât privește critica referitoare la nerespectarea dispozițiilor articolelor 35 și 36 din Legea nr. 188/1999, pârâta precizează că raporturile de serviciu nu încetează decât după epuizarea perioadei de concediu medical în care beneficiarul actului administrativ se regăsește.

O altă critică combătută de pârâtă se referă la faptul că, potrivit art. 5 din actul administrativ contestat: "Prezentul ordin poate fi contestat în termen de 30 de zile, la Curtea de Apel, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completări le ulterioare." Or, aspectele ce țin de modul de contestare a actelor administrative derivă din textul legal, emitentul acestora având doar obligația indicării instanței competente, din punct de vedere al gradului jurisdicțional, a soluționa starea litigioasă, etapa precontencioasă, fiind apreciată de legiuitor ca fiind o obligație

lăsată strict în sarcina beneficiarului actului juridic.

De asemenea, în speță trebuie avute în vedere și dispozițiile alin. 2 al art. 101 din Legea nr. 188/1999.

Astfel, prevederile legale sus citate trebuie analizate prin corelare cu norma procedurală cadru, care prevede că termenul se calculează începând cu ziua următoare emiterii actului administrativ ceea ce conduce la concluzia conform căreia data de_ indicată în mod expres în cadrul Ordinului este una corectă și legală.

Cât privește criticile reclamantului aduse actului administrativ prin raportare la conținutul fișelor de post deținute de acesta pe tot parcursul anilor în care a fost reprezentant legal al structurii teritoriale, pârâta a făcut precizări, care de altfel au fost reținut și de Comisia de Disciplină, în cadrul Raportului final, astfel:

"1. Fișa postului pentru funcționarii publici este reglementată de H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, care la art. 10, prevede:

Art. 10. - (1) Fișa postului aferentă unei funcții publice definește și delimitează, în principal, următoarele elemente: a) contribuția la realizarea scopurilor, funcțiilor, atribuțiilor și obiectivelor instituției; b) conținutul și rezultatele preconizate ale muncii care va fi prestată; c) limitele de autoritate aferente exercitării funcției publice; g) cerințele și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a ocupa postul respectiv.

(2) Principalele elemente care trebuie avute în vedere la întocmirea fișei postului sunt cuprinse în modelul prevăzut în anexa nr. 1."

Referitor la responsabilitatea personalului din cadru ANPC cu privire la primirea declarațiilor de avere și interese, pârâta relevă că în cadrul C.J.P.C. C.

, există o persoană responsabilă cu implementarea prevederilor referitoare la declarațiile de avere și de interese, astfel această persoană primește, înregistrează și eliberează la depunere o dovadă de primire, ulterior, le transmite

la ANI, în copii certificate cu originalul, și la ANPC pe suport magnetic în vederea postării pe site-ul ANPC.

Se au în vedere și prevederile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, respectiv art.6.

În drept, s-au invocat dispozițiile C.pr.civ., ale H.G. nr. 700/2012 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru P. C., ale Legii nr. 554/2004 a Contenciosului Administrativ, pe dispozițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici și ale H.G. nr. 1344/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină.

Analizând acțiunea formulă, Curtea reține următoarele

:

Reclamantul a arătat că a fost încadrat în baza Ordinului nr. 792/_ emis de M. Întreprinderilor Mici si Mijlocii, Comerțului si Mediului de afaceri în funcția de director coordonator adjunct la Comisariatul pentru P.

C. C., iar în baza acestui ordin a fost încheiat Contractul de management nr.97/_ . Ulterior, a fost numit în funcția publica de comisar sef prin Ordinul nr.412/_ al Președintelui ANPC.

Reclamantul din anul 2008, a deținut calitatea de consilier local al Comunei Chinteni pana la data de_ cand a demisionat din aceasta functie. La data de_, a fost emis, de către A. N. pentru P. C.

, Ordinul nr. 252, act administrativ prin care s-a dispus încetarea raporturilor juridice dintre reclamantul R. M. Dan și A. emitentă, începând cu data de_, prin destituirea acestuia din functia publica potrivit art. 77 alin. (2) lit. j), art. 77 alin. (3) lit. e), art. 78 alin. (2), art. 97 lit. d) coroborat cu art. 101 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici.

Curtea retine ca in mod corect s-a stabilit ca in ceea ce il priveste pe reclamant s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcționarul public nu a acționat pentru încetarea acestuia într-un termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate. Astfel, au fost încălcate prevederile legale referitoare la îndatoriri, incompatibilități, conflicte de interese și interdicții stabilite prin lege pentru funcționarii publici, fapte care se circumscriu dispozițiilor art. 77 alin. (2) lit. j), art. 77 alin. (3) lit. e), art. 78 alin.

(2), art. 97 lit. d) coroborat cu art. 101 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici.

In spetă în termen de 10 zile de la numirea în funcția publică de director coordonator adjunct la Comisariatul pentru P. C. C. și apoi de comisar șef reclamantul trebuia să acționeze pentru incetarea motivului de incompatibilitate între această funcție publică și cea deținută la momentul numirii (de consilier local al Comunei Chinteni, jud. C. ).

Deși starea de incompatibilitate a existat și a fost corect reținută, vicii formale în legătură cu emiterea Ordinului nr. 252/_ conferă acestuia un caracter de nelegalitate care determină anularea actului administrativ.

Potrivit art 36 din Legea nr 188/1999 în perioada concediilor de boală, raporturile de serviciu nu pot înceta și nu pot fi modificate decât din inițiativa funcționarului public în cauză.

Ori în cauză reclamantul în perioada_ - 3_ a fost în concediu de boală, situație în care ordinul 252/_ este nul pentru că modifică raportul de serviciu al funcționarului public în perioada concediului de boală. Curtea are în vedere că atât la momentul emiterii ordinului (_ ) cât și la momentul la care ordinul produce efecte (_ ) raportul de serviciu era suspendat - urmare a concediului de boală în care se afla reclamantul.

O altă problemă care se pune este cea a modalității în care a fost sesizata comisia de disciplina a cărui raport a stat la baza emiterii ordinului dedus judecatii. Astfel, in conformitate cu disp. art.27 din H.G. nr. 1344/ 2007, comisia de disciplina poate fi sesizata de orice persoana care se consider ă

vătămată de fapta funcționarului public

.

In dreptul public asa cum este si dreptul administrativ potrivit art 2 al 1 lit d din Legea nr 544/2004 persoana vătămată este definită ca fiind "orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate și grupul de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum și organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate;";.

Prin urmare persoana ce se consideră vătămată trebuie să invoce un drept sau un interes legitim (privat). Ori potrivit art 2 al 1 lit r interesul legitim privat este definit ca fiind "posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat";.

Nimic nu împiedică partea să invoce și un interes legitim public - definit de art 2 al 1 lit r ca fiind "interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice;";. Invocarea interesului public (reprezentat de încrederea în autoritatea funcției publice - în cauză) este însă condiționată de grefarea interesului public pretins încălcat și pe un interes legitim privat. Ori din materialul probator nu s-a relevant în concret care este interesul legitim privat, dincolo de interesul public clamat de persoana care se pretinde vătămată și care a demarat procedura disciplinară prin sesizarea comisiei de disciplină. Ori dacă pentru legala sesizare a comisiei de disciplină era suficient interesul public, atunci textul art 27 din H.G. nr. 1344/2007 trebuia să permită oricărei persoane să poată sesiza comisia de disciplină - fiecare dintre cetățeni fiind deopotrivă la fel de vătămați de lipsa de încredere în autoritățile publice. Textul însă a cerut o vătămare particulară, proprie subiectului de drept care investește

comisia de disciplină. Sintagma "persoană ce se consideră vătămată"; desemnează persoana care invocă vătămarea unui drept propriu sau a unui interes legitim privat prin fapta funcționarului public.

Ori în lipsa dovedirii unui interes legitim privat sau a unui drept propriu

- fila 100 - 102 nu se poate demara în mod legal cercetarea disciplinară a funcționarului public.

Față de cele ce preced curtea potrivit art 18 din Legea nr 554/2004, art

274 cod pr civ va admite în parte acțiunea în contencios administrativ completată și precizată, formulată de către reclamantul R. M. DAN în contradictoriu cu pârâta A. N. PENTRU P. C. (A.N.P.C.) și în consecință va anula Ordinul nr. 252/_ emis de către pârâta A.N.P.C. Consecința anulării actuluia dminsitrativ este reintegrarea reclamantului în funcția deținută anterior emiterii ordinului sau într-o funcție similară celei deținute anterior precum și obligarea pârâtei la plata sumelor cuvenite cu titlu de salariu începând cu data punerii în aplicare a ordinului și până la reintegrarea efectivă

Curtea va respinge cererea de anulare a adresei nr. 2518/_ intrucat aceasta nu reprezintă un act administrativ în sensul art 2 al 1 lit c din Legea nr 554/2004.

Curtea va obliga pârâta A.N.P.C. să plătească reclamantului suma de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu avocat).

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E :

Admite în parte acțiunea în contencios administrativ completată și precizată, formulată de către reclamantul R. M. DAN, cu domiciliul procesual ales în C. -N., Calea Dorobantilor nr. 25, ap. 9, jud. C., la Cab.avocat Popa M. D., în contradictoriu cu pârâta A. N. PENTRU P. C. (A.N.P.C.), cu sediul în cu sediul în B., sector 1, B-dul A. nr. 72, cod 0. și în consecință:

  1. Anulează Ordinul nr. 252/_ emis de către pârâta A.N.P.C.

  2. Dispune reintegrarea reclamantului în funcția deținută anterior emiterii ordinului sau într-o funcție similară celei deținute anterior

  3. Obligă pârâta la plata sumelor cuvenite cu titlu de salariu începând cu data punerii în aplicare a ordinului și până la reintegrarea efectivă

  4. Respinge cererea de anulare a adresei nr. 2518/_

  5. Obligă pârâta A.N.P.C. să plătească reclamantului suma de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 18 ianuarie 2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

G. -A. N. A. B.

Red.G.A.N./_ .

Dact.H.C./5 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 44/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici