Sentința civilă nr. 457/2013. Contencios. Litigiu Curtea de Conturi
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -N.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 457/2013
Ședința publică din data de 4 aprilie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: B. L. T. GREFIER: M. D.
Pe rol fiind judecarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta
A. DE P. ȘI I. PENTRU A. - C. J. B. -N., împotriva pârâților C. C. A R. și C. DE C. A J. B. -N., având ca obiect litigii C. de C. (Legea Nr.94/1992).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul reclamantei, cj. Petruse Petru Ciprian, reprezentanta pârâtelor, cj. Scarlat Natalia și reprezentantul intervenientei A.P.I.A. - Centrală, cj. Laurențiu Constantin.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a comunicat prin fax la dosar la data de_ și prin poștă la data de_, Întâmpinare formulată de Curtea de Conturi a României la cererea de intervenție accesorie formulată de APIA Centrală.
Reprezentantul reclamantei solicită instanței acordarea unui nou termen de judecată pentru studiul întâmpinării, urmând ca discuțiile privind adresarea unei întrebări preliminare către C. de Justiție să fie prorogate pentru termenul de judecată următor.
Reprezentanta pârâtelor arată că se opune cererii de amânare a cauzei formulată de reprezentantul reclamantei, întrucât în întâmpinarea depusă la dosar nu sunt aduse aspecte noi. Solicită cu prioritate la acest termen să se pună în discuția părților cererea de repunere în termen a acțiunii, urmând ca în funcție de ceea ce va pronunța instanța, celelalte cereri să fie sau nu admise. Totodată, cu privire la dosarul nr._ al Curții de Apel C., apreciază că nu se impune atașarea acestuia la prezenta cauză, întrucât se poate observa că de la data pronunțării hotărârii contestate și până la data introducerii prezentei acțiuni termenul este cu mult depășit. De asemenea, arată că în acțiune se susține că recursul ar fi fost admis la Î.C.C.J. însă de pe portalul instanțelor de judecată rezultă contrariul, sens în care depune la dosar extras de pe portalul Curții de Apel C. și extras de pe portalul Î.C.C.J.
Reprezentantul reclamantei solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a putea lua cunoștință despre conținutul întâmpinării depuse la dosar.
Tribunalul încuviințează cererea și dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
S-a luat cauza la a doua strigare, la apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul reclamantei, cj. Petruse Petru Ciprian, reprezentanta pârâtelor, cj. Scarlat Natalia și reprezentantul intervenientei A.P.I.A. - Centrală, cj. Laurențiu Constantin.
Tribunalul pune în discuția părților admisibilitatea în principiu a c erer ii de intervenție
acc esorie fo rmulată de A .P. I.A. B.
.
Reprezentantul intervenientei, cj. Laurențiu Constantin solicită admiterea în principiu a cererii de intervenție, pentru motivele arătate în scris.
Reprezentanta pârâtelor solicită respingerea cererii de admitere în principiu a cererii de intervenție.
Tribunalul, în temeiul art. 3 lit. o din Legea nr. 1/2004, admite în principiu cererea de intervenție accesorie raportat la atribuțiile APIA privind elaborarea manualelor de proceduri și metodologii în vederea implementării corespunzătoare a atribuțiilor care îi revin, litigiul fiind generat de aplicarea dispozițiilor OMADR 295/2007, conform procedurii elaborate și aprobate de A.P.I.A.
Tribunalul pune în discuția părților ce rer ea de rep unere în term en a a cțiunii
.
Reprezentantul reclamantei și reprezentantul intervenientei solicită admiterea cererii și repunerea reclamantei în termenul de formulare a acțiunii.
Reprezentanta pârâtelor apreciază că cererea este neîntemeiată, întrucât în motivele invocate de reclamantă nu este incident motivul lipsei de previzibilitate a instanței competente. În pasaje se recunoaște faptul că abia ulterior Î.C.C.J. a stabilit competența materială de soluționare a litigiilor de această natură. Apreciază că acest motiv nu are nicio relevanță în prezenta cauză. Reclamanta își invocă propria-i culpă prin formularea unei noi acțiuni în contencios administrativ. La C. de Apel
C. acțiunea a fost anulată ca netimbrată, iar Î.C.C.J. a respins recursul ca nefondat. Mai mult, apreciază că din Întâmpinarea formulată la cererea de chemare în judecată se subînțelege că s-ar fi invocat excepția tardivității formulării cererii de repunere în termen a acțiunii.
Tribunalul constată că în întâmpinarea formulată de pârâte nu rezultă că s-ar fi invocat tardivitatea cu privire la cererea de repunere în termen a acțiunii.
Față de această situație reprezentanta pârâtelor invocă excepția tardivității formulării cererii de repunere în termen a acțiunii și, în acest caz, arată că îi este greu să-și facă apărarea cu privire la excepția invocată, însă precizează că temeiul de drept pe care-și întemeiază excepția și termenul de formulare a cererii de repunere în termen sunt aceleași ca și cele menționate în întâmpinare, respectiv cele prevăzute de legea contenciosului administrativ.
Reprezentantul reclamantei și reprezentantul intervenientei solicită respingerea excepției invocată de reprezentanta reclamantelor ca neîntemeiată.
Tribunalul respinge excepția tardivității
formulării cererii de repunere în termen, având în vedere motivele invocate în susținerea acesteia.
Reprezentantul reclamantei arată că în dosarul nr._ s-a respins recursul ca nefondat prin Decizia nr. 3936 din_, iar prezenta acțiune au formulat-o la_, deci nu aveau de unde să știe practica unitară a Î.C.C.J. Astfel, neștiind acest aspect, au formulat o nouă acțiune la Tribunalul B. -N. .
Reprezentanta pârâtelor arată că motivele invocate de reprezentantul pârâtei nu au legătură cu prezenta cauză. Recursul la Î.C.C.J. s-a respins ca nefondat, nu s-a pronunțat cu privire la competență. De asemenea, apreciază că nu se poate invoca necunoașterea practicii Î.C.C.J, întrucât există portalul acestei instanțe.
Reprezentantul reclamantei arată că nu aveau de unde să știe, dacă știau, uzau de celelalte căi de atac, respectiv contestația în anulare, sau altceva.
Tribunalul, după deliberare, respinge ca nefondată cererea de repunere în termen formulată de reclamantă, apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 103 Cod pr. civilă, respectiv partea nu a dovedit că a fost împiedicată printr-o împrejurarea mai presus de voința ei, lipsa de previzibilitate a legii privind competența nu constituie un astfel de motiv în condițiile în care reclamanta a formulat acțiune în fața instanței Curții de Apel C., acțiune care a fost anulată ca netimbrată.
Tribunalul pune în discuție solicitarea de s esiz are a Curții Europene de J ustiție.
Reprezentantul reclamantei arată că susține cererea formulată.
Tribunalul, după deliberare, apreciază că o astfel de decizie nu este necesară în soluționarea cauzei, astfel că o respinge.
Tribunalul pune în disc uție ex cepția tardivității formulării acțiunii prin cipale și ex cepția
inadmisibilității acesteia invocate de p ârâtă
.
Reprezentanta pârâtelor arată că susține punctul de vedere arătat în întâmpinare față de excepțiile invocate.
Reprezentantul reclamantei solicită respingerea excepțiilor ca neîntemeiate.
Reprezentantul intervenientei arată că formulează aceeași cerere, de respingere a excepțiilor invocate.
Tribunalul reține cauza în pronunțare cu privire la excepția tardivității, urmând ca cererea de intervenție să primească soluție în funcție de soluția excepției.
T R I B U N A L U L
Deliberând, constată:
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta A. de P. și I. în A. -
C. J. B. -N. a chemat în judecată pârâtele Curtea de Conturi a României și C. de C. a J. B. -N. solicitând Anularea în tot a încheierii nr. 39/_ emisă de Curtea de Conturi a României - Comisia de Soluționare a Contestațiilor, prin care a fost respinsă contestația împotriva măsurilor privitoare la verificarea, cu ocazia supracontrolului, a îndeplinirii condițiilor de eligibilitate de către solicitanții PNDC; îndeplinirea condițiilor de eligibilitate de către solicitanții de sprijin din partea statului din Decizia nr. 14/2011 emisă de C. de C. a J. B. -N. și implicit anularea în tot a Deciziei nr. 14/2011 emisă de C. de C. a J. B. - N. ca fiind netemeinică, precum și suspendarea executării celor două acte ce fac obiectul litigiului: Decizia nr. 14/2011 emisă de C. de C. a J. B. N. și încheierii nr. 39/_ emisă de Curtea de Conturi a României - Comisia de Soluționare a Contestațiilor, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, în temeiul art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare s-a arătat că în privința cererii de repunere în termenul de formulare a prezentei acțiuni, potrivit prevederilor art. 103 al. 1 Cod procedură civilă, în situația în care, pentru motive temeinice, partea a fost în imposibilitate de a exercita o cale de atac, instanța poate dispune repunerea în termen.
În cauza de față, deși ne găsim în prezența unei norme cu caracter dispozitiv, consideră că motivul întemeiat rezidă din însăși lipsa de previzibilitate a legii în privința instanței competente în soluționarea pe fond a cauzei pendinte.
Astfel, la data efectuării controalelor în toată țara, acțiunile au fost promovate pe rolul Curților de Apel, clarificarea venind din partea instanței supreme abia la începutul anului curent când competența a fost stabilită în favoarea Tribunalelor ca primă instanță.
Urmare a întocmirii actului, reclamanta a formulat acțiunea în contencios administrativ în fața Curții de Apel C., acțiune anulată ca netimbrată. Această soluție a fost menținută și în recurs, în ciuda aspectului că reclamanta a făcut dovada achitării taxelor judiciare de timbru la fond în termenul legal. Ulterior pronunțării acestei soluții, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursurile formulate și a stabilit competența de soluționare a acestor acțiuni în favoarea tribunalului ca instanță de fond.
Față de aspectul că legea specială nu a fost previzibilă, în sensul de a determina fără echivoc instanța competentă, găsindu-ne, de asemenea, în prezența unui termen de decădere, reclamanta având o conduită activă, consideră că ne găsim în prezența motivelor întemeiate lăsate de către legiuitor la aprecierea instanțelor de judecată.
O atare repunere în termen se justifică și în scopul protejării interesului beneficiarilor de fonduri împotriva cărora subscrisa ar trebui să se îndrepte în raport de actul de control atacat prin prezenta pentru recuperarea sumelor pretins necuvenite, aspect care nu echivalează cu respectarea principiului securității raporturilor juridice.
În fapt auditorii publici externi din cadrul Curții de C. a R., C. de C. a J. B.
în temeiul Legii nr. 94/1992, republicată, și a delegațiilor nr. 411 și nr.416 din_, au efectuat la instituția noastră, în perioada_ -_, acțiunea "auditul performanței privind implementarea, administrarea și gestionarea programului de identificare și înregistrare a animalelor și a utilizării bazei de date în acordarea subvențiilor și a altor forme de sprijin din partea statului pe anul 2009 - cod acțiune 4032".
Curtea de Conturi a României - C. de C. B. - N., prin Decizia nr. 14/2011, a cărei anulare o solicităm, în mod greșit, a constatat și reținut o serie de nereguli, obligând conducerea instituției noastre să întreprindă măsuri constând în:
Conducerea C. lui J. B. -N. al APIA va verifica îndeplinirea condiției de eligibilitate privind lipsa datoriilor restante la bugetul de stat și/sau la bugetele locale, pentru toate cererile eligibile privind PNDC în sectorul zootehnic (bovine/ovine/caprine) din anul 2009 prin solicitarea oficială a confirmărilor scrise de la organele fiscale de pe plan local (ale MFP și ale administrației publice locale).
În cazurile în care se dovedește că proprietarii respectivi aveau datorii restante la data depunerii cererilor, iar lipsa datoriilor era condiție de eligibilitate, conducerea C. lui județean APIA va reanaliza eligibilitatea cererilor respective prin prisma datoriilor restante, va stabili
întinderea prejudiciului cauzat bugetului de stat și va proceda conform prevederilor legale în vigoare (OUGnr. 125/2006)
Conducerea C. lui J. B. -N. al APIA va analiza neconcordanțele existente între datele conținute în documentele primite de la organele fiscale și declarațiile pe proprie răspundere ale proprietarilor și, după caz, va aplica prevederile legale în vigoare.
Prin contestația depusă, reclamanta a învederat Curții de C. a R. următoarele prin Decizia nr. 14/_ privind înlăturarea deficiențelor constatate și consemnate în Raportul de audit al performanței nr. 3557/_, încheiat în urma acțiunii de verificare privind "Auditul performanței privind implementarea, administrarea și gestionarea programului de identificare și înregistrare a animalelor și a utilizării bazei de date în acordarea subvențiilor și a altor forme de sprijin din partea statului în anul 2009.", s-au constatat următoarele aspecte:
"Cu privire la verificarea, cu ocazia supracontrolului, a îndeplinirii condițiilor de eligibilitate de către solicitanții PNDC", organul de control a constatat că reprezentanții reclamantei" nu au procedat la verificarea existenței/inexistenței datoriilor restante bugetului local la data solicitării primei pe cap de animal de către solicitanții de prime", astfel că, numitul Buta Grigore, la data depunerii cererii avea datorii restante la bugetul local al comunei Budacu de Jos, în sumă de 238 lei, datorii achitate ulterior depunerii cererii, în consecință, încasând în mod nelegal suma de 7788 lei.
În acest mod, s-a constatat de către organul de control, ca reprezentanții reclamantei au încălcat prevederile Cap.II.5 din Manualul de procedură privind autorizarea PNDC - sector zootehnic, versiunea 1.0, aprobat prin Decizia nr. 1279/_ emisă de Directorul General al A.P.I.A.
În realitate, însă, reprezentanții A.P.I.A. au procedat în mod total legal și corect, în cazul numitului Buta Grigore, apreciind în mod corect că acesta îndeplinește toate condițiile de eligibilitate impuse de art. 3 lit. d din Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 295/2007, pentru stabilirea modului de implementare a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți naționale directe complementare în sectorul zootehnic.
Astfel, este real faptul că după data depunerii cererii, numitul Buta Grigore a achitat un debit în sumă de 238 lei la bugetul local al comunei Budacu de Jos, însă, așa cum rezultă din răspunsul la adresa emisă de C. de C., formulat de Primăria Budacu de Jos conform machetei solicitate, suma de 238 lei reprezintă debit curent pe anul 2009 și nicidecum debit restant din 2008.
Se apreciază că în mod eronat, reprezentanții pârâtei. au reținut ca fiind nelegală calificarea numitului Buta Grigore ca persoană eligibilă pentru acordarea de subvenții, întrucât solicitantul întrunește condițiile cumulative, raportat chiar la textul legal invocat în procesul-verbal de control, respectiv, Cap.II.5 din Manualul de procedură privind autorizarea PNDC - sector zootehnic, versiunea 1.0, aprobat prin Decizia nr. 1279/_ emisă de Directorul General al A.P.I.A.: "Centrele județene APIA se vor adresa administrațiilor financiare și primării/consilii locale, de la care vor solicita existența/inexistența datoriilor restante la bugetul de stat sau local, a solicitanților ale căror exploatații urmează a fi supracontrolate, conform declarației pe propria răspundere date de către aceștia, la data depunerii cererii de solicitare a primei pe cap de animal. Se consideră datorie restantă la bugetul de stat/local, suma restantă (neplătită) la bugetul de stat și la bugetul local la data solicitării primei, aferentă perioadei anterioare datei de depunere a cererii datoriile curente ale anului 2009, nu afectează dreptul solicitantului de a beneficia de prima pe cap de animal".
Așadar, conform textului legal mai sus citat, datoriile curente ale anului 2009, nu afectează dreptul solicitantului de a beneficia de prima pe cap de animal, întrucât nu pot fi asimilate noțiunii de datorie restantă la buget, în sensul promovat în mod imperativ de legiuitor prin textul legal de mai sus și care reglementează noțiunea de datorie restantă, ca fiind suma restantă/neplătită aferentă perioadei anterioare datei depunerii cererii exceptând datoriile curente ale anului 2009.
Ținând cont de declarația pe propria răspundere dată de către solicitant și neinfirmată prin nicio hotărâre judecătorească definitivă, de verificarea telefonică făcută de reprezentanții instituției noastre și de precizarea tăcută de comuna Budacu de Jos, conform căreia în cazul numitului Buta Grigore este vorba de suma de 238 lei aferentă debitului curent pentru anul 2009, debit neajuns la scadență este evident faptul că, reținerile făcute de organele de control prin Decizia atacată sunt in
afara cadrului legal stabilit cu exactitate de textele legale expuse anterior, astfel că, suma de 7788 lei reținută ca fiind încasată în mod nelegal, este pe deplin justificată, fiind acordată în conformitate cu prevederile legale privind îndeplinirea cumulativă a condițiilor de eligibilitate ale solicitantului Buta Grigore.
Cu privire la îndeplinirea condițiilor de eligibilitate de către solicitanții de sprijin din partea statului", organul de control a constatat din verificarea eșantionului selectat, faptul că pentru anul 2009 au fost acordate fără temei legal prime, solicitanților care la data solicitării aveau datorii restante la bugetul de stat/local, însumându-se astfel o valoare de 1.893.660 lei, apreciindu-se valoarea totală a primelor acordate pentru anul 2009 în aceste condiții, la suma de 14.704.014 lei.
Pentru a întemeia această concluzie, organele de control au procedat în maniera descrisă la punctul anterior, în sensul că au fost formulate adrese către unitățile administrativ-teritoriale, aparținătoare pentru eșantionul de solicitanți ales, solicitându-se a se răspunde prin formularea răspunsului conform machetei transmise de organele de control.
În această modalitate, s-a transmis răspunsul de la toate unitățile administrativ-teritoriale solicitate, astfel încât la rubrica solicitată de organele de control "Impozite si taxe locale neachitate la data de referință (lei)", (data de referință fiind data la acare solicitantul a formulat cerere), au fost trecute în unele cazuri diferite sume de bani.
Se apreciază că este practic imposibil a se cunoaște cu exactitate dacă acele sume completate conform solicitării constituie sau nu debite restante sau debite curente aferente anului 2009, astfel cum se prevede in Cap. 11.5 din Manualul de procedură privind autorizarea PNDC - sector zootehnic, versiunea 1.0, aprobat prin Decizia nr. 1279/_ emisă de Directorul General al APIA, întrucât rubricatura machetei solicitate nu diferențiază aceste aspecte.
Mai mult, chiar ținând cont de susținerile reprezentanților auditori conform cărora Codul fiscal nu diferențiază obligațiile la buget ca fiind restante sau curente, astfel nediferențiind obligațiile la buget, tot imposibil este ținând cont de rubricatura machetei, în a concluziona că aceste sume ar reprezenta datorii la bugete, întrucât nu se precizează dacă sunt scadente sau nu.
Ori, în sensul oferit de legiuitor prin prevederile Codului fiscal, obligația de plată la bugetul local/stat se constituie în datorie abia la data scadentei acesteia.
În concluzie, modalitatea aplicată de auditorii publici externi este pe lângă insuficientă înspre a formula concluziile din Decizia atacată și total neîntemeiată, astfel că reținerile făcute de aceștia cu privire la nelegala acordarea a sumei de 14.704.014 lei sunt ele însele nefondate și nelegale.
Revenind însă, în cauza de față, reclamanta este instituție subordonată Ministerului de Resort, astfel că ordinele ministrului sunt obligatorii pentru desfășurarea legală a activității reclamantei.
Pe lângă faptul că nici reclamanta și nici măcar reprezentanții instituției dvs. nu au calitatea și nici capacitatea de a decide sau a pronunța ca fiind nelegale dispoziții cuprinse în ordine date de ministrul de resort, calea legală în a se constata asemenea nelegalități fiind una diferită, aduce în prim plan principiul de drept conform căruia atunci când legea specială nu dispune se aplică normele oferite de cadrul legal general. Astfel, în situația dată, deși la pagina 73 din procesul-verbal de constatare, organele de control apreciază ca prevederile din manualele de proceduri nu sunt în conformitate cu prevederile Codului fiscal, contravenind acestuia, precizam faptul că prevederile speciale cuprinse în Ordinul ministrului sunt perfect legale, necontravenind Codului fiscal, întrucât sunt chemate să reglementeze o situație specială dată. Mai concret, faptul că Ordinul de ministru califică datoriile la buget în restante și curente nu este cu nimic împotriva prevederilor legale ale Codului fiscal care definesc doar noțiunea generală de datorii a buget.
Așadar, se apreciază ca fiind legale și temeinice prevederile din manualele de proceduri aprobate, totodată reprezentanții instituției noastre procedând ca atare, astfel că reținerile făcute de auditorii publici externi la punctul 2 din decizia atacată sunt de asemenea nefondate.
În completarea motivelor arătate în contestație se învederează instanței de judecată faptul că respectând politicile și procedurile concepute la nivel central, implementate personalului din cadrul centrelor județene prin grija Serviciului P. Complementare și Ajutoare Comunitare și a Direcției Ajutoare Specifice Comunitare și de Stat, privind schemele de sprijin din fonduri comunitare pentru plățile complementare (sector zootehnic) și ajutoarele de stat gestionate, C. l județean B. - N. al A.P.I.A. a procedat la aplicarea dispozițiilor OMADR nr.215/2010, conform procedurilor
elaborate și aprobate de APIA Central, înscrise în Manualul de procedură privind autorizarea plăților naționale directe complementare - sector zootehnic (PNDC).
Conform prevederilor legale care reglementează cele două forme de sprijin în cadrul P. lor Naționale Directe Complementare (PNDC), una dintre condițiile de eligibilitate a cererii de sprijin financiar formulată de solicitantul - fermier este: "să nu aibă datorii restante la bugetul de stat și/sau la bugetul local, la data solicitării primei". în acest sens, documentul oare trebuia depus pentru cererea de acordare a sprijinului financiar era declarația pe proprie răspundere dată în baza prevederilor art. 292 - Falsul în declarații - din Codul penal de către solicitantul - fermier privind lipsa datoriilor la bugetul local și/sau la bugetul de stat.
Având în vedere termenul foarte scurt privind depunerea, verificarea, autorizarea și efectuarea plăților către solicitanții - fermieri, solicită faptul că A.P.I.A. - C. l J. B. -N. al
A.P.I.A. nu putea solicita fiecărui fermier să prezinte adeverințe, emise de autoritățile locale și de Direcția Finanțelor Publice B. -N., privind lipsa datoriilor la bugetele locale și de stat.
De asemenea, se învederează faptul că prin actele normative în vigoare și cu relevanță în cauză, A.P.I.A. nu a fost obligată să solicite autorităților statului informații cu privire la existența/inexistența datoriilor restante la bugetul de stat și/sau la bugetul local, la data solicitării primei de către solicitanții - fermieri (ex.: art. 2 alin. (2) lit. b) din OMADR nr. 295/2007 prevede că: "pentru a beneficia de prima prevăzută la alin. (1), solicitanții trebuie să depună _; b) declarație pe proprie răspundere că nu au datorii la bugetul de stat șl la bugetul local").
Mai mult, în răspunsurile transmise A.P.I.A. - C. l J. B. -N. de către autoritățile locale, cu privire la situația datoriilor la bugetul local înregistrate de solicitanții - fermieri, s-au strecurat foarte multe erori.
Solicitanții - beneficiari care au dat declarațiile pe proprie răspundere în temeiul art. 292 din
C. penal, privind inexistența datoriilor la bugetele de stat și/sau locale, beneficiază de prezumția de nevinovăție, prevăzută de art. 52 din C. proc. penală, " Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă", până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive prin care o instanță judecătorească constată falsul în declarații.
În respectarea prevederilor legale în vigoare și în lipsa unei hotărâri judecătorești penale, definitive și irevocabile, prin care să se constate faptul că solicitantul - fermier a beneficiat de sprijin financiar în baza unei declarații date cu încălcarea prevederilor art. 292 din C. penal,
A.P.I.A. - C. /J. B. -N. nu poate recupera sumele de bani acordate fermierilor care au datorii către bugetele locale și/sau către bugetele de stat, cu atât mai mult cu cât dosarele beneficiarilor au fost analizate și pe baza documentațiilor depuse s-a constatat eligibilitatea acestora, efectuându-se plățile către fermieri.
A.P.I.A. - C. l J. B. -N. nu este instituție abilitată să constate falsul în declarații, faptă ce constituie infracțiune prevăzută și pedepsită de Codul penal.
În contextul în care unul din documentele care trebuia depus de către solicitanți pentru a fi eligibili la plată era o declarație dată sub rezerva aplicării dispozițiilor art.292 Cod penal, iar C. de C., prin Camerele județene, are indicii, ori dovezi, cu privire la săvârșirea unei infracțiuni constatarea săvârșirii infracțiunii revine doar instanței de judecată - singura abilitată să se pronunțe obligația sesizării de îndată a organelor în drept revine acesteia conform art.33, alin.(4) din Legea nr.94/1992 unde se prevăd următoarele: " In situațiile în care în rapoartele de audit se constată existența unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale, conducătorul departamentului sesizează organele în drept pentru asigurarea valorificării constatării și informează entitatea auditată."
În sprijinul celor de mai sus, se invocă și prevederile art. 263 - Omisiunea sesizării organelor judiciare - alin. (1) și (2) din C. penal, potrivit cărora: "(1) Fapta funcționarului public care, luând cunoștință de săvârșirea unei infracțiuni în legătură cu serviciul în cadrul căruia își îndeplinește sarcinile, omite sesizarea de îndată a procurorului sau a organului de urmărire penală, potrivit legii de procedură penală, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 5 ani. (2) Dacă fapta este săvârșită de către un funcționar public cu atribuții de conducere sau de control, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 7 ani.
Or, pârâtele, prin prepușii acestora, sunt cele care au luat cunoștință de faptul că unii fermieri - beneficiari ai PNDC aveau datorii restante la bugetul de stat și/sau la bugetele locale la
data depunerii cererilor, deși aceștia declaraseră contrar, pe proprie răspundere, sub sancțiunea aplicării dispozițiilor art. 292 din C. penal.
Pentru a pune în aplicare măsurile dispuse de Curtea de Conturi a României - C. de C.
-N. prin Decizia nr. 14/2011, reclamanta ar trebui să solicite unităților administrativ - teritoriale și Direcției Generale a Finanțelor Publice B. -N. să analizeze situația fiecărui solicitant - fermier, care a beneficiat de PNDC aferent campaniei 2009, și să ne comunice dacă aceștia figurează în evidențele deținute cu datorii restante la data depunerii cererilor (date diferite) pentru Campania 2009.
După cum se poate observa, A.P.I.A. C. l J. B. -N. fără a avea vreo atribuție conferită de lege, ar trebui să însărcineze alte instituții publice, cu activități suplimentare privind verificarea unor datorii restante ale unor contribuabili beneficiari ai PNDC (la anumite date/termene la care s-au depus cererile de sprijin).
După primirea acestor situații, reclamanta ar fi obligată să formuleze plângeri penale împotriva beneficiarilor - fermieri care au declarat că nu au datorii la bugetul local și /sau la bugetul de stat la data depunerii cererilor de acordare a sprijinului financiar, dar pentru care autoritățile statului au transmis informații contrare, obligație legală a A.P.I.A. potrivit art. 263 din C. penal, și să se constituie parte civilă împotriva acestora cu sumele acordate cu titlu de PNDC, aferente campaniei(lor), ori să formuleze acțiuni în repetițiune.
Deși prin O.U.G. nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, se stipulează car. Art. 12:
"(1) Sumele necuvenite acordate sub formă de sprijin se recuperează cu aplicarea dobânzilor și penalităților prevăzute de legislația în vigoare.
(2) Persoanele care, prin înscrierea sau atestarea de date ori de situații nereale pe documentele de decontare aferente sprijinului financiar prevăzut în prezenta ordonanță de urgență, au încasat sume de la bugetul de stat în mod necuvenit nu mai beneficiază de sprijin financiar pentru o perioadă de 3 ani", vă solicităm să constatați că beneficiarii - fermieri care se află în situația de a fi dat o declarație cu încălcarea dispozițiilor art. 292 din C. penal, nu au săvârșit o "neregulă" (așa cum este ea prevăzută de legislația în vigoare), ci, apreciem noi, o infracțiune care trebuie sesizată obligatoriu organelor de cercetare penală, de către persoanele care au constatat-o, și stabilită de o instanță judecătorească printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă.
Împrejurarea că s-ar proceda la recuperarea sumelor de bani "încasate necuvenit" de beneficiarii PNDC care au datorii la bugetul de stat și/sau la bugetele locale, nu înlătură obligația persoanei care a constatat săvârșirea unei infracțiuni de a sesiza organele de cercetare penală.
Măsurile dispuse de C. de C. a R., prin C. de C. B. -N., pot conduce la îndepărtarea fermierilor de măsurile de sprijin acordate pentru susținerea agriculturii, cu consecințe majore pentru agricultura românească și așa aflată în dificultate.
Nu în ultimul rând, autoritățile locale și Direcția Generală a Finanțelor Publice sunt instituții abilitate să stabilească și să recupereze în mod direct sumele de bani datorate de contribuabili (beneficiarii - fermieri) la bugetul de stat și/sau la bugetele locale, având calitatea de executori bugetari/fiscali.
Așadar, măsura reanalizării tuturor cererilor formulate de beneficiarii - fermieri ai plăților PNDC în cadrul campaniei 2009 stabilirea întinderii și recuperarea prejudiciului, dispusă de Curtea de Conturi a României - C. de C. B. -N. este greoaie, dacă nu imposibilă ținând seama de volumul foarte mare de activitate al A.P.I.A. - C. l J. B. -N., motivat de multitudinea de scheme de sprijin pe care le gestionăm, raportat la termenele scurte de soluționare a cererilor fermierilor.
De asemenea, pârâtele Curtea de Conturi a României și C. de C. B. -N. nu au reținut vreo vinovăție în sarcina A.P.I.A. - C. l județean B. -N. privitor la modul de gestionare a acestor scheme de sprijin.
În vederea susținerilor se invocă și constatările făcute de reprezentanții Camerei de C. Bihor, potrivit cărora: "Deficiențele susmenționate se datorează carențelor și imperfecțiunilor actului normativ care au reglementat acordarea primei pe exploatația de bovine în anul 2010."
Referitor la măsurile dispuse privind: "identificarea disfuncționalităților în activitatea de control intern care au permis prejudicierea bugetului de stat prin aprobarea și avizarea la plată a unor cereri de solicitare a primelor pe exploatație (specia bovine),_ și luarea de măsuri pentru organizarea și funcționarea reală a controlului intern, _", precum și "îmbunătățirea și perfecționarea sistemului de control intern prin implementarea în practică a tuturor procedurilor elaborate pentru Fiecare segment de activitate _" menționează următoarele:
Implementarea măsurii dispuse presupune, în principal, existența la nivelul centrului județean a unui compartiment de control intern, al cărui rol principal să constea în supervizarea operațiunilor de verificare a documentațiilor depuse de solicitanții - fermieri, potrivit principiului
"celor 4 ochi".
Un asemenea compartiment există doar la nivel central prin care se asigură controlul realizării atribuțiilor și respectarea activităților descrise în procedură.
Potrivit art.41 alin. (1) și (4) din Legea nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de P. și I. pentru A., "(1) A. are în subordine 42 de centre județene, cu personalitate juridică._ (4) Structura organizatorică, numărul de centre locale pentru fiecare centru județean, regulamentul de organizare și funcționare, precum sistatele de funcții ale centrelor județene se aprobă prin decizie a directorului general al Agenției, care stabilește și numărul de centre locale aferente centrelor județene".
l județean B. -N. al A.P.I.A nu poate modifica organigrama existentă, în sensul înființării compartimentului de control intern, modificarea putându-se realiza doar cu acordul directorului general al A.P.I.A. Central însoțit de avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, în organigrama cadru neregăsindu-se un astfel de compartiment.
Prin încheierea nr. 39/2011, dată de C. de C., s-a dispus respingerea contestației formulate de instituția noastră împotriva Deciziei nr. 14/201 remisă de C. de C. B. -N., reținându-se în mod greșit faptul că A.P.I.A. avea obligația de a verifica veridicitatea declarațiilor pe proprie răspundere referitoare la datoriile restante față de bugetul de stat și/sau bugetul local la data limită de depunere a cererilor, invocându-se prevederile art. 121 din O.U.G. nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe șl plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, precum și ale O.G. nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010.
Așa cum am arătat anterior, A.P.I.A. nu este instituție abilitată să verifice veridicitatea declarațiilor pe proprie răspundere date de solicitanții - fermieri.
Prin obligarea depunerii declarațiilor pe proprie răspundere, considerăm că legiuitorul a dorit simplificarea procedurii de acordare a acestor scheme de sprijin -PNDC în zootehnie, și limitarea diligentelor pe care trebuia să le efectueze beneficiarii - fermieri (deplasările la administrațiile locale și la Direcțiile Finanțelor publice pentru obținerea unor certificate fiscale).
Mai mult, pârâtele C. de C. B. -N. și Curtea de Conturi a României, în mod greșit rețin faptul că recuperarea sumelor de bani plătite de instituția noastră fermierilor - beneficiari de PNDC care, la data depunerii cererilor, aveau datorii restante la bugetul de stat și/sau la bugetele locale se efectuează în temeiul O.G. nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, întrucât prevederile O.G. nr. 14/2010 NU SE APLICĂ acestor scheme de sprijin financiar, CI AJUTOARELOR DE STAT (enumerate de legiuitor în acest tact normativ - O.G. nr. 14/2010).
Conform art. 13 alin. (1) din O.G. nr. 14/2010, "Se consideră ajutor necuvenit sumele acordate în temeiul prezentei ordonanțe și utilizate pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost solicitate, sumele acordate prin înscrierea sau atestarea de către beneficiari a unor date ori situații nereale pe documentele de decontare aferente ajutorului prevăzut în prezenta ordonanță sau cu încălcarea în orice mod a prevederilor prezentei ordonanță.
Or, sprijinul financiar a fost acordat fermierilor - beneficiari, în temeiul O.U.G. nr. 125/2006 si NU ÎN BAZA O.G. nr. 14/2010 cum în mod greșit au reținut pârâtele C. de C. B. -N. si C. de C., astfel încât recuperarea acestor sume trebuie efectuată în alt mod decât cel prevăzut de O.G. 14/2010, fie prin constituire de parte civilă, fie prin formularea unor acțiuni civile.
Prin măsurile dispuse, pârâtele C. de C. B. -N. și Curtea de Conturi a României i- a solicitat să reanalizeze toate cererile eligibile, privind plățile naționale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic, autorizate de instituția noastră în anul 2009 prin solicitarea oficială a confirmărilor scrise de la organele fiscale locale ale Ministerului Finanțelor Publice și de la administrațiile publice locale, deși actele normative în temeiul cărora s-au acordat aceste forme de sprijin financiar nu prevăd în sarcina A.P.I.A. aceste diligente, stabilind termene nerealiste de implementare ale măsurilor dispuse și fără a ține seama de faptul că în cazul unor plăți a intervenit prescripția extinctivă.
Totodată, prin încheierea nr39/_, pârâta C. de C. a respins contestația noastră și a menținut termenele de implementare dispuse de pârâta C. de C. B. -N. prin Decizia nr. 14/2011, termene care au fost deja depășite (sau: termene foarte scurte și imposibil de respectat), ignorând prevederile art. 201 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea plenului Curții de C. nr. 130/2010.
Potrivit art. 201 din Regulamentul privind organizarea șl desfășurarea activităților specific Curții de C. ) precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, publicat în Monitorul Oficial nr. 832 din 13 decembrie 2010, "Contestația suspendă obligația executării deciziei până la soluționarea ei de către comisia de soluționare a contestațiilor. Executarea măsurilor devine obligatorie de la data comunicării încheierii formulate de comisia de soluționare a contestațiilor, prin care se respinge integral sau parțial contestația. Prin data comunicării încheierii se înțelege data confirmării de primire a acesteia, menționată pe documentul de transmitere a încheierii.
Pârâta Curtea de Conturi a României a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția tardivității și excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fond a solicitata respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivare s-a arătat că în ceea ce privește excepția tardivității și excepția inadmisibilității formulării acestei noi acțiuni în contencios administrativ, se prezintă deopotrivă următoarele argumente:
1). Potrivit pct. 227 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de C., precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, aprobat prin Hotărârea nr. 130/04 noiembrie 2010 a Plenului Curții de C. a R., publicat în Monitorul Oficial al R., Partea I, nr. 832/13 decembrie 2010, împotriva încheierii emise de comisia de soluționare a contestațiilor prevăzută la pct. 213 conducătorul entității verificate poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, în termen de ¡5 zile calendaristice de la data confirmării de primire încheierii, în condițiile Legii contenciosului administrativ"
2). În procesul ce a constituit obiectul Dosarului nr._, reclamanta a înțeles să respecte acest termen și a formulat acțiunea în contencios administrativ la instanța competentă, Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel C., ce a fost înregistrată pe rolul acesteia la data de 19 august 2011.
Insă, reclamanta a omis să îndeplinească o cerință expres prevăzută de lege: timbrarea legală a cererii de chemare în judecată, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 147/1997 privind taxele judiciare de timbru, deși prima instanță îi pusese expres în vedere acesteia, prin citație, să se conformeze acestei dispoziții imperative. Numai că, reclamanta a nesocotit legea și dispoziția instanței și nu a timbrat legal acțiunea introductivă, motiv pentru care prima instanța i-a anulat acțiunea ca netimbrată la data de 12 octombrie 2011.
Împotriva hotărârii primei instanțe, reclamanta a formulat recurs, care însă a fost respins ca nefondat de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 04 octombrie 2012.
3). În prezent, în acest litigiu, reclamanta, în temeiul dispozițiilor art. 103 alin. 1 din Codul de procedură civilă, solicită repunerea în termenul de introducere a acțiunii în contencios administrativ, însă această solicitare nu se încadrează în situațiile clare și limitativ prevăzute, în care o persoană este îndreptățită să adreseze o astfel de solicitare instanței civile. Astfel, "Neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai sus de voința eF. Or, așa cum rezultă fără echivoc din înscrisurile aflate la Dosarul nr._ și, dincolo de orice echivoc, din hotărârile pronunțate de instanțele de judecată în cele două grade de jurisdicție ce au soluționat irevocabil primul litigiu, reclamanta nu s-a aflat nicidecum într-o atare împrejurare mai presus de voința sa, ca sa poată fi în drept să solicite
eventual, repunerea sa în termenul legal de a formula acțiunea în contencios administrativ împotriva noastră.
Astfel că, la momentul formulării celei de-a doua cerere de chemare în judecată, în mod indubitabil, reclamanta era decăzută din dreptul de a mai putea solicita instanței de contencios administrativ să cenzureze atât Deciziei nr. 14/23 mai 2011 a Curții de C. - C. de C. B. -
, cât și a încheierii nr. 39/22 iulie 2011 a Comisiei de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de C. a R. .
Totodată, se arată și faptul că reclamanta prin prezenta cerere de chemare în judecată nu respectă nici dispozițiile imperative ale art. 10 alin. 1, 2 și 5 ale Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, întrucât prin această nouă acțiune în contencios administrativ a depășit atât termenul de șase luni, cât și pe cel de un an în care reclamanta putea să se îndrepte împotriva actelor administrative, pretins vătămătoare pentru ea, ce au fost emise de C. de C. .
Indiferent care instanță era competentă să dezlege fondul pricinii, reclamantă era ținută să timbreze legal cererea de chemare în judecată, astfel că, în ciuda aserțiunilor părții adverse, acesta a fost în culpă procesuală evidentă în ceea ce privește tranșarea primului litigiu, ce a constituit obiectul Dosarului nr._, care a fost soluționat irevocabil de puterea judecătorească.
Prin urmare, cererea reclamantei nu se încadrează în dispozițiile art. 103 alin. 1 din Codul de procedură civilă, astfel că aceasta, având în vedere considerentele de fapt și de drept aici evocate de noi, nu poate fi primită. Această nouă acțiune introductivă este, așadar, atât inadmisibilă, cât și tardiv formulată.
În ceea ce privește cererea de anulare în întregime a actelor administrative - încheierea nr. 39/22 iulie 2011, respectiv Decizia nr. 14/23 mai 2011, solicită respingerea acesteia, ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Analizând, sub aspectul temeiniciei, acțiunea în anulare, formulată de A. de P. și I. pentru A. - C. l J. B. -N., împotriva măsurilor stabilite la punctele 1, 2 și 3 din Decizia nr. 14/23 mai 2011, precizăm următoarele:
Cu privire la punctul 1 din Decizia nr. 14/23 mai 2011, referitor la "cu privire la verificarea, cu ocazia supracontrolului, a îndeplinirii condițiilor de eligibilitate de către solicitanții P.N.D.C." facem următoarele precizări:
a). Echipa de audit din cadrul Camerei de C. B. -N. a efectuat acțiunea de audit privind auditul performanței privind implementarea, administrarea și gestionarea programului de identificare și înregistrare a animalelor și a utilizării bazei de date în acordarea subvențiilor și a altor forme de sprijin din partea statului pentru anul 2010" la A.P.I.A. - C. l J. B. -N. .
b). Cu acest prilej a fost verificată îndeplinirea de către producătorii agricoli solicitanți a condiției de eligibilitate privind existența/inexistența unor datorii restante la bugetul de stat și/sau la bugetul local, la data solicitării primei pe exploatația de ovine/caprine, condiție necesară acordării acestei prime.
c). În acest scop directorul coordonator al A.P.I.A. - C. l J. B. -N., prin Decizia nr. 14/_, a dispus constituirea unei comisii în scopul efectuării unei acțiuni de supracontrol la fața locului, drept pentru care s-a selectat un eșantion de 2 (două) exploatații de ovine/caprine. Acest număr de exploatații a rezultat din aplicarea procentului de 1% asupra numărului de exploatații care fac obiectul controlului la fața locului.
d). Din examinarea modului cum a fost verificată îndeplinirea condițiilor de eligibilitate de către solicitanții de P.N.D.C. în anul 2009 s-a constatat ca A.P.I.A. - C. l J. B. -N. nu a procedat la verificarea existenței/inexistenței datoriilor restante la bugetul local, la data solicitării primei pe cap de animal, de către solicitanții de prime care au fost selectați în eșantionul exploatațiilor de ovine/caprine pentru supracontrolul la fața locului.
e). În urma verificării efectuată în timpul misiunii de audit al performanței de către auditorii publici externi s-a constatat că la data depunerii cererii, (_ ), domnul Buta Grigore avea datorii restante la bugetul local al Comunei Budacu de Jos în sumă de 238 lei, datorii pe care le-a achitat ulterior depunerii cererii, respectiv, la data de_, așa cum rezultă din situația transmisă de Primăria Comunei Budacu de Jos.
f). Domnul Buta Grigore, solicitant al primei de exploatație - specia ovine/caprine, a încasat fară temei legal suma de 7.788 Iei, reprezentând prima de 44 lei/cap ovine, acordată pentru un
număr de 177 ovine, deși nu îndeplinea condiția de eligibilitate impusă de dispozițiile art. 3 alin. 1 lit. d) din Ordinul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 295/2007 pentru stabilirea modului de implementare a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți naționale directe complementare în sectorul zootehnic, în acord cu reglementările comunitare în domeniu, care precizează: "să nu aibă datorii restante la bugetul de stat și la bugetul local, la data solicitării primei".
g). Prin nesolicitarea informațiilor de la organele fiscale teritoriale ale A.N.A.F. și de la primăriilor/consiliilor locale, referitoare la comunicarea existenței/inexistenței datoriilor restante la bugetul de stat și la bugetul local, la data depunerii cererii pentru prime pe cap de animal de către solicitanții exploatațiilor agricole, au fost încălcate prevederile Capitolul II.5 din Manualul de procedură privind autorizarea P.N.D.C. - sector zootehnic, versiunea 1.0, aprobat prin Decizia nr. 1279/24 august 2009 emisă de Directorul General al A.P.I.A.
h). La art.6 alin. 1 și alin. 2 din O.M.A.D.R. nr. 295/2007 se arată că A. de P. și Intervenții pentru A. verifică administrativ cererile de solicitare a primelor, verificare care se efectuează prin persoane desemnate din cadrul centrelor județene: "(1) Persoanele desemnate pentru verificarea solicitărilor din cadrul sucursalelor județene ale Agenției de P. și I. pentru A.
, Z respectiv a municipiului B., după caz, după înregistrarea cererilor în registrul de intrări- ieșiri, le clasifică și le înregistrează într-un registru special, denumit în continuare Registru, în care vor fi înscrise solicitările de prime, separat, pentru bovine, ovine și caprine. (2) Persoanele menționate la alin. (1) verifică corectitudinea înscrisurilor din documentele anexate la cererea de solicitare a primei cu registrele de evidență a efectivelor de animale - Registrul agricol, Registrul național al exploatațiilor".
i). În vederea îndeplinirii acestei condiții, Centrele județene, prin persoanele desemnate, verifică corectitudinea datelor înscrise în cererea de solicitare a primei pe exploatație și a documentelor anexate acesteia, conform procedurilor elaborate de agenție în temeiul prevederilor din Ordinul sus menționat.
Aceste proceduri au fost elaborate și aprobate de A.P.I.A. - nivel central și cuprinse în manualul de procedură privind acordarea și avizarea plăților naționale directe complementare (PNDC) - sector zootehnic.
j). Valoarea estimată a operațiunilor care constituie abateri este de 7.788 lei și se concretizează în plăți nelegale de prime pe exploatație ca urmare a neîndeplinirii cumulative a condițiilor de eligibilitate referitoare la acordarea acestor prime.
Cu privire la punctul 2 din Decizia constatată și anume: "îndeplinirea condițiilor de eligibilitate de către solicitanții de sprijin din partea statului, se fac următoarele precizări:
a). A.P.I.A. - C. l J. B. -N. a aprobat și a avizat la plată prime pe exploatația de bovine/ovine/caprine, pentru care nu a efectuat verificarea administrativă a cererilor de solicitare a primei pe exploatație, mai exact nu a verificat veridicitatea declarației pe propria răspundere dată de solicitanți (producători agricoli) cu privire la datoriile restante la bugetul de stat și/sau la bugetul local, la data solicitării primei.
b). Echipa de audit din cadrul Camerei de C. B. -N. a constatat că A.P.I.A. - C. l
J. B. -N. nu a verificat corect următoarele aspecte cu privire la cererile de solicitare a primei pe exploatație:
- nu a verificat existența datoriilor restante la bugetul de stat.
În vederea îndeplinirii acestui obiectiv din misiunea de audit, echipa de audit a selectat un eșantion de solicitanți (producătorii agricoli), pentru care a solicitat, de la D.G.F.P. B. -N. ,
D.G.F.P. C. -Napoca și Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili B. situația datoriilor restante cu care aceștia figurează în evidențele fiscale la data depunerii cererilor de P.N.C.D.
Eșantionul supus verificării este constituit din persoane juridice identificate prin codul unic de înregistrare, persoane fizice autorizate, asociații și fundații, selectați dintre beneficiarii de prime pe exploatație.
Din răspunsul transmis de la D.G.F.P. B. -N., D.G.F.P. C. -Napoca și Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili B., s-a constatat că deși un număr însemnat de beneficiari de P.N.D.C. aveau datorii la bugetul de stat la data solicitării primei, prin urmare nu
îndeplineau toate condițiile de eligibilitate prevăzute de normele legale, totuși au beneficiat de prime de exploatație.
Nu a verificat existența datoriilor restante la bugetul local la data limită de depunere a cererilor.
c). Din verificarea eșantionului selectat s-a constatat că pentru anul 2009 au fost acordate fără temei legal prime pe cap de animal în sumă totală de 1.893.660 lei solicitanților - persoane fizice și juridice - care la data solicitării primei aveau datorii restante față de bugetul local și/sau bugetul de stat.
d). Valoarea estimată a primelor acordate pentru anul 2009, fără îndeplinirea de către toți solicitanții a condițiilor de eligibilitate referitoare la existența datoriilor restante la bugetul local sau/și de stat, este în sumă de 14.704.014 lei.
e). La aceasta se adaugă și cuantumul sumelor primite de cei în culpă în anul 2010 pentru ca, în conformitate cu prevederile art. 12A1 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură: "(I) Sumele necuvenite acordate sub formă de sprijin se recuperează cu aplicarea dobânzilor și penalităților prevăzute de legislația în vigoare. (2) Persoanele care, prin înscrierea sau atestarea de date ori de situații nereale pe documentele de decontare aferente sprijinului financiar prevăzut în prezenta ordonanța de urgența, au încasat sume de la bugetul de stat în mod necuvenit nu mai beneficiază de sprijin financiar pentru o perioada de 3 ani". f). În consecință pentru punerea în practică a recuperării sumelor încasate necuvenit de la
bugetul de stat și suspendării sprijinului financiar pentru o perioadă de 3 ani, este necesară verificarea de către C. l J. B. -N. al APIA a înscrierii sau atestării de către beneficiarii de prime, de date ori de situații nereale pe documentele de decontare aferente sprijinului financiar, inclusiv faptul că solicitanții nu au datorii restante la bugetul de stat.
g). Era obligația A.P.I.A. să elaboreze un manual de procedură pentru verificarea existenței datoriilor restante la bugetul de stat. în acest sens menționăm prevederile art. 3 lit. o) din Legea nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de P. și I. pentru A.: "A. are următoarele atribuții principale: o) elaborează manuale de proceduri și metodologii în vederea implementării corespunzătoare a atribuțiilor care îi revin ";
În același sens sunt și prevederile art. 4A1 alin. (3)din legea anterior menționată care dispune: "Directorii executivi ai centrelor județene au calitatea de ordonatori terțiari de credite, pentru fondurile de la bugetul de stat, cu excepția cheltuielilor cofinanțate prin schemele de plată FEGA și schemele de plată FEADR. "
h). În această calitate directorii centrelor județene sunt obligați și trebuie să ia măsurile necesare astfel încât sumele acordate de la bugetul de stat cu titlu de sprijin financiar să fie utilizate în condițiile și pe destinațiile prevăzute de actele normative.
În ceea ce privește invocarea unui presupus aspect penal al abaterii, se precizează că acesta nu condiționează și nu poate constitui un argument care să justifice neaplicarea de către C. l
J. A.P.I.A. B. -N. a măsurilor de recuperare a subvențiilor acordate producătorilor agricoli care nu îndeplineau condițiile de eligibilitate, ca urmare a înscrierii de date sau situații nereale în documentele de decontare aferente sprijinului financiar acordat.
Pentru realizarea măsurilor dispuse în cazul constatării unor neconcordanțe între datele conținute în documentele primite de la organele fiscale și declarațiile pe proprie răspundere ale proprietarilor, nu există nici un impediment legal ca entitatea auditată să sesizeze organul de urmărire penală competent.
Conform prevederilor art. 33 alin. (4) din Legea nr. 94/1992 Curtea de Conturi a României sesizează organele de urmărire penală numai în cazurile în care constată că entitatea verificată a săvârșit fapte "pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale".
Conform pct. 175 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de C., precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, publicat în Monitorul Oficial al R., Partea I, nr. 832/13 decembrie 2010, decizia se emite în toate cazurile în care au fost constatate prejudicii, întrucât conducerea entității verificate are obligația stabilirii întinderii prejudiciului și a dispunerii măsurilor pentru recuperarea acestuia, indiferent de natura abaterilor constatate.
C. de C. a J. B. -N. a dispus măsura de recuperare în conformitate cu prevederile art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992, republicată, privind organizarea și funcționarea Curții de C. a R. și a pct. 174 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de C., precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate, se opune admiterii acestei solicitări întrucât reclamanta este o instituție bugetară, ce are prevăzut în structura organizatorică un compartiment de specialitate juridică, în cadrul căruia își desfășoară activitatea consilieri juridici încadrați pe funcții conform pregătirii profesionale, care pot reprezenta interesele sale în fața instanțelor de judecată și a altor autorități publice.
In drept, s-au invocat dispozițiile art. 103 și 115 din Codul de procedură civilă, cât și pe celelalte acte normative la care am făcut referire în cuprinsul întâmpinării.
de P. și I. pentru A. B. a formulat cerere de intervenție accesorie pentru susținerea acțiunii reclamantei, solicitând anularea Încheierii nr. 39/2011 emisă de Curtea de Conturi a României prin care a fost respinsă contestația C. lui J. APIA B. -N. formulată împotriva măsurilor dispuse prin Decizia nr. 14/2011 emisă de C. de C. a județului B. -N.
, cu consecința anulării și a acestei decizii. Cu cheltuieli de judecată.
Examinând cu prioritate, conform art. 137 al. 1 Cod procedură civilă, excepțiile invocate, tribunalul constată că excepția tardivității introducerii acțiunii
este întemeiată, astfel că o va admite, deoarece prezenta acțiune a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de_, cu depășirea termenului de 15 zile de la data confirmării de primire a Încheierii nr. 39/2011 emisă de Curtea de Conturi a României prin care a fost respinsă contestația C. lui J. APIA B. -N. formulată împotriva măsurilor dispuse prin Decizia nr. 14/2011 emisă de C. de C. a județului
-N., termen imperativ prevăzut de pct. 227 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de C., precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, aprobat prin Hotărârea nr. 130/04 noiembrie 2010 a Plenului Curții de C. a R.
.
Reclamanta a formulat, în termen legal, contestație împotriva aceleiași încheieri la C. de Apel C., înregistrată la data de 19 august 2011 sub nr._, contestația fiind anulată ca netimbrată prin Sentința nr. 561/_ .
Împotriva hotărârii Curții de Apel C., reclamanta a formulat recurs, care însă a fost respins ca nefondat de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 3936/ 04 octombrie 2012.
În consecință, prezenta acțiune a fost formulată doar după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul declarat împotriva hotărârii de anulare a cererii.
În situația în care reclamanta ar fi timbrat acțiunea introdusă inițial la C. de Apel C., dosarul s-ar fi declinat la această instanță, iar contestația ar fi fost soluționată pe fond, fiind introdusă în termenul legal.
Pentru considerentele mai sus relevate, tribunalul va admite excepția tardivității și în consecință va respinge, ca tardivă, acțiunea formulată de reclamanta A. de P. și I. în A.
- C. J. B. -N. .
Având în vedere soluția dată acțiunii principale, instanța va respinge și cererea de intervenție accesorie formulată de A.P.I.A. B. .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite excepția tardivității introducerii acțiunii formulată de reclamantă.
Respinge, ca tardivă, acțiunea formulată de reclamanta A. de P. și I. în A. -
C. J. B. -N.,
cu sediul în B., str. D. T., nr. 21A, jud. B. -N., în contradictoriu cu pârâtele C. de C. a J. B. -N.
, cu sediul în B., str. G. Ș., nr. 22, jud. B. -N. și Curtea de Conturi a României
, cu sediul în B., str. Lev T., nr. 22-24.
Respinge cererea de intervenție accesorie formulată de A.P.I.A. B., cu sediul în B., B-dul Carol I, nr. 17, sector 2.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică azi,_ .
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. L. T. M. D.
Red/dact: BLT/HVA
_ /6ex
