Sentința civilă nr. 4959/2013. Suspendare executare act administrativ

Comentarii

0

Dosar nr. _

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FIS. L

4204

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4959

Ședința publică din 18 Septembrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. C. O. -judecător

G. ier M. S.

Pe rol se află soluționarea cererii formulate de reclamanta SC R. M.

S.

, cu sediul în B. M., str. Victoriei, nr. 77B, județul M., în contradictoriu cu pârâtul C. LOCAL AL M. B. M.

, cu sediul în B. M., str. Forestierilor, nr. 213 și punct de lucru în B. M., str. Gh. Ș., nr. 37, jud. M.

, titulara cererii de intervenție A. PENTRU C. ȘI P. M. , cu sediul în B. M., str. V. Babeș, nr. 62A, jud. M., intervenientul P. V. -

F. M., cu sediul în B., str. L., nr. 19, et. 1 și intervenientul T. V.

-G., domiciliat în B. M., str. D. V., nr. 2C/45, sc. D, et. III, având ca obiect suspendare executare act administrativ.

Se constată că toate susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de_, când s-a dezbătut cauza, încheiere care face parte integrantă din hotărâre. Pronunțarea soluției a fost amânată pentru termenul de astăzi, când instanța, în urma deliberării, a pronunțat următoarea hotărâre.

T.

Deliberând asupra cauzei, a constatat următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul T. ui M. la data de_, reclamanta SC R. M. S. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul C. LOCAL AL M. B. M. suspendarea executării actului administrativ unilateral - Hotărârea nr. 120 din data de 12 aprilie 2013 emisă de C. ui Local al M. B. M., până la soluționarea definitiva si irevocabila a cauzei ce are ca obiect anularea HCL 120/2013, in temeiul art. 15 alin. 1 din Legea nr. 554/2004; obligarea pârâtului C. Local al M. B. M. la suportarea cheltuielilor de judecata ocazionate cu soluționarea prezentei acțiuni, in temeiul art. 453 alin. 1 din NCPC pentru următoarele motive:

1. Reclamanta R. M. a formulat în temeiul art. 8 din Legea nr. 554/2004 acțiune în contencios administrativ împotriva HCL nr. 120/2013, ce a fost înregistrata la Tribunalul Maramureș;

2. R. M. a formulat o plângere prealabilă in condițiile art. 7 din Legea 554/2004, adresată autorității publice emitente, înregistrată sub nr. 13341/_

, iar C. Local B. M. a respins plângerea prealabilă formulată.

Astfel, prin adresa cu nr. 13341 din data de 6 iunie 2013 comunicată către contestatoare în data de 13 iunie 2013, intimatul C. Local al M.

1. M. a transmis către R. M. faptul ca plângerea prealabilă a fost supusă atenției C. ui Local în ședința ordinară din data de 25 iunie 2013 și că în urma dezbaterilor intimatul C. Local și-a însușit punctul de vedere al Direcției Juridice si a menținut HCL nr. 120/2013.

   La răspunsul emis de C. Local al M. B. M., prin care a fost comunicat contestatoarei R. M. despre respingerea plângerii prealabile împotriva HCL nr. 120/2013, a fost atașată Nota de informare formulata de Direcția Juridica din cadrul Primăriei B. M. referitor la lipsa de fundament a acesteia.

   Așa cum s-a arătat mai sus, plângerea prealabila formulată de contestatoarea R. Minig a fost respinsă de C. Local al M. B. M. ca nefondată.

   Potrivit punctului de vedere formulat de Direcția Juridică din cadrul Primăriei B. M., plângerea prealabilă a fost respinsă, deoarece argumentele invocate nu sunt in concordanță cu starea de fapt si nu corespund realității.

   În ceea ce privește motivația subscrisei contestatoare prin s-a arătat ca prin HCL nr. 120/2013 este afectat dreptul de proprietate al R. M., imtimatul C. Local al M. B. M. apreciază că acest aspect este nefondat, deoarece HCL nr. 120/2013 nu face referire la dreptul de proprietate sau administrare al R. M., întrucât hotărârea reprezintă o propunere de instituire pentru viitor a unor reguli de urbanism într-o zonă a municipiului.

   Un alt argument al plângerii prealabile formulată de R. M. ce

   a fost respins de intimat a constat în faptul că autoritățile locale erau obligate să se conformeze obligației de a alinia PUG-ul M. B. M., în raport cu Licența de exploatare a resurselor minerale deținută de R. M. .

   În privința acestui motiv, intimatul C. Local al M. B. M. 1-a apreciat ca nefondat deoarece Licența se referă la exploatarea iazurilor de decantare Săsar (Meda) si Flotația Centrală, fără ca prin Hotărârea de Guvern, prin care a fost aprobată Licența să fie delimitat în mod expres perimetrul în care este amplasat sediul R. M. și fără să fie instituită vreo restricție sau interdicție pentru perimetrul respectiv.

   Alt motiv în sustenabilitatea plângerii prealabile formulată de R. M. împotriva HCL nr. 120/2013 a constat în faptul că nu au fost respectate prevederile HG nr. 525/1996, C. Local al M. B. M. apreciind ca HCL nr. 120/2013 a fost adoptată legal si că este esențial, ca prin hotărârea adoptata regimul economic al unității teritoriale de referința cuprinsa intre Bulevardul Independentei, Bulevardul Decebal si Strada Victoriei, insa aceasta nu a produs efecte asupra PUG-ului existent ci, dimpotrivă, actul adoptat face trimitere la unele aspecte care urmează a fi reglementate prin PUG-ul care, in

   aceasta perioada este in procedura de aprobare. Intimatul mai apreciază ca PUG-ul ce urmează a fi adoptat, nu putea produce efecte, deoarece acesta nu există ca act oficial, urmând a fi aprobat abia după ce autoritatea locală va obține toate avizele structurilor de specialitate, ale ministerelor ce au competente în acest sens. De asemenea, intimatul arată ca autoritatea locală nu a făcut vreo derogare de la prevederile PUG-ului si ale Regulamentului vechi si că nu s-a schimbat cu nimic regimul economic. Mai mult, in regulamentul PUG anterior, la Capitolul Generalități - Art. 3 "Utilizări interzise" - se menționează expres ca in CB1 + CB2 - CB3 + CB4 - se interzic: activități productive poluate si activități cu risc tehnologic, iar pentru zona specificată în HCL nr. 120/2013 se intenționează păstrarea acelorași interdicții care existau și în PUG-ul anterior precum și în Regulamentul anterior. Alte aspecte al nelegalitatii HCL nr. 120/2013 invocate prin plângerea prealabilă formulată de R. M. ce a fost apreciată ca nefondată de intimatul C. Local al M. B. M., a constat in modalitatea de convocare a consilierilor locali si a stabilirii ordinii de zi. În privința acestui motiv, intimatul a considerat ca întreaga procedură se încadrează în prevederile Legii nr. 215/2001 si ale OG nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului - cadru de organizare si funcționare a consiliilor locale.

   Nu in ultimul rând, prin plângerea prealabilă formulată de subscrisa contestatoare au fost sesizate si aspectele de nelegalitate ale HCL nr. 120/2013 referitoare la încălcarea dispozițiilor Legii nr. 350/2011. Intimatul apreciază că HCL nr. 120/20013 a fost luată tocmai în scopul adoptării unor măsuri pentru viitor, in scopul respectării prevederilor actului normativ respectiv, în ceea ce privește interdicția avizării sau aprobării documentațiilor de urbanism ale căror prevederi încalcă sănătatea si siguranța populației. Pentru toate aceste considerente, Intimatul C. ui Local B. M. a apreciat ca plângerea prealabilă formulată de subscrisa contestatoare este nefondata si, pe cale de consecința, a fost dispusă respingerea plângerii si menținerea HCL nr. 120/2013.

2. Adresa Primăriei B. M. nr. 15231/_ prin care se contrazic motivele respingerii plângerii prealabile

În decursul lunii iunie 2013, reclamanta a solicitat autorităților locale din cadrul M. B. M., emiterea unei autorizații de construire pentru obiectul

"Deviere conducte de hidrotransport in zona Iaz Meda". Prin Adresa nr. 15231/_ emisă de Primăria M. B. M. este adus la cunostința contestatoarei R. M. faptul ca autorizația de construire nu poate fi eliberată întrucât zona preconizată a fi realizate lucrările de construire nu este încadrată in regimul economic pentru activități industriale, potrivit art. 1 din HCL nr. 120/2013.

Adresa emisă de Primăria M. B. M., prin care se refuză eliberarea autorizației de construire, contravine răspunsului de respingere a plângerii prealabile formulată de reclamantă împotriva HCL nr. 120/2013,

deoarece inițial se afirmă că nu este afectat dreptul de exploatare al R. M.

, dar se respinge emiterea autorizației de construire a unor lucrări esențiale pentru activitate de exploatare / prelucrare a sterilelor in cadrul Uzinei R. . Această atitudine a autorităților locale din Municipiul B. M. denotă reaua - credință din partea acestora, întrucât se încearcă blocarea activităților economice ale contestatoarei R. M. in perimetrul M. B. M. . Astfel, în continuare, autoritățile locale din B. M. vatămă interesul legitim al

R. M. de a beneficia de protecția dreptului de proprietate si de protecția continuării activității in cadrul Uzinei R. .

1. Prin HCL nr. 120/2013 a fost stabilit regimul economic al unității teritoriale de referința din Municipiul B. M. cuprinsa intre Bulevardul Independentei, Bulevardul Decebal si Strada Victoriei, dupa cum urmează:

   1. zone de comerț - servicii;

   2. subzona serviciilor și locuințelor colective înalte cu P + 5- P + 18 niveluri.

      Potrivit Planului de Situație anexat la HCL, Uzina de retratare a Sterilelor ce se afla in proprietatea R. M. ("Uzina R. "), este încadrata in subzona serviciilor si locuințelor colective.

2. Definirea noțiunii de regim economic al unității teritorial administrative Conform art. 31 alin. 1 lit. b din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea

teritoriului, regimul economic reprezintă regimul de folosință al spațiului delimitat, stabilit in baza prevederilor urbanistice si reglementărilor fiscale aplicabile în zonă. Prin HCL nr. 120/2013 a fost schimbat regimul economic al amplasamentului pe care este situată Uzina R., ce era încadrată în zona economică industrială, potrivit Certificatului de Urbanism nr. 77 din data de 23 Aprilie 1997 emis de C. Județean M. . Prin HCL, se urmărește ca în viitor să se permită construcția de clădiri cu destinația de locuință și spații comerciale. În consecință, în situația în care R. M. ar dori să realizeze noi construcții industriale sau să renoveze anumite construcții deja edificate în incinta Uzinei R., autorizația de construire nu ar fi acordată având in vedere noua încadrare a regimului economic.

JUSTIFICAREA INTERESULUI ȘI A LEGITIMITĂȚII R. M.

R. M. este titularul dreptului de proprietate asupra amplasamentului afectat prin HCL 120/2013

S.C. "R. M. " S.R.L. este proprietarul tabular al obiectivului industrial situat in loc. B. M., S. Victoriei nr. 77 B, precum si al întreg terenului aferent acestui efectiv industrial "Uzina de retratare a sterilelor", corespunzător nr. topo 2693/25/1 în suprafața de 10.800 mp, nr. topo 2693/25/2 în suprafața de 3.874 mp, înscrise in CF 14549 B. M., respectiv nr. cad: 9859

in suprafața de 700 mp, înscrisa in CF 1. B. M. (provenita din conversia pe hârtie a CF 22021 B. M. ).

Activele au fost preluate de catre SC. "R. M. " S.R.L. ca urmare a vânzării in bloc ca un ansamblu funcțional a activelor fostei societăți falite S.C.

"TRANSGOLD" S.A., bunuri in componenta cărora intra si obiectivul industrial ce constituie "Uzina de retratare a sterilelor", precum si Licența de concesiune pentru exploatare nr. 1/1998, ca si activ necorporal, alături desigur de alte active astfel cum sunt menționate in caietul de sarcini.

In justificarea interesului si legitimității S.C "R. M. " S.R.L. in formularea prezentei acțiuni, este necesar a aminti câteva aspecte relevante in ceea ce privește instituirea perimetrului industrial in zona de referința.

Prin Decizia nr. 202/1960 s-a atribuit de Comitetul Executiv al fostului Sfat P. ular al Regiunii M. terenul aferent obiectivului in discuție, Trustului Minier B. M. (antecesoarea de drept a Centralei Minereurilor B. M. ), pentru construirea obiectivelor industriale necesare desfășurării activității miniere.

După Revoluție, în baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea fostelor unități de stat ca regii autonome si societăți comerciale, prin HG. 1285/1990 s-a înființat Regia Autonoma a Plumbului si Zincului B. M., care a preluat patrimoniul fostei Centrale a Minereurilor B. M. . În baza sentinței civile nr. 2403/_ a Judecătoriei B. M., pronunțată în dosar nr. 3755/1995, se constată dreptul de proprietate al R.A.P.P.Z. asupra terenului înscris in c.f. 10307 B. M., nr. topo._ /24,2693/25. În baza Hotărârii de Guvern cu nr. 879/1995 ("HG nr. 879/1995"), Regia Autonomă a Plumbului si Zincului B.

M. - devenită ulterior în baza H.G. 832/1997 Compania Naționala a Metalelor Prețioase si Neferoase "REMIN" SA - participă la constituirea societății mixte, în cooperare cu o firmă străină, cu scopul retratării sterilelor de flotatie din depozitele Săsar si Flotația Centrala, în vederea obținerii concentratelor de metale prețioase. Având in vedere prevederile HG nr. 879/1995, RAPZ B. M., aduce ca aport bunuri ce nu constituie proprietate publică. În considerarea participării la această acțiune comună - joint venture - având ca scop recuperarea aurului si argintului din iazurile de steril Flotatia Centrala si S. ar, se încheie între RAPZ B. M. în calitate de cedent si SC Aurul SA (denumita ulterior Transgold SA) în calitate de cesionar, convenția intitulata "ÎNSCRIS" legalizată sub nr. 2478/_ de Biroul Notarului Public V. D. -Mircea Bal. Prin aceasta convenție s-a consimțit ca cedentul să contribuie în natură la capitalul social al cesionarului SC AURUL SA (viitoarea "Transgold") cu valoarea utilajului, dreptului de folosința asupra terenului si a celorlalte bunuri, punându-se la dispoziția cesionarului atât Sterilele si Terenul, pe care se găsesc acestea ("cu singurul, exclusivul si irevocabilul drept de a prelucra sterilele si de a extrage din acestea. Așadar, parte din obiectivele din cadrul Flotatiei Centrale si S. ar, trec la AURUL SA (Transgold), iar urmare a vânzării in bloc - ca un ansamblu funcțional a tuturor bunurilor debitoarei Transgold prin licitație publică, in cadrul procedurii de faliment, trec in patrimoniul R. M.

. Printre activele preluate de R. M. ca urmare a vânzării in bloc, este

inclusă si Uzina de retratare a sterilelor, amplasata in zona de vest a M.

B. M., Strada Victoriei nr. 77, asupra nr. topo 2693/25/1 in suprafața de 10.800 mp, nr. topo 2693/25/2 in suprafața de 3.874 mp, înscrise in CF 14549

B. M., respectiv nr. cad. 9859 in suprafața de 700 mp, înscris in CF 1. B.

M., cu următoarele vecinătăți:

-

la Nord - Strada Victoriei si incinta SC IPEG SA (în care își desfășoară activitatea mai mulți agenți economici si in care o parte din fostele clădiri destinate activităților economice au fost transformate in clădiri - blocuri - de locuit);

1. ar;

   -la Vest - Dacia Service;

   -la Sud - Bulevardul Independentei si Ia cea. 30 m, malul drept al râului

   -la Est - fosta incinta a U.P. S. ar.

   Obiectul principal de activitate al R. M. este producția de metale

   prețioase fiind încadrata in Codul CAEN 0729 - "extracție, prelucrare si preparare minereuri neferoase rare".

   Prin HCL nr. 120/2013 este afectat dreptul de proprietate al R. M. asupra Uzinei R. precum si dreptul de exploatare si prelucrare a zăcămintelor miniere.

   Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003 ("Norme") aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1208/2003, reglementează modalitatea instituirii unui perimetru minier precum si modalitățile prin care poate fi schimbata încadrarea terenului unde este instituit perimetrul minier.

   Noțiunea de perimetru miner reprezintă conotația uzuală folosită, iar denumirea specială folosită de Legea minelor nr. 85/2003 este perimetrul de prospecțiune, explorare si exploatare ce este definit ca fiind "aria corespunzătoare proiecției la suprafața a conturului pârtii din scoarța terestra in interiorul căreia, pe un interval de adâncime determinat, se realizează lucrări de prospecțiune, explorare, respectiv de exploatare, precum si suprafețele necesare desfășurării activităților de prelucrare, preparare a resurselor minerale si de stocare a produselor reziduale miniere", conform art. 3 pct. 21 din Legea nr. 85/2006.

   R. M. este titulara Licenței de Concesiune pentru Exploatare nr. 1 din data de 5 Noiembrie 1998 ("Licența") emisa de Agenția Naționala pentru Resurse Minerale ("ANRM") ce a fost aprobata prin Hotararea de Guvern nr. 437 din data de 3 Iunie 1999. Prin Actul Adițional nr. 6 din data de 6 Iulie 2012, valabilitatea Licenței a fost prelungita cu 5 ani. Licența are ca obiect concesionarea către titular a dreptului de exploatare a rezervelor de produse miniere, din zăcământul Iaz Flotatia Centrala (si Iaz S. ar - Meda). In sfera resurselor minerale, sunt incluse, potrivit art. 2 din Legea nr. 85/2003, printre altele, si "produsul rezidual minier din haldele si iazurile de decantare".

   Potrivit art. 8.1.1. din Licența, "titularul are dreptul de acces, sa foloseasca si sa ocupe in condițiile art. 6 din Legea minelor, terenurile si suprafețele necesare in scopul desfășurării activității miniere in limitele perimetrului de exploatare prevăzut in Anexele B si C la prezenta Licența".

   Luând în considerare definiția legală a perimetrului minier se poate concluziona faptul ca Uzina R. din Municipiul B. M. reprezintă acea suprafața necesara desfășurării activităților tehnice de prelucrare, preparare a resurselor minerale si de stocare a produselor reziduale miniere.

   Art. 23 alin. 1 din Norme prevede ca perimetrele de prospecțiune, de explorare sau de exploatare se delimitează prin coordonate topogeodezice în sistemul Stereo"70 și se stabilesc prin actele de dare în administrare sau in concesiune.

   Delimitarea perimetrului minier se realizează in documentații al căror conținut este stabilit prin instrucțiuni tehnice emise de ANRM, astfel încât suprafața aferenta Uzinei R. este încadrată in perimetrul minier. În consecință, instituirea perimetrului minier a fost realizată prin Licența eliberată de ANRM, si delimitat in mod expres, putându-se constata că Uzina R., formată din terenul in suprafața de 14.674 mp, precum si construcțiile industriale amplasate pe aceste teren fac parte din perimetrul miner pentru care a fost acordata Licența de către ANRM.

   ÎNDEPLININIREA CONDIȚIILOR DE ADMISIBILITATE A CERERII DE SUSPENDARE A EXECUTĂRII HCL 120/2013

   1. Analiza condițiilor de admisibilitate a suspendării actului administrativ fiscal:

În ce privește condițiile cerute de lege pentru suspendarea actului administrativ unilateral atacat, potrivit dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, la care fac trimitere dispozițiile art. 15 din același act normativ, suspendarea executării actului administrativ se poate dispune, in cazul in care sunt îndeplinite cumulativ cerințele legale expres prevăzute, respectiv: (i) cazul bine justificat si (ii) iminenta paguba.

Ca principiu, în dreptul administrativ român operează prezumția de legalitate a actelor administrative, care sunt executorii din oficiu. Instituția suspendării unui act administrativ reprezintă creația legislativă, în baza căreia judecătorul investit cu soluționarea unei astfel de cereri apreciază dacă sunt întrunite cele două condiții si vizează tocmai posibilitatea suspendării unui act administrativ, până la soluționarea definitivă si irevocabilă a cauzei având ca obiect anularea actului administrativ contestat, data la care este consfințită legalitatea sau nelegalitatea acestuia. Suspendarea poate fi cerută, fie in cadrul acțiunii principale, fie printr-o acțiune separată, formulată până la soluționarea acțiunii in fond. Soluția suspendării actului administrativ până la soluționarea definitiva si irevocabila a cauzei se circumscrie noțiunii de protecție provizorie corespunzătoare, măsura care se recomanda a fi luata de autoritatea

jurisdictionala, fara ca astfel sa se aducă atingere executării deciziilor autoritarilor administrative prin care se impun particularilor o serie de obligații. Suspendarea pronunțată de instanța nu afectează principiul caracterului executoriu al actului administrativ, ci tocmai îl confirma, căci partea apelează la hotărârea justiției pentru a nu executa actul pana la finalizarea tuturor procedurilor jurisdicționale. Alături de argumentele expuse mai sus, instanța de judecată trebuie sa aibă în vedere si Recomandarea nr. R/89/8 din data de 13 septembrie 1989 a Comitetului de Miniștri din cadrul C. ui Europei privind protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă. Așa cum s-a arătat de altfel și în Recomandarea 16/2003 a Comitetului din cadrul C. ui Europei, executarea deciziilor administrative trebuie să țină cont de drepturile si interesele persoanelor particulare. Aceeași recomandare reamintește principiile din Recomandarea nr. R/89/8 a Comitetului de Miniștri care cheamă autoritatea jurisdictională competenta, în speță instanța judecătorească, atunci când executarea unei decizii administrative este de natura să provoace daune grave particularilor cărora li se aplica decizia, să ia masuri provizorii corespunzătoare. Executarea propriu-zisă si efectivă a HCL nr. 120/2013 trebuie sa se realizeze numai după ce justiția s-a pronunțat asupra legalității si oportunității actului administrativ unilateral atacat. Prin admiterea cererii de suspendare nu se aduce atingere caracterului executoriu al deciziilor autorităților administrative, deoarece așa cum s-a arătat și mai sus subscrisa nu refuza executarea, ci solicita autorității jurisdictionale să ia măsuri de suspendare a executării actului, pe care îl apreciază ca ii vatămă drepturile sale.

Cazul bine justificat

Cazul bine justificat deriva din faptul ca litigiul nu este finalizat, iar executarea mai inainte ca justiția sa se pronunțe asupra legalității si temeiniciei HCL 120/2013, constituie un motiv intemeiat la adoptarea soluției de suspendare a executării actului administrativ unilateral contestat.

Contestatoare apreciază că este îndeplinită condiția cazului bine justificat având in vedere că din împrejurările cauzei rezultă o îndoială evidentă asupra prezumției de legalitate a HCL 120/2013, întemeiata prin deciziile adoptate de intimatul C. Local al M. B. M. .

Suspiciunile asupra legalității HCL nr. 120/2013 constau în: C. Local B. M. nu avea competența pentru modificarea regimului economic al perimetrului minier deținut de R. M. . Potrivit art. 54 din Legea nr. 85/2003, autoritatea competenta abilitată pentru aplicarea dispozițiilor referitoare la resursele minerale solide si lichide este ANRM, instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, ordonator principal de credite, care se află în subordinea Guvernului. ANRM este singura autoritate competenta care gestionează resursele minerale și fondul geologic național, proprietatea publica a statului. Printre atribuțiile deținute de ANRM, în conformitate cu art. 55 din Legea nr. 85/2003, se regăsește stabilirea clauzelor si a condițiile licențelor de exploatare, acordarea si emiterea acestor licențe

prevăzute de lege si reglementarea derulării activităților miniere prin norme si instrucțiuni tehnice privind derularea acestor activități. Pentru îndeplinirea acestei atribuții, ANRM are obligația să informeze în scris, în termen de 10 zile de la data intrării in vigoare a licențelor de exploatare, consiliile județene, consiliile locale si prefecturile județene in raza cărora se afla perimetrele concesionate despre activitățile miniere si perimetrele concesionate prin aceste licențe, in conformitate cu art. 41 alin. 1 din Legea nr. 85/2003. În conformitate cu dispozițiile art. 41 alin. 2 din Legea nr. 85/2003, ce constituie o norma specială, după informarea realizată de ANRM, consiliile locale si județene au obligația să modifice și/sau să actualizeze planurile de amenajare a teritoriului si planurile urbanistice generale existente ("PUG") pentru a permite executarea tuturor operațiunilor necesare desfășurării activităților miniere. Mai mult, art. 6 alin. 1 din Hotărârea de Guvern nr. 525/1996 privind aprobarea Regulamentului general de urbanism ("HG nr. 52511996") specifică ca autorizarea executării construcțiilor definitive, altele decât cele industriale, necesare exploatării si prelucrării resurselor in zone delimitate conform legii, care conțin resurse identificate ale subsolului, este interzisă.

De asemenea, se mai specifică că autorizarea executării construcțiilor industriale necesare exploatării si prelucrării resurselor identificate ale subsolului se face de către consiliile județene sau consiliile locale, după caz, cu avizul organelor de stat specializate.

Având in vedere acest aspect, se apreciază că C. Local al M. B.

M., trebuie să se conformeze obligației de a alinia PUG-ul M. B. M. în raport de Licența deținută de R. M. si să permită desfășurarea activităților de prelucrare a minereurilor in cadrul Uzinei R. M. .

Atât timp cât există o Licență de concesiune pentru exploatare în favoarea contestatoarei nu putea fi emisa HCL 120/2013 pentru schimbarea încadrării funcțiunii economice asupra unității teritoriale de referința în care este inclus și amplasamentului Uzinei R., întrucât schimbarea regimului economic al zonei unde este amplasata Uzina R., impunea emiterea anterior a unui aviz al A.N.R.M. în acest sens, aviz ce nu putea fi dat decât după constatarea încetarii Licenței de exploatare. Nu în ultimul rând, C. ui Local al M.

1. M. trebuia sa aibă in vedere că față de împrejurarea că în prezent este instituit un regim economic de zona industrială în perimetrul Uzinei R., și mai mult perimetru minier, potrivit prevederilor HG nr. 525/1996 se exceptează construcția de edificii civile in zone in care sunt situate resurse minerale si implicit perimetre miniere.

   Modalitatea de convocare a consilierilor locali este nelegală

   Potrivit Secțiunii a III-a din cadrul Legii nr. 215/2001 privind administrația publica locala ("Legea nr. 215/2001"), C. Local hotărăște în cadrul unor ședințe ordinare lunare sau prin ședințe extraordinare convocate printr-o anumita procedură. De la această regulă generală, legiuitorul a stabilit că în situația cazurilor de forță majoră sau alte cazuri de maxima urgență ca

   plenul C. ui Local poate fi convocat si de îndată. Apreciază că procedura uzitata de Primarul M. B. M., respectiv cea de convocare de urgență, este incorect aleasă deoarece nu sunt îndeplinite condițiile stabilite de Legea nr. 215/2011 si nu exista nici un alt temei diferit in Regulamentul de Funcționare al

2. ui Local B. M. .

Ședințele de îndată, prin excelență sunt convocate fără înștiințare prealabilă, față de necesitatea întocmirii rapoartelor de specialitate precum si fără avize din partea Comisiilor de Specialitate, ceea ce conduce la concluzia că încălcarea regulilor generale de administrația publică locală pot fi acceptate doar in situații de forța majora, strict justificate prin însăși modalitatea de convocare si argumentele de celeritate exprimate de către inițiatori.

HCL nr. l20/2013 încalcă normele generale privitoare la aprobarea documentațiilor de urbanism. În preambulul HCL nr. 120/2013 se relevă că aceasta hotărârea a fost adoptata avându-se în vedere Raportul de Specialitate nr. 148/2013 promovat de Direcția Programe, Proiecte si Strategii prin care se propune ca, în noul Plan Urbanistic General ("PUG") al M. B. M., funcțiunea pentru Zona UTR - referința in care se afla zona fostei Flotatii S. ar sa aiba ca si funcțiune zona de servicii si rezidențiala, in corelare cu funcții recreaționale, cultural - sportive si zone verzi urbane.

Totodată, din preambulul HCL nr. 120/2013 rezulta ca la adoptarea acesteia au fost avute in vedere si prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului ("Legea nr. 350/2001").

Acest act normativ (Legea nr.350/2001) prin dispozițiile sale reglementează activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism.

Astfel, prin art. 3 din Legea nr. 350/2001 se precizeaza ca "activitatea de amenajare a teritoriului trebuie sa fie: globala, urmărind coordonarea diferitelor politici sectoriale intr-un ansamblu integrat; funcționala, trebuind sa tina seama de cadrul natural si construit bazat pe valori de cultura si interese comune; prospectiva, trebuind sa analizeze tendințele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor si intervențiilor economice, ecologice, sociale si culturale si sa tina seama de acestea in aplicare; democratica, asigurând participarea si a reprezentanților ei politici la adoptarea deciziilor".

Art. 5 din același act normativ mai prevede ca "activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism trebuie sa se desfășoare cu respectarea principiului transparentei si al participării in procesul de luare a deciziilor si al dezvoltării durabile, iar art. 13 din Legea nr. 350/2001 prevede ca principalele obiective ale activității de urbanism sunt: (i) imbunatatirea condițiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice si locuințe convenabile pentru toti locuitorii; (ii) crearea condițiilor pentru satisfacerea cerințelor speciale ale copiilor, vârstnicilor si ale persoanelor cu handicap; (iii) utilizarea eficienta a terenurilor, in acord cu

funcțiunile urbanistice adecvate; (iv) extinderea controlata a zonelor construite;

(v) protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural construit si natural; (vi) asigurarea calității cadrului construit, amenajat si plantat din toate localitățile urbane si rurale; (vi) protejarea localităților impotriva dezastrelor naturale;

Același act normativ prin dispozițiile art. 39 si art.45 prevede ca in intelesul legii, prin documentație de amenajare a teritoriului si de urbanism se intelege planurile de amenajare a teritoriului, planurile de urbanism, regulamentul general de urbanism si regulamentele locale de urbanism avizate si aprobate conform prezentei legi; ca documentațiile de urbanism sunt: a) planul urbanistic general si regulamentul local aferent acestuia; b) planul urbanistic zonal si regulamentul local aferent acestuia; c) planul urbanistic de detaliu.

Actul normativ menționat mai prevede in art. 46 ca "planul urbanistic general are atat caracter director si strategic, cat si caracter de reglementare si reprezintă principalul instrument de planificare operaționala, constituind baza legala pentru realizarea programelor si acțiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ-teritoriala are obligația sa isi intocmeasca si sa isi aprobe Planul urbanistic general, care se actualizează periodic la cel mult 10 ani".

Totodată, art. 14 din HG nr. 525/1996 prevede ca autorizarea construcțiilor se face cu condiția asigurării compatibilității dintre destinația construcție cu funcțiunea dominanta a zonei stabilita prin documentația de urbanism sau daca zona are o funcțiune dominanta tradiționala.

Având in vedere normele mai sus relatate, se poate concluziona faptul că amenajarea teritoriului se face în contextul reglementării stabilite prin documentația de urbanism; ca aceasta activitate trebuie să fie una globală, transparentă ce asigură participarea oricăror persoane interesate la adoptarea deciziilor ce instituie date si elemente ce caracterizează edificarea construcțiilor prin informare si consultare. Tot astfel din dispozițiile enunțate mai rezultă că, în condițiile existentei unei documentații de urbanism aprobate, respectiv Planul Urbanistic General al M. B. M., orice derogare sau modificare de la prevederile acestuia trebuie justificată. Cu alte cuvinte în contextul solicitării aprobării unei documentații de urbanism derogatorii de la cele anterioare trebuie să se justifice posibilitatea intervenției, respectiv să se justifice motivul schimbării regimului economic. Având in vedere acest aspect, se poate constată că nu există un studiu fundamentat sau o altă documentație justificativă care să releve de ce era necesară schimbarea încadrării economice, care ar fi trebuit să aibă în vedere în mod obligatoriu funcțiunea dominantă a zonei. Simpla mențiune că se consideră oportună intervenția fără alte precizări și în lipsa unor referate, studii de specialitate fundamentate nu este în măsura să demonteze intervenția derogatorie și aceasta doar si numai având în vedere că se impunea o relație de co-vizibilitate în contextul în care în zona respectivă este stabilit un regim economic preponderent industrial, iar potrivit dispozițiilor Legii

nr.350/2001 si art.14 din HG 525/1996 se cere asigurarea compatibilității esteticii cu vecinătatea. Ori, in aceasta situație, dat fiind inexistenta unei documentații care să justifice și să demonstreze necesitatea modificării regimului economic, in lipsa unui studiu sau referat fundamentat obiectiv asupra modificării regimului economic, și chiar cu nesocotirea unor norme legale prohibitive, rezultă fără echivoc nelegalitatea HCL nr. 120/2013.

Mai mult de atât, dezvoltarea urbanistică, in condițiile Legii nr. 350/2001, trebuie sa fie echilibrata impunându-se anumite măsuri de armonie, de desfășurări controlate a zonelor construibile în măsură să evite impactul negativ chiar si sub aspect arhitectural, de estetica cu vecinătatea, de corelare cu vecinătățile imediate. Ori, in condițiile existentei unor construcții de tip industrial nu poate fi schimbat regimul economic, astfel încât să se permită contracția de spații cu destinația de locuințe deoarece nu se poate reține o relație funcțională estetică cu vecinătatea, o desfășurare în armonie cu principiile cerute de actul normativ arătat. În consecință, fata de cele arătate, se poate retine ca nu exista documentații de urbanism care să justifice si să se demonstreze posibilitatea intervenției urbanistice, condiție impusă de lege.

Paguba iminenta

Definiția legală a sintagmei de "paguba iminenta" este conferită de art. 2 din Legea nr. 554/2004, în sensul că ea reprezintă un prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidența sau, după caz perturbarea funcționarii unei autoritari publice sau unui serviciu public. În speță, prezenta cerere de suspendare a executării HCL 120/2013 este susținută de necesitatea prevenirii unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si de necesitatea păstrării unui drept care, de asemenea s-ar păgubi, prin întârzierea exercițiului său.

Astfel, cele două coordonate se referă la: (a) necesitatea existentei si clarificării cadrului legal pentru a se permite exercitarea activităților de exploatare a rezidurilor minerale în deplina legalitate; (b) continuitatea dreptului subscrisei contestatoare în a-si administra propriul fond de comerț si implicit Uzina R., iar împiedicarea exercițiului acestui drept, prin adoptarea HCL nr. 120/2013, poate conduce la pagube prin blocarea investițiilor necesare realizării afacerii R. M. precum si in impiedicarea îndeplinirii de către subscrisa a tuturor obligațiilor ce incumba titularului Licenței de concesiune pentru exploatare nr.1/1998, în condițiile Legii Minelor 85/2003 reactualizată. În prezenta cerere de suspendare a executării HCL nr. 120/2013, instanța de judecata nu are rolul de a desluși legitimitatea motivelor invocate de către Intimatul C. Local al M. B. M., întrucât procedând astfel, s-ar evoca fondul pretențiilor. În consecință, existenta HCL 120/2013 blochează contestatoarea R. M., în exercitarea activităților de comerț specifice obiectului sau de activitate, și în exercitarea drepturilor decurgând din calitatea de titular al Licenței de concesiune pentru exploatare nr. 1/1998, iar acesta acțiune este justificata de necesitatea asigurării continuității activităților

comerciale. În caz contrar este evidenta nașterea unor prejudicii rezultând din simpla nefuncționare a obiectivului comercial.

În situația de față, pagubele iminente care trebuie a fi prevenite și care nu ar putea fi reparate constau în:

În perimetrul minier deținut de R. M. și, implicit in cadrul Uzinei R.

, au fost începute după anul 2004, de către fosta SC Transgold SA, în vederea pregătirii exploatării, lucrări de investirii pentru asigurarea unui ansamblu industrial funcțional.

Astfel, au fost realizate următoarele edificii: (i) Rezervor de apa industriala cu suprafața de 19 mp; (ii) Stație de clasare ingrosare - pompare cu pompa Warman si o pompa de tulbureală, cu suprafața de 522 mp; (iii) Doua bazine cu apa de procesare de 800 mc cu suprafața de 142 mp fiecare (bazin presedimentare si rezervor apa); (iv) Stație de Pompe apa de proces cu pompa de etansare si pompa. Contestatoarea R. M. a întrebuințat investiții si capitaluri importante valoric, pentru a finaliza lucrările necesare desfășurării activităților de exploatare, in conformitate cu Licența acordata si cu prevederile Legii nr. 85/2003. Se impune precizarea faptului că finalizarea lucrărilor de construire necesare pentru îndeplinirea exploatării a fost realizată de către contestatoare, exclusiv prin finanțare proprie, si se ridică până în prezent la suma de 260.584 USD. Mai mult decât atât, având in vedere voința subscrisei R.

M. pentru demararea lucrărilor de exploatare cat mai repede, se afla in curs de realizare o serie de lucrări constând in "Amenajare Iaz Central pentru exploatare prin hidromonitorizare " a căror valoare se ridica la suma de

1.600.000 USD. Prin existenta HCL 120/20013 se aduc grave si iremediabile prejudicii subscrisei, prin imposibilitatea folosirii si fructificării fondului de comerț si implicit, se împiedică îndeplinirea Licenței. Totodată, se aduc grave prejudicii societății, de ordinul a 26.360.000 USD, (suma se compune din cei aproximativ 22.000.000 USD cheltuiți in perioada 2007- iunie 2012 plus

4.360.000 USD cheltuiti in perioada iulie 2012 - februarie 2013) suma de bani care a fost investita exclusiv de către subscrisa societate si de care nu se poate bucura, prin exploatarea în continuare, în scopul de a-si amortiza investițiile făcute.

În situația în care reclamanta R. M. ar fi pusă în imposibilitatea de a exploata resursele minerale in cadrul Uzinei R. datorită implementării HCL nr. 120/2013, s-ar crea prejudicii indirecte si comunităților locale B. Sprie și B. M., în interesul cărora se face exploatarea, prin faptul ca instituțiile locale ar fi lipsite de resurse bănești consistente pe care societatea subscrisa le va aduce la bugetul de stat (taxe locale, impozit pe profit, impozite pe salarii etc). Apreciază că, la momentul actual, valoarea totală a investițiilor pentru implementarea proiectului va fi de aproximativ 20.000.000 USD, iar din anul 2007 si pana in 2012 au fost investite in zona aproximativ

22.000.000 USD.

Având în vedere aceste investitii, se preconizează că, pe durata desfășurării activității, R. M., va aduce la bugetul de stat contribuții de

aproximativ 18.000.000 USD la bugetul de stat și la bugetele fondurilor speciale.

Totodată, prin încetarea activității în zonă, R. M. ar fi pusă în situația de a realiza restructurări de personal, prin concedieri colective, aspect care va conduce cu siguranța la mărirea ratei șomajului în zona care, în luna ianuarie 2013, era situat la nivelul de 4,5%. Astfel, în momentul de față Reclamanta R. M. urmează a mai crea aproximativ 200 de locuri de munca directe si aproximativ 500 de locuri de munca indirecte, care în proporție de 90% va fi asigurata din forța de munca locală.

La acest moment, R. M. se află în procedura de obținere a autorizației integrate de mediu, în acest sens fiind depuse toate documentațiile necesare la autoritatea competenta de reglementare, iar in situația in care HCL 120/2013 va rămâne in vigoare, exista riscul ca autorizația integrată de mediu să nu fie acordată de Ministerul M. .

Activitățile R. M. se desfășoară pe trei amplasamente diferite: Iazul Central, Uzina Ronmaltyn pentru Retratare a Sterilelor si Iazul de decantare Aurul situate in zona B. M. .

Obiectivele principale ale proiectului sunt rezolvarea unei probleme de poluare din zona B. M., prin reciclarea a 8,5 milioane de tone de deșeuri miniere (steril) depozitate pe Iazul Central si extracția metalelor prețioase (aur si argint) din acest steril.

În prezent, aceste resurse poluează grav mediul, fie prin disiparea în aer a prafului care conține reziduuri toxice, fie prin infiltrarea în pânza freatică. Întregul volum de produs rezidual minier din Iazul Central va fi prelucrat până când suprafața acestuia va fi complet curățată.

De asemenea, R. M. se va ocupa de ecologizarea amplasamentului uzinei si a tuturor terenurilor utilizate in procesul de producție, inclusiv Iazul Central, în vederea reintegrării acestora in Planul Urbanistic General. Suprafața totala a acestor terenuri ce urmează a fi ecologizate se ridică la aproximativ 165 hectare.

Ulterior ecologizării terenurilor de către subscrisa Romalting M., se vor asigura fondurile necesare monitorizării amplasamentelor pe o durata de 30 de ani.

In drept, cererea de suspendare a executării actului administrativ a fost întemeiată în baza dispozițiilor art. 15, raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004, precum si în baza oricăror dispoziții legale menționate în prezenta cerere.

În probațiune s-au depus înscrisuri (f.18-93; 102-105).

Prin întâmpinarea depusă la dosar la termenul din_, pârâtul C. Local a solicitat respingerea cererii privind suspendarea executării Hotărârii nr.120 din_ emisă de C. Local al municipiului B. M. și obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare se arată că: prin Hotărârea nr. 120 din 12 aprilie 2013 privind stabilirea regimului economic al unității teritoriale de referință cuprinsă între B-dul Independenței, B-dul Decebal, str. Victoriei, C. Local al M.

1. M. s-a stabilit regimul economic al unității teritoriale de referință menționată mai sus în felul următor:

   a) zone de comerț-servicii;

   b)subzona serviciilor și locuințelor colective înalte cu P+5-P+18 niveluri.

   La data de 10 mai 2013, prin adresa cu nr. 13341, R. M. S.R.L. a formulat către C. Local B. M. o plângere prealabilă, în baza art. 7 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, prin care solicita C. ui Local "revocarea/anularea Hotărârii C. ui Local nr. 120/2013".

   Prin adresa cu nr. 13341 din 6 iunie 2013, C. Local B. M. a răspuns R. M. S.R.L. că "[...] plângerea prealabilă a fost supusă atenției

2. ui Local în ședința ordinară din data de 29 mai 2013 [...]" acesta respingând ca nefondată plângerea prealabilă și hotărând menținerea Hotărârii nr. 120/2013.

În acest context, trebuie menționat faptul că, anterior anului 2013, C. Local al M. B. M. a adoptat Hotărârea nr. 84 din 13 aprilie 2010 privind aprobarea instituirii interdicției de construire (non aedificandi) pentru zona A-1.1 (Macrounitate teritorială de referință care cuprinde fosta UP Săsar și incinta R. M. S. ) identificată potrivit PUZ-MALURILE RÂULUI SĂSAR.

Potrivit Hotărârii nr. 84 din 13 aprilie 2010, s-a aprobat Instituirea temporară a interdicției de construire (non aedificandi) până la data aprobării PUZ "MALURILE RÂULUI SĂSAR"pentru zona A-1.1 (Macrounitate teritorială de referință care cuprinde fosta UP Săsar și incinta R. M. S. ) identificată potrivit PUZ-MALURILE RÂULUI SĂSAR".

În anul 2013, R. M. S.R.L., prin dl. Bizo Mircia, în calitate de director general adjunct, a solicitat C. ui Județean M. emiterea certificatului de urbanism și a autorizației de construire pentru obiectivul "Lucrări necesare în vederea procesării sterilelor de notație din Iazul Central - obiective de investiții: 1) Conductă de apă industrială în incinta Iaz Central; 2) Lucrări de reparații la traseul conductei Iaz Central-Uzina de retratare sterile Bala M. ; 3) Modernizarea stației Detox din incinta Uzinei de retratare sterile Bala M. ; 4) Conductă retur apa decantată din Iaz Aurul în Incinta Uzinei de retratare sterile Bala M. ; 5) Conductă retur apă decantată din Uzina de retratare sterile în Incinta Iaz Central".

Primind adresa cu nr. 3847/401 din data de 21 iunie 2013 a Președintelui

C. ui Județean M., în urma analizării documentației transmise și a verificării datelor existente, C. Local B. M. a avizat nefavorabil emiterea acestui certificat de urbanism și a autorizației de construire, transmițând acest aviz către Președintele C. ui Județean M. în data de 4 iulie 2013.

Motivele avizului nefavorabil constau în faptul că "incinta SC R. M.

S. se află în zona specială de configurare pe malul Săsarulul, iar până la ridicarea interdicției de construire, instituită potrivit Hotărârii C. ui Local

Bala M. nr. 84/2010, nu se pot emite autorizații de construire în incinta SC R.

M. S. .

Tot în anul 2013, prin adresa cu nr. 558 din 30 mai 2013, înregistrată la

C. Local B. M. sub nr. 15166 din 31 mai 2013, R. M. S.R.L. a solicitat C. ui Local B. M. transmiterea "modalității legale prin care înțelege să aducă la îndeplinire prevederile legale privind modificarea și/sau actualizarea planurilor de amenajare a teritoriului șl planurilor urbanistice generale existente, pentru a permite executarea tuturor operațiunilor necesare desfășurării activității miniere concesionate, respectiv, executarea lucrărilor de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare pentru ansamblul acestor construcții - Iazul de decantare, Flotațla Centrală, Iazul de decantare Meda, Uzina de preparare Aurul SA și Iazul de decantare Aurul, precum și a tuturor instalațiilor și a conductelor aferente care asigură legătura și funcționarea întregului ansamblu de construcții".

La data de 1 iulie 2013, C. Local B. M. a transmis răspuns R.

1. S.R.L. în sensul că "în ședința C. ui Local al M. Bala M. din data de 26 iunie 2013 a fost dezbătut memoriul și s-a stabilit necesitatea efectuării demersurilor în vederea cunoașterii de către autoritatea locală a conținutului «Licenței de concesiune pentru exploatarea depozitelor tehnologice din iazurile de decantare Săsar (Meda) și Flotația Centrală >"

   NETEMEINICIA CERERII DE SUSPENDARE A EXECUTĂRII HOTĂRÂRII NR. 120/2013 A C. UI LOCAL AL M. B. M.

   Inexistența cazului bine justificat

   Contestatoarea R. M. S.R.L. solicită suspendarea executării Hotărârii nr. 120/2013 a C. ui Local al M. B. M. până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei ce are ca obiect anularea actului administrativ menționat, în temeiul dispozițiilor art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

   Potrivit dispozițiilor art. 15 din Legea nr. 554/2004, invocate de către contestatoare, poate fi solicitată suspendarea executării actului administrativ unilateral pentru motivele prevăzute la art. 14, adică în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare.

   Potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) lit.t) din Legea nr.554/2004, cazul bine justificat este definit de legiuitor ca fiind constituit din acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept care sunt în măsură să producă instanței o îndoială serioasă în privința actului administrativ atacat.

   R. M. S.R.L. susține că trei ar fi rațiunile care stau la baza existenței unui caz bine justificiat în situația de față:

   1. C. Local B. M. nu ar fi avut competență pentru modificarea regimului economic al perimetrului minier deținut de R. M. S.R.L.;

   2. Modalitatea de convocare a consilierilor locali ar fi fost nelegală;

   3. Hotărârea C. ui Local nr. 120/2013 ar încălca normele generale privitoare la aprobarea documentațiilor de urbanism.

Fără a relua considerentele pentru care a fost respinsă plângerea prealabilă formulată de R. M. S.R.L. prin care s-a răspuns fiecărei critici formulate de societate, se arată că nici unul dintre cele trei motive invocate de către contestatoare referitoare la pretinsa nelegalitate a actului atacat nu au fost dovedite.

Conform doctrinei și jurisprudenței instanțelor de judecată, orice act administrativ beneficiază de prezumția de legalitate. Până la analiza fondului cauzei, nu se poate considera că un act administrativ trebuie suspendat automat pentru că ar fi nelegal, în cazul de față nu ne aflăm nici în situația de a se fi creat o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ atacat, astfel încât nu este îndeplinită condiția existenței cazului bine justificat pentru a se dispune suspendarea executării actului administrativ, în acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, care a statuat că "susținerile părții în legătură cu nelegalitatea actului solicitat a fi suspendat nu pot fi analizate in cadrul unei cereri de suspendare, întrucât nu se poate antama fondul cauzei. [...] Este suficient ca pentru respingerea cererii de suspendare a executării unui act administrativ să nu fíe îndeplinită una din cele două condiții impuse de Legea nr.554/2004.";

NEÎNDEPLINIREA CONDIȚIEI REFERITOARE LA PREVENIREA UNEI PAGUBE IMINENTE

În ceea ce privește cerința legală de prevenire a unei pagube iminente, R.

1. S.R.L. afirmă că această pagubă ar consta în:

   1. Imposibilitatea recuperării investițiilor realizate;

   2. Blocarea investițiilor pe plan zonal;

   3. Riscul ca autorizația integrată de mediu pentru exploatare să nu fie acordată R. M. S.R.L. și riscul producerii unor calamități ecologice.

Din analiza celor trei motive invocate se poate la fel de lesne observa că niciunul dintre motivele invocate nu este pertinent.

În primul rând, recuperarea investițiilor realizate de către R. M.

S.R.L. nu are legătură cu suspendarea executării Hotărârii nr. 120/2013. Această recuperare ține de un plan de afaceri pe termen lung pe care orice societate și-1 întocmește.

În al doilea rând, blocarea investițiilor pe plan zonal nu are legătură cu Hotărârea nr. 120/2013. Dimpotrivă, stimularea investițiilor în zona B. M. se poate face printr-un pian al autorităților locale de a dezvolta exploatarea resurselor naturale în acord cu grija pentru mediul înconjurător și luând în considerare protejarea vieții și a sănătății populației. Principiul precauției este unul din principiile aplicabile legislației la nivelul Uniunii Europene și acesta

semnifică, în cazul nostru, nevoia corelării dezvoltării economice în acord cu protecția vieții și a sănătății populației.

În al treilea rând, riscul ca autorizația integrată de mediu pentru exploatare să nu fie acordată reclamantei R. M. S.R.L. și riscul producerii unor calamități ecologice nu țin de suspendarea executării Hotărârii nr. 120/2013.

Obținerea autorizației de mediu presupune îndeplinirea unor condiții de către societate, iar acest lucru este obligatoriu și tine de respectarea legii.

Paguba iminentă constă în prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public, astfel cum se prevede prin art. 2 lit. ș) din Legea nr. 554/2004.

Prin urmare, reclamanta nu face dovada existenței unei pagube iminente în sensul celor de mai sus, singurele critici fiind mai degrabă îndreptate către fondul cauzei, afirmațiile referitoare la o pagubă iminentă nu sunt probate de înscrisurile anexate cererii.

În concluzie, nici condiția pentru suspendarea executării actului administrativ referitoare la prevenirea producerii unei pagube iminente nu este îndeplinită.

În drept, s-au invocat dispozițiile legale citate în cuprins.

În data de_ a fost comunicată la dosar copia minutei pronunțate de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, în care, la data de_ a fost respinsă cererea de strămutare formulată de petenta SC R. M. S. în dosarul nr._ .

Prin notele de ședință depuse la data de_, reclamanta SC R. M.

1. a solicitat instanței admiterea următoarelor excepții (primele două au fost invocate și oral la termenul de judecată din data de_ ):

   1. Excepția de nelegalitate a Hotărârii nr. 242 din data de 17 iulie 2013 emisă de C. Local B. M. privind mandatarea Primarului M.

      B. M. să angajeze un avocat, care să asigure consultanta si asistenta de specialitate și care să reprezinte interesele C. ui Local B. M. in dosarele nr._ și nr._ aflate pe rolul T. ui

      M. - contestator R. M. ("HCL nr. 242/2013"), în temeiul art. 4 alin. 1 din

      Legea nr. 554/2004, act administrativ cu caracter individual ce nu poate fi luat în seamă potrivit art. 4 alin. 3 din Legea nr. 554/2004;

   2. Excepția lipsei calității de reprezentant a apărătorilor convenționali ai C. ui Local B. M., S. L. si A., in temeiul art. 82 alin. 2 din NCPC, având în vedere lipsa legalității HCL nr. 242/2013, prin care se acordă mandat de reprezentare;

   3. Excepția de nelegalitate a Hotărârii nr. 84 din data de 13 aprilie 2010 emisa de C. Local B. M. privind aprobarea instituirii interdicției de construire ("non aedificandi") pentru zona A - 1.1. (Macrounitate teritoriala de referința care cuprinde fosta U.P. S. ar si incinta R. M. ), identificata potrivit PUZ - Malurile Râului S. ar ("HCL 8412010"), in temeiul art. 4 alin. 1

din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ (denumita in continuare "Legea nr. 554/2004"), act administrativ cu caracter individual ce nu poate fi luat în seama potrivit art. 4 alin. 3 din Legea nr. 554/2004.

Pentru a dispune in sensul excepțiilor mai sus invocate, s-a solicitat instanței de judecată să aibă in vedere următoarele aspecte:

1. Excepția de nelegalitate a HCL nr. 242/2013

   Prin HCL nr. 242/2013 a fost adoptată mandatarea Primarului M.

2. M. sa angajeze un avocat, care sa asigure consultanta si asistenta de specialitate si care sa reprezinte interesele C. ui Local B. M. in dosarele nr._ si nr._ aflate pe rolul T. ui M. - contestator R.

1. .

   Această decizie a fost adoptata in baza prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice si întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare ("OUG nr. 26/2012").

   Această hotărâre a fost invocată în apărare prin întâmpinarea depusă de către intimata C. Local B. M. .

   Motive de nelegalitate a HCL nr. 242/2013:

   1. Lipsa temeiului justificat pentru achizitionarea de servicii juridice

      Potrivit art. I alin 1 din OUG nr. 26/2012 "Autoritățile si instituțiile publice ale administrației publice centrale si locale, indiferent de modul de finanțare si subordonare, societățile naționale, companiile naționale si societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si regiile autonome care au in structura organizatorica personal propriu de specialitate juridica nu pot achiziționa servicii juridice de consultanta, de asistenta si/sau de reprezentare".

      De la aceasta regulă, actul normativ instituie o excepție si precizează in cadrul alin. 2 al art. I din OUG nr. 26/2012 ca autoritatea poate achiziționa aceste servicii, cu aprobarea consiliului local, daca exista o situație temeinic justificata in care activitățile juridice de consultanta, de asistenta si/sau de reprezentare nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridica angajat in aceste entități".

      Plecând de la aceste premise reglementate de art. I din OUG nr. 26/2012, rezulta ca achiziționarea serviciilor juridice de asistenta si/sau reprezentare poate fi realizată de către autoritățile locale cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

      -lipsa in cadrul organigramei instituției publice a personalului propriu de specialitate juridica;

      -existenta unei situații temeinic justificata in care aceste servicii nu pot fi asigurate de personalul propriu de specialitate.

      Având în vedere aceste aspecte, arătă instanței de judecata că angajarea serviciilor juridice de specialitate de către C. Local B. M. s-a realizat intr-o maniera nelegala, în lipsa îndeplinirii condițiilor impuse de OUG nr. 26/2012.

   2. Existenta aparatului propriu de specialitate juridică în cadrul Primăriei

B. M.

În Regulamentul de Organizare si Funcționare al C. ui Local al M.

M. ("ROF C. ui Local B. M. "), in cadrul art. 119 alin. 1 din Capitolului VIII - Aparatul Permanent al C. ui Local, se arată că "pentru buna organizare a lucrărilor consiliului local, precum si pentru soluționarea altor aspecte din activitatea sa, acesta poate crea 2 posturi pe care vor fi încadrate, prin hotărâre, persoane care au studii superioare, de regula juridice sau administrative".

Totodată, art. 121 alin. 1 din cadrul ROF CL B. M., stabilește ca "apărarea intereselor consiliului local in fata instanțelor de judecata se face de persoanele angajate, potrivit art. 119, daca acestea au pregătirea profesionala corespunzătoare, sau de un apărător ales, in măsura in care asistenta juridica nu poate fi asigurata astfel. Cheltuielile se suporta din Bugetul Local".

Potrivit Organigramei Unității Administrativ Teritoriale B. M. există înființată Direcția Juridica, Administrație Publica Locală, iar în cadrul Regulamentului de Organizare si Funcționare a Aparatului de Specialitate al Primarului B. M. ("ROF Primarul B. M. "), sunt reglementate atribuțiile si rolul acestui aparat de specialitate.

Astfel, potrivit art. 59 din cadrul Capitolului 12 din ROF Primarul B. M.

, se arată că Direcția Juridica este subordonată direct Secretarului M., este condusă de un consilier juridic - Director Executiv, care coordonează 3 (trei) servicii si un compartiment de sine stătător: Compartimentul pregătire si elaborare documente, Serviciul Juridic, Serviciul Agricol si Serviciul Relații cu publicul, arhiva.

Serviciul Juridic din cadrul Direcției Juridice, potrivit art. 61 din ROF Primarul B. M., are, printre altele, următoarele atribuții: - "reprezintă prin delegație, municipiul in fata instanțelor judecătorești si susține interesele instituției in fata instanțelor de judecata", precum si - "redacteaza acțiunile in justiție si contencios administrativ pe care le susține in fata instanțelor de judecata".

Din actele interne ale Unității Teritorial Administrative a Localității B.

1. , rezulta ca exista înființate structuri juridice specifice ce pot asigura si reprezenta interesele C. ui Local în fața instanțelor de judecată.

   Față de acest aspect, apreciază că in acest caz nu era posibilă achiziționarea de servicii juridice de specialitate, cât timp există si funcționează un aparat propriu de specialitatea juridică ce are, printre alte atribuții, reprezentarea instituțiilor locale in fata instanțelor de judecată.

   Referitor la cea de-a doua condiție instituită prin OUG 26/2012, respectiv situația temeinică ce duce la imposibilitatea asigurării acestor servicii de către personalul de specialitate juridică din cadrul C. ui Local B. M., aceasta trebuie raportată la situația care ar face imposibilă asistența juridică.

   Având in vedere faptul ca legea nu distinge, din punct de vedere teoretic, apreciază că imposibilitatea de acordare a asistentei / reprezentării juridice a aparatului propriu de specialitate juridică din cadrul C. ui Local B. M., sau din cadrul Primăriei B. M., poate fi fizică sau de natură profesională.

   Achiesează la concluzia că imposibilitatea de natura profesională nu se

   referă la incompetența sau la lipsa de cunoștințe juridice a consilierilor juridici încadrați în cadrul C. ui Local B. M., ci la o eventuala lipsă de experiența a acestora intr-un anumit domeniu.

   Având in vedere aceste aspecte, apreciază ca litigiile pentru care au fost achiziționate serviciile juridice de asistenta/reprezentare, reprezintă doar simple litigii de contencios administrativ, litigii cu care Unitatea Administrativ Teritorială B. M. se confrunta zi de zi și pentru care nu a fost necesară în trecut, achiziționarea de servicii juridice. În aceste condiții, nu este justificată din punct de vedere al situației juridice, achiziționarea acestor servicii.

   Așadar, dacă litigiul in care este implicată Primăria este intr-unul din domeniile dreptului cu care se confrunta des juriștii Primăriei, respectiv contencios administrativ, litigii de munca, drept de proprietate, procedura insolventei etc, nu se poate justifica angajarea unui avocat.

   Totodată, un alt criteriu in determinarea situației temeinice îl poate reprezenta volumul de munca al aparatului de specialitate juridic din cadrul Unității Administrativ Teritoriale B. M., motiv care nu a fost invocat în cadrul HCL nr. 242/2013, drept pentru care nici acest argument nu poate fi luat în considerare la adoptarea hotărârii de achiziționare a serviciilor juridice.

   Nu în ultimul rând, un alt criteriu in justificarea situației temeinice pentru achiziționarea serviciilor juridice îl poate reprezenta imposibilitatea fizică a aparatului de specialitate din cadrul Unității Teritorial Administrative B. M., care poate interveni in situații de concedii (de odihnă sau medical), dar acest motiv trebuie înlăturat având in vedere existenta mai multor consilieri juridici angajați in cadrul Unității Teritorial Administrative B. M. .

   Față de motivele de fapt si de drept specificate mai sus, se apreciază ca HCL nr. 242/2013 este nelegala si trebuie să fie luată în considerarea apărărilor formulate de C. Local B. M., in temeiul art. 4 alin. 3 din Legea nr. 554/2004.

   1. Excepția lipsei calității de reprezentant a apărătorilor convenționali ai

   2. ui Local B. M., S. L. si A.

Potrivit art. 23 din Legea nr. 215/2001, consiliile locale sunt definite ca autorități ale administrației publice locale, care rezolvă treburile publice ale unitarii teritorial administrative. Secțiunea a treia din Legea nr. 215/2001 reglementează modul de funcționare a consiliilor locale, stabilind, în esență, modalitatea de convocare și de desfășurare a ședințelor consiliului, procedura de votare, procedura de elaborare a hotărârilor, ca acte care reflectă activitatea și deciziile consilierilor. Potrivit legii, consiliul local este autoritate deliberativă, activitatea sa concretizându-se în hotărâri, adoptate în forma și cu respectarea condițiilor strict prevăzute de lege. Dacă, în ceea ce privește calitatea procesuala a consiliului local, discuțiile din doctrina juridica se cantonează pe calitatea de titular de drepturi și obligații ce revine, de regulă persoanei juridice (respectiv comuna) și nu autorităților administrației publice locale, în ceea ce privește reprezentarea acestor autoritari în față instanței de judecată, trebuie sa fie avute in vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din Legea nr. 215/2001 si ale art. 793 din Ordonanței Guvernului nr. 35/2002 pentru

aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale.

Din coroborarea acestor dispoziții legale rezulta ca, in situația in care consiliul local figurează ca parte intr-un litigiu, este necesar ca organul deliberativ sa-si exercite drepturile procesuale in aceeași maniera in care isi desfășoară activitatea sa de autoritate publica locala, respectiv prin hotărâre a consiliului local.

Având in vedere nelegalitatea HCL nr. 242/2013 prin care s-a dispus achiziționarea de servicii juridice pentru asistarea si/sau reprezentarea C. ui Local B. M. in prezentul litigiu, se apreciază ca atat contractul de asistenta juridica perfectat intre C. Local B. M. cu apărătorii convenționali (si implicit dreptul acestora de a reprezenta interesele instituției in fata instanțelor de judecata), a devenit caduc, cat timp actul in baza căruia s-a dispus perfectarea acestor servicii este nelegal, reprezentând o cauza de ineficacitate ce consta in lipsirea actului juridic civil valabil încheiat de orice efecte datorita intervenirii unei împrejurări ulterioare încheierii sale si care este independenta de voința autorilor sai.

C. Motivele de nelegalitate a HCL nr. 84/2010:

Prin aceasta hotărâre a C. ui Local B. M. s-a dispus aprobarea instituirii interdicției temporare de construire (non aedificandi) până la data aprobării PUZ - "Malurile Râului S. ar" - pentru zona A -1.1 (Macrounitate teritoriala de referința care cuprinde fosta U.P. S. ar si incinta R. M. S.R.L.), identificata potrivit PUZ - Malurile Râului S. ar, proiect nr. 09/2008 ~ anexa 1 la aceasta hotărâre.

Aceasta hotărâre a fost invocata in apărare prin intampinarea depusa de către intimata C. Local B. M. .

HCL nr. 84/2010 reprezintă un exces de putere din partea autorității publice locale - C. Local B. M. - ce conduce la incalcarea drepturilor si libertăților fundamentale ale reclamantei, conferite de Constituția României si de alte legi.

In primul rand se impune a aminti ca reclamanta este proprietara construcțiilor ce compun complexul industrial, situate pe terenul mai sus amintit, au fost realizate in baza autorizației de construcție nr. 17/_, emisa de C. Județean M., iar vechimea acestora datează încă din anul 1999.

Edificarea acestor construcții a fost realizata de SC Aurul SA si, mai apoi, de SC Transgold SA de la care s-au achiziționat, in procedura de faliment (derulata in dosar nr._ al T. ui M. ), de către R. M., activele acestei societății, prin procesul verbal de predare-primire din data de 5 februarie 2007 si respectiv procesul verbal de predare-primire spre folosința a terenurilor si instalațiilor din data de 12 iulie 2007.

Pe cale de consecința, imobilele amintite, constând din teren + construcții, au devenit active ale R. M. si fac parte din patrimoniul societății, constituind astfel o forma de proprietate privata.

Așadar, HCL nr. 84/2010 denota un exces de putere, încălcând, pe de o parte, drepturile subscrisei societati, iar pe de alta parte, limitele competentei

C. ui Local al M. B. M. - prevăzute in mod expres de lege.

Potrivit art. 5 alin. 2 din Legea 215/2001 privind administrația publica locala ("Legea nr. 215/2001"), "autonomia locala conferă autorităților administrației publice locale dreptul ca, in limitele legii, sa aiba inițiative in toate domeniile, cu excepția celor care sunt date in mod expres in competenta altor autorități publice", iar in cazul de fata C. Local B. M. si-a incalcat competenta stabilita prin lege, pentru considerentele ce urmează.

Potrivit art. 54 din Legea minelor nr. 85/2003 ("Legea nr. 85/2003"), autoritatea competenta abilitata pentru aplicarea dispozițiilor legale in domeniul minier este Agenția Naționala pentru Resurse Minerale ("ANRM"), organizata ca instituție publica de interes național, cu personalitate juridica, aflata in subordinea Guvernului României, iar conform art. 55 alin. 2 din același act normativ, funcționarea si organizarea acestei instituții se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Se face trimitere in acest sens la Hotărârea de Guvern nr. 1419/2009 - privind organizarea si funcționarea ANRM, care in art. 3 litera "f", prevede in mod expres ca aceasta instituție publica efectuează in mod imperativ "avizarea amplasamentelor pentru obiective civile si industriale, de utilitate publica, a planurilor sau a schitelor de sistematizare, [...], sub aspectul influentei acestora asupra posibilităților de cercetare si valorificare a substanțelor minerale utile si asupra protecției zăcămintelor".

Așadar, atat timp cat R. M., in calitate de titular al licenței de exploatare asupra perimetrelor miniere, este împiedicata sa-si desfășoare activitatea, fara a se cere in prealabil acordul ANRM, demersul de a institui o interdicție temporara de construire, pana la data aprobării noului PUZ - Malurile Râului S. ar, constituie un exces de putere concretizat prin încălcarea limitelor de competenta stabilite autorității publice locale prin lege.

Efectele Hotărârii nr. 84/2010 constituie așadar o ingerința in atribuțiile si competenta unei alte autorități, respectiv Guvernul României prin ANRM, aflat in subordinea sa.

Pe de alta parte, subscrisa societate își desfășoară activitatea intr-un perimetru cuprins intr-un PUZ aprobat si încă in vigoare la data luării acestei hotărâri, iar pentru activitatea miniera desfășurata in perimetrul de exploatare afectat de interdicția de construire, s-au achitat bugetului de stat, inclusiv pentru anul 2010, taxele prevăzute de art. 44 alin. (4) din Legea minelor nr. 85/2003.

Activitățile miniere se efectuează de către persoane juridice înregistrate conform legii si care sunt specializate si atestate in desfășurarea unor atare activități, ce se realizează in cadrul unor perimetre stabilite in acest scop de autoritatea competenta - ANRM, sens in care orice demers de impiedicare a desfășurării acestei activități, ce nu provine de la autoritatea competenta ori nu a fost avizat de aceasta, este nelegal.

Potrivit art. 555 din Noul Cod Civil, dreptul de proprietate reprezintă acel drept care conferă titularului atributele de posesie, folosința si dispoziție asupra unui bun, in mod exclusiv, absolut si perpetuu, in limitele stabilite de lege, iar conform dispozițiilor art. 44 alin. 2 din Constituția României "proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular".

Instituirea unei interdicții de construire ce afectează domeniul privat al titularului R. M. constituie o îngrădire a atributelor dreptului de proprietate al subscrisei, drept dobândit si exercitat in condițiile legii, cu atat mai mult cu cat, aceasta vătămare s-a produs fara vreo notificare prealabila si in antiteza cu toate dispozițiile legale emise pana la aceasta data de Primărie si de C. Local B. M. .

Este de notorietate ca R. M. isi desfășoară activitatea in condiții de deplina legalitate, iar insasi Primăria M. B. M. este emitenta unor acte (constând din autorizații de construcție, certificate de urbanism), ce au creat cadrul legal adecvat si necesar funcționarii acestei întreprinderi.

Prin instituirea acestei interdicții de construire se împiedica implicit finalizarea proiectelor de investiții asumate de subscrisa societate, pentru obținerea unei autorizații integrate de mediu, necesara prelucrării haldelor de steril din împrejurimile M. B. M. .

Trebuie precizat in acest sens ca, prin păstrarea acestor halde se contaminează permanent solul prin infiltrarea unor substanțe toxice rezultate in urma reacțiilor chimice provocate de apele pluviale si de radiatiile solare puternice din timpul verii.

Or, potrivit dispozițiilor art. 36 alin. 4, litera e din Legea nr. 215/2001 privind administrația publica locala ("Legea nr. 21512001"), C. Local al

M. B. M. este dator sa vegheze si sa aprobe strategiile de mediu ale unității administrativ-teritoriale pe care o gestionează, iar impiedicarea activității subscrisei societăți are ca si finalitate tocmai incalcarea acestei atribuții instituita prin lege.

Atat timp cat, prealabil adoptării acestei hotărâri, care desi a fost motivata in mass media ca o măsura protectiva de mediu, nu s-a adoptat o strategie de mediu care sa prevadă in mod expres o soluție pentru aceste deșeuri, exista posibilitatea reala a prejudicierii intereselor locuitorilor M.

1. M., urmare a procesului de contaminare a solului si a pânzei freatice.

   Trebuie amintit si faptul ca R. M., din profitul realizat in urma activității economice, desfășurata in bune condiții pana in prezent, a alocat sume considerabile pentru procesul de ecologizare a unor suprafețe de teren, pe care municipalitatea le poate valorifica, prin aprobarea unor proiecte de investiții realizate de terții - proprietari ai terenului, proiecte ce vor atrage sume considerabile de bani la bugetul local.

   Este vorba de prelucrarea celor aproximativ 5 milioane tone de steril ce au fost depozitate, pe malul râului S. ar - in zona Meda, fapt ce a condus la eliberarea si ecologizarea din punct de vedere al poluării cu metale grele a unei suprafețe de 24 de ha teren.

   Aceasta hotărâre nu este decât o șicana la adresa subscrisei societăți si

   acest demers nelegal are un scop pur economic, urmarindu-se pe aceasta cale înlăturarea subscrisei societăți din peisajul urbanistic al M. B. M., in vederea realizării unor alte investiții, constituind deopotrivă si o acțiune propagandistica cu caracter politic, in vederea obținerii unui anumit număr de voturi cu ocazia viitoarelor alegeri locale, fapt ce denota nelegalitatea si netemeinicia unei atare hotărâri.

   HCL nr. 84/2010 a fost luata si cu incalcarea mai multor acte normative interne in vigoare, vatamand in acest sens drepturile subscrisei societăți, recunoscute si garantate de aceste acte.

   OUG nr. 92/1997 stabilește regimul juridic general privind garanțiile si facilitățile de care beneficiază investitorii si investițiile directe in România. Actul normativ definește investiția directa ca fiind participarea la constituirea sau la extinderea unei intreprinderi in oricare dintre formele juridice prevăzute de lege, dobândirea de acțiuni sau de parti sociale ale unei societăți comerciale, cu excepția investițiilor de portofoliu, sau înființarea si extinderea in România a unei sucursale de către o societate comerciala străina, prin: - aport financiar, in moneda naționala sau in valuta convertibila; - aport in natura de bunuri imobile sau/si bunuri mobile, corporale si necorporale; - participarea la creșterea activelor unei intreprinderi, prin orice mod legal de finanțare.

   Totodată, definește si noțiunea de investitor - persoana fizica sau juridica, rezidenta sau nerezidenta, cu domiciliul sau cu sediul permanent in România ori in străinătate, care investește in România, in oricare dintre modalitățile prevăzute.

   Așadar, se constată incidența situației unui investitor străin si a unei investiții directe in legătura cu activitatea miniera ce reprezintă obiectul principal de activitate al R. M. .

   In accepțiunea generala a OUG nr. 92/1997, efectuarea unei investiții in România, precum si posesia, folosința sau dispoziția asupra unei proprietăți sunt garantate si nu pot fi supuse vreunei masuri discriminatorii, ordonanța prevăzând totodată ca nu pot fi supuse discriminării administrarea, întreținerea, fructificarea, extinderea sau lichidarea unei investiții.

   Astfel, potrivit art.4 alin. 2 OUG nr. 92/1997, investitorii beneficiază in România, in principal, de: (i) posibilitatea efectuării de investiții in orice domeniu si in orice forme juridice prevăzute de lege; (ii) egalitatea de tratament

   - just, echitabil si nediscriminatoriu - pentru investitorii romani sau străini, rezidenți sau nerezidenti in România; (iii) garanții impotriva naționalizării, exproprierii sau altor masuri cu efect echivalent;

   Raportat la egalitatea de tratament - just, echitabil si nediscriminatoriu, prevăzuta de acest act normativ, se învederează faptul ca in peisajul urbanistic al M. B. M. mai exista o întreprindere funcționala ce folosește procedura cianurarii in vederea obținerii produsului finit, întreprindere care funcționează si in baza unor autorizații eliberate de municipalitate.

   Or, pe de o parte, daca scopul instituirii unei atare interdicții de construire este intr-adevar unul de protecție a mediului înconjurător, de ce nu a fost stopata in orice modalitate si activitatea acestei întreprinderi, iar pe de alta

   parte, unde este egalitatea de tratament pe care municipalitatea este datoare sa o asigure in raport de subscrisa societate si întreprinderea de care s-a făcut vorbire? Răspunsul este unul simplu: Nu exista! Iar acest fapt denota inca o data substratul economic si politic al acestei hotărâri.

   Revenind, actul normativ, mai sus amintit, are menirea de a proteja investiția străina pe de o parte, iar pe de alta parte de a pune semn de egalitate intre investitori cu raportare la drepturile si obligațiile acestora, art. 9 din OUG nr. 92/1997 statuând in mod expres ca "investitorii vor avea aceleași drepturi si obligații, indiferent daca sunt rezidenți sau nerezidenti, romani sau străini, sub rezerva dispozițiilor prezentului capitol".

   Toate aceste aspecte indicate mai sus, echivalează deci cu imposibilitatea lezării in vreun fel, de orice autoritate publica, a drepturilor deja dobândite de investitor, fie prin limitarea exercițiului dreptului, fie prin restrângerea acestuia.

   Garantarea de către stat prin lege a oricărei investiții face ca, nicio autoritate publica sa nu poată uza de vreo prerogativa in contra intereselor legitime ale investitorului, prin acte administrative sau de gestiune menite a restrânge drepturile obținute de investitor prin investiția realizata.

   Investițiile deja realizate nu pot fi afectate nici direct, nici indirect.

   Nu doar ca Hotărârea nr. 84/2010 a fost luata cu încălcarea unor norme imperative din legislația romaneasca, insa aceasta hotărârea vatama deopotrivă drepturile subscrisei societăți, recunoscute de tratate si convenții internaționale ratificate de statul roman.

   In acest sens este de precizat ca, in situația existentei unor litigii intre investitorii străini (R. M. fiind asimilat acestei categorii) si statul roman cu privire la drepturile si obligațiile rezultând din prevederile OUG nr. 92/1997, relative la garanțiile si facilitățile acordate pentru efectuarea unor investiții in România, acestea urmează a fi soluționate, la alegerea investitorului.

   Procedurile instituite pentru care investitorul poate opta sunt, potrivit art. 11 din OUG nr. 82/1997, fie cele ale Legii contenciosului administrativ si Legii nr. 105/1992 privind reglementarea raporturilor de drept internațional privat, fie Convenția pentru Reglementarea diferendelor relative la investiții intre state si persoane ale altor state incheiata la Washington la data de_ si ratificata de către România prin Decretul Consilului de Stat nr. 62/1975, publicat in Monitorul Oficial partea I nr. 56 din_ ; sau Regulamentul de Arbitraj UNCITRAL/CNUDCI.

   In esența, conform Convenției de la Washington, ratificata de România, cand investitorul străin este cetățean al unui stat parte la Convenție, iar diferendul este rezolvat prin conciliere sau arbitraj, in atare situații, o societate comerciala romana precum R. M., in care investitorii străini dețin, potrivit legii romane o poziție de control, aceasta societate va fi considerata, in lumina dispozițiilor art. 25 alin. (2) litera "b" din Convenție, ca având naționalitatea investitorului străin.

   Acest aspect conduce la concluzia că, in caz de litigiu, pentru prejudiciul cauzat de Hotărârea nr. 84/2010, subscrisa societate va putea solicita in

   procedura arbitrajului, conform legislației din M. a Britanie, obligarea la plata, pe de o parte a unor daune justificate de imposibilitatea desfășurării in condiții normale a activității (recuperarea cheltuielilor investitionale si de intretinere menționate), precum si profitul nerealizat si prevăzut in proiectul de prelucrare a haldelor de steril si a altor materii prime, iar pe de alta parte la daune morale pentru prejudiciul cauzat, cuantum global ce urmează a fi suportat de bugetul local al M. B. M. .

   In consecința, HCL nr. 84/2010 aduce o vătămare grava drepturilor subscrisei societăți, garantate nu doar de Constituție, ci si de OUG nr. 92/1997, prin nesocotirea dispozițiilor legale instituite de acest act normativ, relative la posesie, folosința si dispoziție.

   Atingerea adusa drepturilor dobândite de investitor se realizează si in cazurile in care, prin acte administrative autoritatea publica limitează sau restricționează in vreun fel, desfășurarea activității in considerarea căreia s-a realizat investiția directa.

   Este si situația prohibita de Legea nr. 350/2001 care, prin art. 47, definind planul urbanistic zonal drept instrumentul de planificare urbana de reglementare specifica, prin care se coordonează dezvoltarea urbanistica integrata a unor zone din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamica urbana accentuata, interzice in alin. 6 promovarea planurilor urbanistice zonale cu scop declarat de promovare a unui anumit proiect de investiții; planurile urbanistice zonale reglementează condițiile de amplasare a investițiilor, indiferent de natura lor sau de beneficiar."

   Potrivit dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 350/2001, prin planul urbanistic zonal se stabilesc reglementari noi cu privire la: regimul de construire, funcțiunea zonei, înăltimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor fata de aliniament si distantele fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei. Modificarea insa, prin planuri urbanistice zonale elaborate pentru zone ale unei unitari teritoriale de referința, a reglementarilor aprobate prin planul urbanistic general sau prin planuri urbanistice zonale, trebuie sa asigure unitatea, coerenta si confortul urban atât ale zonei de studiu, cât si ale teritoriului învecinat.

   Aceste dispoziții obligă autoritățile publice ca inclusiv la coordonarea activității urbanistice integrate a unei zone, să aibă în vedere planurile urbanistice zonale deja existente cuprinzând si investițiile realizate cu respectarea tuturor reglementarilor privind autorizarea si executarea construcțiilor.

   Toate investițiile care au fost efectuate si anterior anului 2007, dar si ulterior, nu numai ca prin destinația si amploarea acestora reprezintă investiții directe si chiar investiții cu un impact semnificativ in economie, dar toate acestea reprezintă investiții aprobate, lucrările de construcție fiind autorizate de autoritățile competente.

   Complexul industrial din B. M., str. Victoriei nr. 77 B, împreună cu stațiile de pompe, conducte de transport, iazuri de decantare, edificate in anul 1999, au fost realizate in baza autorizației de construcție nr. 17/_ emisa de

2. Județean M., investițiile efectuate ulterior de R. LTD., dupa preluarea societarii R. M., fiind la rândul lor autorizate, sens in care se face trimitere la Autorizația de Construire nr. 715/_ pentru stație var incinta uzina, Autorizația de Construire nr. 774/_ (prelungita ulterior) emisa de Primăria Baia Mare pentru proiectul de modernizare proces detoxificare in incinta R., respectiv Autorizația de Construcție nr. 555/_

, care are ca obiect deviere conducte transport zona Iazul Meda.

Aceeași autoritate publică locală a înțeles să împiedice prin această hotărâre desfășurarea normală a activității subscrisei societăți.

Cu toate ca aceasta hotărâre a fost adoptată în luna aprilie a anului 2010, nici până în momentul de față nu a fost realizat PUZ-ul pentru Malurile Râului Săsar.

În aceste condiții, interdicția "non aedificandi" nu mai apare ca o măsura temporara, încadrata pentru o perioda determinata, ci apare ca o interdictie instituita pentru o perioada nedeterminata, ce îngrădește dreptul de proprietate al R. M. .

Acest aspect nu poate fi tolerat in mod infinit, deoarece prin aceasta hotărâre este afectat in mod permanent dreptul de proprietate al R. M. .

Prin urmare, se apreciază ca vătămarea drepturilor subscrisei societăți este dovedită de toate aspectele invocate mai sus, motive pentru care, se solicită admiterea excepției de nelegalitate a HCL nr. 84/2010 și pe cale de consecință să se dispună înlăturarea actului normativ cu caracter individual din ecuația soluționării prezentului litigiu.

In drept, reclamanta a învederat că își întemeiază excepțiile de nelegalitate in raport de prevederile art. 4 din Legea nr. 554/2004, iar excepția lipsei calității de reprezentat este intemeiata in baza art. 82 alin.2 din NCPC, precum si in baza oricăror dispoziții legale menționate in prezentele note de ședința.

În completarea probațiunii și a excepțiilor invocate au fost depuse inscrisuri (f.153-200; 1-39).

Pârâtul a depus în completarea probațiunii înscrisurile solicitate de instanță pentru termenul de judecată din data de_ .

Reclamanta a învederat sub aspectul licenței de concesiune pentru exploatare nr. 1/_ emisă de A.N.R.M. și solicitată de instanță, că acest document beneficiază de protecția Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, neputând fi admisă studierea acestuia decât în baza certificatului personal emis de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (O.R.N.I.S.S.)

Reclamanta a învederat însă că prin adresa emisă de A.N.R.M. s-a confirmat că durata inițială a licenței a fost de șapte ani contractuali, cu drept de prelungire cu durate succesive de câte 5 ani contractuali, până la epuizarea

resursei minerale. Totodată, se atestă că durata licenței este prelungită prin actul adițional nr. 6/_ la licența de exploatare nr. 1/1998, cu încă 5 ani contractuali, până la data de_ .

La termenul de judecată din data de_ A. pentru C. și P.

M. M. a formulat o cerere de intervenție voluntară accesorie în favoarea pârâtului C. Local al M. B. M., arătând că :

Obiectul cererii formulate de reclamantă nu îl constituie un act administrativ, deoarece hotărârea nr. 120/_ a C. ui Local al M.

B. M. nu constituie un act administrativ în înțelesul art. 2 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.

S-a susținut că hotărârea menționată nu produce efecte prin ea însăși, ci pregătește elaborarea unui act administrativ, care, dacă va fi adoptat, va putea fi atacat în contencios administrativ, ocazie cu care se va putea pune în discuție și legalitatea prezentei operațiuni prealabile, în conformitate cu art. 18 alin. 2 din Legea nr. 554/2004.

Prin urmare, atât acțiunea în contencios administrativ, cât și prezenta cerere de suspendare sunt premature. Potrivit art. 2 din HCL 120/_ a CL

B. M., prevederile acestei hotărâri - operațiune administrativă - vor fi incluse în P.U.G.-ul aflat în curs de elaborare. Dacă ulterior elaborării și adoptării, actul de adoptare va fi actul administrativ care va putea fi atacat de reclamantă împreună cu prezenta operațiune administrativă, HCL 120/_ a CL B. M. .

S-a invocat jurisprudența I.C.C.J. în sensul celor susținute.

S-a arătat că singurul act executoriu din actul atacat îl reprezintă stabilirea în grija instituției arhitectului-șef ca prevederile HCL 120/_ a CL B. M. să fie incluse în P.U.G.-ul aflat în curs de elaborare.

Deoarece nu există vreun act de executare a operațiunii administrative, nu există obiectul suspendării.

S-a menționat și faptul că uzina reclamantei este un agresor de mediu internațional, recunoscut ca atare, având în vedere catastrofa de mediu cauzată în anul 2000 de aceeași uzină și consecințele acesteia, inclusiv transfrontaliere.

În probațiune au fost depuse înscrisuri (f.115-118).

Pentru termenul de judecată din data de_ P. V. - F. M. a formulat o cerere de intervenție voluntară accesorie în favoarea pârâtului C. Local al M. B. M., reiterând în motivare susținerile titularei cererii de intervenție accesorie în favoarea pârâtului A. pentru C. și P. M.

M., adăugând în plus că din proiectul și construcția iazului de decantare aparținând societății R. reiese că acesta nu are indici de siguranță pentru noua modificare climatică care presupune precipitații abundente și spontane conforme codurilor portocalii și roșii.

Capacitatea de preluare a iazului în condiții de siguranță, reglementate de normele europene, este cu mult mai redusă, iar cantitățile de reziduuri lichide ce urmează a fi preluate de iaz sunt supradimensionate în memoriul

tehnic prin care se solicită aprobările premergătoare tehnologiei de extragere a metalelor nobile din haldele de steril.

Accidentul ecologic din 2000 nu este doar un accident, este consecința schimbărilor climatice evidente din ultimii ani. Precedentul fiind creat, măsurile luate nu sunt nici pe departe garante a îndepărtării definitive a cauzelor.

În probațiune au fost depuse înscrisuri (f.49-54).

La termenul de judecată din data de_ s-a formulat o nouă cerere de intervenție voluntară accesorie în favoarea pârâtului C. Local al M.

B. M. de către numitul T. V. -G., motivată pe considerentul calității de cetățean al municipiului, al celei de contribuabil ecologist, afectat de poluarea cu cianuri.

Intervenientul a învederat că a câștigat în anul 2009 procesul intentat statului roman la C.E.D.O., în urma producerii catastrofei ecologice de lângă orașul B. M., depunând în acest sens înscrisuri la dosar.

La termenul de judecată din data de_, având în vedere invocarea de către reprezentanții reclamantei a excepției lipsei calității de reprezentant a apărătorilor convenționali ai pârâtului C. Local al M. B. M., instanța, constatând întemeierea acestei excepții pe dispozițiile art. 82 din NCPC, a apreciat că, sub aspect strict procedural și pentru a da posibilitatea părților de a-și exprima punctele de vedere calificate asupra chestiunilor de principiu invocate în cauză, în temeiul art. 80 și următoarele din Noul Cod de procedură civilă, apărătorul ales al pârâtului este îndreptățit în baza împuternicirii deținute să pună concluzii în speță.

S-au luat în considerare numeroasele termene de judecată acordate în cauză, caracterul urgent al soluționării litigiului având ca obiect o cerere de suspendare a executării actului administrativ și necesitatea stabilirii cadrului procesual, în vederea discutării cererilor de intervenție formulate și a excepțiilor de nelegalitate invocate.

Părțile au achiesat la judecata instanței sub acest aspect, fiind de acord că problematica disputată e benefic a fi tratată de către apărători calificați, sens în care, după precizarea instanței că se va pronunța distinct asupra excepției de nelegalitate a Hotărârii nr. 242/_ a C. ui Local al M.

B. M., reprezentanții reclamantei au renunțat la formularea unei cereri de recuzare.

Instanța a luat act, în temeiul art. 406, alin.1 raportat la art. 67 NCPC, de renunțarea la judecata cererii de intervenție accesorie în favoarea pârâtului C. Local al M. B. M., formulată de A. pentru C. și P. M.

M., având în vedere înscrisurile comunicate instanței de reprezentanții reclamantei și concluziile reprezentantului pârâtului sub acest aspect.

La același termen de judecată, instanța, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 61 și urm. NCPC, s-a pronunțat asupra admisibilității în principiu a cererilor de intervenție accesorie în interesul pârâtului formulate de intervenienții P. V. F. M. și d-nul T. V. -G. .

În deliberare asupra excepțiilor de nelegalitate invocate de reprezentanții reclamantei, conform prevederilor art. 4 coroborat cu art. 248 NCPC, instanța va reține :

Reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a Hotărârii nr. 242 emisă în data de_ de C. Local al M. B. M. (f.109-110), prin care a fost mandatat Primarul M. B. M. să angajeze un avocat, care să asigure consultanța și asistența de specialitate și care să reprezinte interesele C. ui Local B. M. în dosarul nr._ și în prezentul litigiu, ambele pe rol la Tribunalul Maramureș.

În motivarea excepției, s-a arătat că au fost încălcate dispozițiile OUG nr. 26/2012, prin raportare la Legea nr. 215/2001 și prevederile Regulamentului de organizare și funcționare a aparatului de specialitate al Primarului M. B.

M. .

A fost invocată și excepția de nelegalitate a Hotărârii nr. 84 emisă în data de_ de C. Local al M. B. M., prin care s-a dispus aprobarea instituirii interdicției temporare de construire (non aedificandi) până la data aprobării P.U.Z. - "Malurile Râului S. ar" - pentru zona A -1.1 (Macrounitate teritoriala de referința care cuprinde fosta U.P. S. ar si incinta R. M. S.R.L.), identificata potrivit P.U.Z. - Malurile Râului S. ar, proiect nr. 09/2008 ~ anexa 1 la hotărâre.

S-a susținut că Hotărârea nr. 84/2010 a fost luata cu încălcarea unor norme imperative din legislația romaneasca și totodată vatama drepturile societății reclamante recunoscute de tratate si convenții internaționale ratificate de statul roman.

S-a arătat că HCL nr. 84/2010 reprezintă un exces de putere din partea autorității publice locale - C. Local B. M. .

În privința excepțiilor de nelegalitate a celor două hotărâri emise de C. Local B. M., instanța va reține că:

Potrivit dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 554/2004, alin. (2) Instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză.

Obiectul prezentului litigiu îl constituie cererea de suspendare a executării actului administrativ Hotărârea nr. 120 din data de_ a C. ui Local al M. B. M., prin care s-a stabilit regimul economic al unității teritoriale de referință cuprinsă între bd. Independenței, bd. Decebal, str. Victoriei, urmând ca prin grija instituției arhitectului-șef prevederile hotărârii să fie incluse în P.U.G.-ul aflat în elaborare.

Sub aspectul excepției de nelegalitate a hotărârii nr. 242 emisă în data de_ de C. Local al M. B. M., instanța va reține că mandatarea Primarului M. B. M. de a angaja un avocat care să asiste/reprezinte interesele C. ui Local al M. B. M. în procesele aflate pe rol în fața instanțelor judecătorești nu afectează soluționarea fondului prezentului litigiu, în sensul că soluția pronunțată în cauză nu este condiționată de modalitatea de

asistare/reprezentare în instanță a intereselor pârâtului, fiind irelevant faptul dacă aceasta se realizează prin intermediul aparatului propriu de specialitate juridică din cadrul C. ui Local B. M. sau, speța de față, apelându-se la serviciile unei case de avocatură.

În plus, reclamanta nu poate dovedi vreo vătămare a unui drept sau interes legitim care să justifice invocarea excepției de nelegalitate.

Sub aspectul excepției de nelegalitate a hotărârii nr. 84 emisă în data de_ de C. Local al M. B. M. :

Instanța a reținut că pe rolul T. ui M. se află cererea formulată de reclamanta SC R. M. S. prin care a solicitat anularea hotărârii nr. 120 din data de_ a C. ui Local al M. B. M., dosar nr._ .

Instanța a constatat că între cele două hotărâri există o legătură dat fiind că prin hotărârea nr. 84 din_ a C. ui Local B. M. s-a instituit temporar o interdicție de construire (non aedificandi) până la data aprobării

P.U.Z. - "Malurile Râului S. ar", iar prin hotărârea nr. 120 din data de_ a

C. ui Local al M. B. M. s-a stabilit regimul economic al unității teritoriale de referință cuprinsă între bd. Independenței, bd. Decebal, str. Victoriei.

Cu toate acestea, se va reține că procedura suspendării actului administrativ este una care reclamă urgență, judecătorul nefiind îndreptățit să prejudece fondul dreptului, respectiv să examineze legalitatea actului administrativ, chestiune tranșată într-un litigiu separat.

Judecătorul care soluționează suspendarea verifică doar existența cazului bine justificat și prevenirea unei pagube iminente, controlul legalității pe fond a actului nefiind vizat în soluționarea unei cereri de suspendare.

În consecință, dacă stabilirea legalității actului administrativ nu este necesară în cazul soluționării cererii de suspendare, cu atât mai mult stabilirea legalității altui act administrativ în legătură cu primul nu poate fi realizată pe calea excepției de nelegalitate în cadrul acțiunii în suspendare.

O abordare contrară ar goli de conținut normele legale referitoare la suspendarea actului administrativ, care impun urgența în soluționare.

Mai mult, dreptul de a invoca excepția de nelegalitate se poate exercita cu ocazia examinării legalității pe fond a actului administrativ.

Pentru cele expuse, instanța va respinge ca inadmisibile atât excepția de nelegalitate a hotărârii nr. 242 emisă în data de_ de C. Local al M.

B. M., cât și excepția de nelegalitate a hotărârii nr. 84 emisă în data de_ de C. Local al M. B. M. .

Asupra cererii de suspendare a executării, instanța va reține următoarele: Prin Hotărârea nr. 120 din data de_ a C. ui Local al M.

B. M. s-a stabilit regimul economic al unității teritoriale de referință cuprinsă între bd. Independenței, bd. Decebal, str. Victoriei, reprezentată în planul de situație anexat, în speță: zone de comerț - servicii; subzona serviciilor și locuințelor colective înalte cu P+5-P+18 niveluri, urmând ca prin grija instituției arhitectului-șef prevederile hotărârii să fie incluse în P.U.G.-ul aflat în elaborare.

Potrivit art. 14 alin. 1 din Legea 554/2004 în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.

Astfel cum a statuat practica judiciară, suspendarea executării actului administrativ se poate dispune, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: să existe un caz bine justificat, în sensul existenței unei îndoieli serioase care ar răsturna prezumția de legalitate de care se bucură un act administrativ, de natură a înfrânge principiul potrivit căruia actul administrativ este executoriu din oficiu ; pentru prevenirea producerii unei pagube iminente, în sensul art. 2 alin. 1, lit. ș din Legea 554/2004, potrivit căruia paguba iminentă este definită ca fiind prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.

Cu privire la conditia cazului bine justificat, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca pentru constatarea indeplinirii acestei conditii, instanta nu trebuie sa procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se intemeiaza insasi cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie sa-si limiteze verificarea doar la acele imprejurari vadite de fapt si/sau de drept care au capacitatea sa produca o indoiala serioasa asupra prezumtiei de legalitate de care se bucura un act administrativ. In acest sens, poate constitui un caz temeinic jusitifcat: emiterea unui act administrativ de catre un organ necompetent sau cu depasirea competentei, actul administrativ emis in temeiul unor dispozitii legale declarate neconstitutionale, nemotivarea actului administrativ, modificarea importanta a actului administrativ in calea recursului administrativ.

Reclamanta SC R. M. S. a indicat trei situații pentru incidența cazului bine justificat: necompetența C. ui Local B. M. privind modificarea regimului economic al perimetrului minier deținut de reclamantă ; modalitatea nelegală de convocare a consilierilor locali ; hotărârea nr. 120 din data de_ ar încălca normele legale referitoare la aprobarea documentațiilor de urbanism.

În motivarea în drept a primelor două cazuri, reclamanta a invocat dispozițiile Legii nr. 85/2003, HG nr. 525/1996 și Legea nr. 215/2001.

Instanța a constatat însă ca articolele enunțate, respectiv art. 41 al. 2 din Legea nr. 85/2003 și art. 6 al. 1 din HG nr. 525/1996 se referă la îndreptățirea/obligația C. ui local de a modifica/actualiza sau autoriza efectuarea lucrărilor de construcții în perimetrul minier prin intermediul planului de amenajare a teritoriului sau planurilor urbanistice generale existente ("P.U.G.";), or, prin hotărârea a cărei suspendare s-a solicitat se precizează că prevederile acesteia urmează să fie incluse în P.U.G.-ul aflat în elaborare, prin grija instituției arhitectului-șef.

per a contrario, dacă hotărârea nu are existență de sine stătătoare, ci este doar un act premergător elaborării "P.U.G.";-ului, nu pot fi incidente nici

cerințele legale privind competența organului emitent sau modalitatea de convocare a consilierilor locali.

Cel de-al treilea caz indicat de reclamantă nu poate fi analizat în cadrul acestei proceduri, întrucât s-ar antama fondul cauzei.

În ceea ce priveste conditia pagubei iminente, aceasta presupune producerea unui prejudiciu material viitor si previzibil, greu sau imposibil de reparat. Înalta Curte a precizat ca iminența producerii unei pagube nu se prezumă, ci trebuie dovedita de persoana lezata, sub acest aspect fiind lipsite de relevanta simplele afirmatii facute de parte.

Reclamanta a afirmat că paguba iminentă ce i s-ar produce constă în: imposibilitatea recuperării investițiilor realizate ; blocarea investițiilor pe plan zonal și riscul ca autorizația integrată de mediu pentru exploatare să nu-i fie acordată, riscul producerii unor calamități ecologice.

În motivare, s-a învederat că, în perimetrul minier deținut de reclamanta SC R. M. S. și, implicit, în cadrul uzinei R., au fost începute după anul 2004 de către fosta SC Transgold SA, în vederea pregătirii exploatării, lucrări de investiții pentru asigurarea unui ansamblu industrial funcțional. Mai mult, se află în curs de realizare o serie de lucrări constând în "Amenajare Iaz Central pentru exploatare prin hidromonitorizare"; a căror valoare se ridică la suma de

1.600.000 USD.

Totodată, se aduc grave prejudicii societății, de ordinul a 26.360.000 USD, sumă de bani care a fost investită și de care aceasta nu se poate bucura, prin exploatarea în continuare, în scopul de a-și amortiza investițiile făcute.

În continuare, s-a arătat că instituțiile locale sunt private de resurse bănești importante pe care societatea le-ar aduce la bugetul de stat și, totodată, reclamanta ar fi pusă în situația de a efectua restructurări de personal, prin concedieri colective, aspect ce ar duce la creșterea ratei șomajului în zonă.

De asemenea, reclamanta se va ocupa de ecologizarea amplasamentului uzinei și a tuturor terenurilor utilizate în procesul de producție, inclusiv Iazul Central, în vederea reintegrării acestora în Planul Urbanistic General.

Instanța a constatat că însăși reclamanta a menționat în cuprinsul considerentelor cererii de suspendare că "executarea propriu-zisă și efectivă a HCL nr. 120/2013 trebuie să se realizeze numai după ce justiția s-a pronunțat asupra legalității și oportunității actului administrativ unilateral atacat.";

Sau: "apreciem că C. Local al M. B. M. trebuie să se conformeze obligației de a alinia PUG-ul M. B. M. în raport de Licența deținută de R. M. și să permită desfășurarea activităților de prelucrare a minereurilor în cadrul Uzinei R. M. .";

Per a contrario, se va reține că, pentru schimbarea regimului economic al zonei unde este amplasată Uzina R. se impune prioritar emiterea unui aviz din partea A.N.R.M., însă, acest aviz este necesar la elaborarea/aprobarea P.U.G.-ului și nu este relevant pentru pronunțarea unei simple hotărâri de consiliu local.

În consecință, din probatoriul administrat în dosar a reieșit că, până la elaborarea Planului Urbanistic General, nu se poate vorbi de o executare ";propriu-zisă și efectivă a HCL nr. 120/2013";, prin urmare, nici de o pagubă

iminentă - prejudiciu material viitor si previzibil, greu sau imposibil de reparat, înregistrată în patrimoniul reclamantei, în sensul art. 2 lit. ș din Legea nr. 554/2004.

Instanța a reținut și faptul că, în urma analizării documentației transmise și a verificării datelor existente, C. Local B. M. a avizat nefavorabil emiterea certificatului de urbanism și a autorizației de construire, solicitate de reclamanta SC R. M. S., transmițând acest aviz către Președintele C. ui Județean M. în data de 4 iulie 2013.

Motivele avizului nefavorabil au relevat că "incinta SC R. M. S. se află în zona specială de configurare pe malul Săsarulul, iar până la ridicarea interdicției de construire, instituită potrivit Hotărârii C. ui Local Bala M. nr. 84/2010, nu se pot emite autorizații de construire în incinta SC R. M.

S. .";

Având în vedere că nu a fost formulată o acțiune în contencios administrativ pentru anularea H.C.L. B. M. nr. 84/2010, nici după comunicarea respingerii plângerii prealabile formulate împotriva acestei hotărâri, instanța va concluziona că pretinsul prejudiciu creat reclamantei prin refuzul autorităților locale de a ridica interdicția de construire și de a emite certificatul de urbanism și autorizația de construire nu îndeplinește cerințele prevăzute de art. 2 lit. ș din Legea nr. 554/2004, în sensul de pagubă iminentă.

Pentru motivele expuse, se va respinge cererea de suspendare a executării actului administrativ Hotărârea nr. 120 din data de_ a C. ui Local al

M. B. M., formulată de reclamanta SC R. M. S. .

În temeiul art. 67 NCPC, întrucât terții P. V. - F. M. și T.

V. -G. au intervenit în favoarea pârâtului C. Local al M. B. M.

, iar cererea principală a reclamantei SC R. M. S. a fost respinsă, această soluție va determina admiterea cererilor de intervenție voluntară accesorie formulate.

Instanța a luat act că reprezentantul pârâtului și-a exprimat opțiunea de a pretinde contravaloarea cheltuielilor de judecată pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția de nelegalitate a Hotărârii nr. 242 emisă în data de_ de C. Local al M. B. M. .

Respinge excepția de nelegalitate a Hotărârii nr. 84 emisă în data de_ de C. Local al M. B. M. .

Respinge cererea de suspendare a executării actului administrativ Hotărârea nr. 120 din data de_ a C. ui Local al M. B. M., formulată de reclamanta SC R. M. S., cu sediul în B. M., str. Victoriei, nr. 77B, jud. M. și sediul procesual ales la S.C.A. Udrescu și A., cu sediul în B., sector 1, str. Ș. Negulescu, nr. 34, et. 2, cod poștal 0., în contradictoriu cu pârâtul C. Local al M. B. M., cu sediul în B. M.

, str. G. Ș., nr. 37, jud. M.	și sediul procesual ales la S.C.A. L.	& A.
, cu sediul în B., sector 3, str. Z.	, nr. 10.

Admite cererea de intervenție voluntară accesorie în favoarea pârâtului

C. Local al M. B. M. formulată de P. V. - F. M., cu sediul în B., str. L., nr. 19, et. 1.

Admite cererea de intervenție voluntară accesorie în favoarea pârâtului

C. Local al M. B. M. formulată de T. V. -G., domiciliat în B.

M., str. D. V., nr. 2C/45, sc. D, et. III. Cu recurs în 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de azi,_ .

PREȘEDINTE		GREFIER
O. A. C.	S.	M.

Red. /tehnored. C.O./ _

- 6 ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Sentința civilă nr. 14987/2013. Suspendare executare act administrativ Sentința civilă nr. 576/2013. Suspendare executare act administrativ Sentința civilă nr. 10927/2013. Suspendare executare act administrativ Sentința civilă nr. 3760/2013. Suspendare executare act administrativ Sentința civilă nr. 12041/2013. Suspendare executare act administrativ Sentința civilă nr. 7474/2013. Suspendare executare act administrativ Decizia civilă nr. 4349/2013. Suspendare executare act administrativ Încheierea civilă nr. 1560/2013. Suspendare executare act administrativ