Sentința civilă nr. 522/2013. ANI. Conflict de interese/incompatibilitate
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR. _
SENTINTA CIVILA NR. 522/2013
Ședința publică din data de 25 Octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. ION GREFIER :M. N.
S-a luat în examinare acțiunea in contencios administrativ formulată de reclamantul V. G., în contradictoriu cu parata A. N. DE I., având ca obiect conflict de interese.
Curtea constata ca mersul dezbaterilor si poziția parților au fost consemnate prin încheierea de ședință din_, încheiere care face parte integranta din prezenta hotărâre.
C U R T E A ,
Prin cererea înregistrată în dosarul cu numărul de mai sus contestatorul V. G. în contradictoriu cu pârâta A. N. de I. a formulat contestație împotriva Raportului de evaluare nr. 30476/G/II/_
, solicitând anularea acestui raport pentru motive de netemeinicie si nelegalitate și să se constate faptul că referitor la persoana contestatorului nu poate fi reținut cazul de incompatibilitate prevăzut de Raportul nr. 30476/G/II/_ .
În motivare se arată că Raportul supus acestei contestații este al doilea la număr în decursul acestui an. Raportul supus acestei contestații (nr.30476/G/II/_ ) concluzionează faptul în perioada_ -prezent, V.
s-a aflat în stare de incompatibilitate întrucât nu a respectat prevederile ort 34 alin. 2 și alin. 3 din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici.
Articolul 34 din Legea 188/1999 statuează:
Funcționarii publici pot fi aleși sau numiți într-o funcție de demnitate publică, în condițiile legii.
Înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere pot ti numiți în funcții de demnitate publică numai după încetarea, în condițiile legii, a raporturilor de serviciu.
2A1) Prin excepție de la alin. 2, funcționarii publici de conducere pot fi numiți în funcții de demnitate publică din cadrul autorităților sau instituțiilor publice din administrația publică centrală în care își desfășoară activitatea, precum și din cadrul autorităților sau instituțiilor publice aflate în raporturi ierarhice cu acestea.
Primul raport de evaluare întocmit în direcția contestatorului (nr. 4174/G/II/_ ) și care cuprinde perioada de evaluare între_ -_, a statuat următoarele: " Domnului V. G. nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 34 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici,
republicată, cu modificările și completările ulterioare (așa cum afirmă persoana care a formulat sesizarea), întrucât acestea sunt aplicabile numai funcționarilor publici de conducere numiți în funcții de demnitate publică în cadrul autorităților sau instituțiilor publice din administrația publică centrală în care își desfășoară activitatea, precum și în cadrul autorităților sau instituțiilor publice aflate în raporturi ierarhice cu aceasta (persoana evaluată a fost numit într-o funcție eligibilă de demnitate publică în cadrul unei autorități din administrația publică locală".
"In concluzie pentru perioada supusă evaluării, nu se identifică elemente de încălcare, de către dl V. G., a legislației privind regimul incompatibilităților aplicabil persoanelor care dețin funcții publice";.
Contestatorul arată că evoluția profesională a fost următoarea, evoluție descrisă și în primul raport de evaluare:
La data de_ acesta a fost atestat pe postul de secretar al comunei Giulești, județul Maramureș (Proces -Verbal nr. 1274/26).
In baza Dispoziției nr. 20/_ a primarului comunei Giulești, raporturile de serviciu ale subsemnatului cu Primăria Giulești au fost suspendate ( pentru a participa la alegerile locale ) în perioada_ -_ .
Urmare încetării suspendării raportului de serviciu, la data de _
, acesta a revenit în funcția de secretar al comunei Giulești (în baza Dispoziției nr. 29/2012 a viceprimarului com. Giulești)
La data de_ Judecătoria Sighetu Marmației a validat alegerea contestatorului în calitate de primar ( încheierea nr. 1436 pronunțată în dosarul nr._ ).
In baza Dispoziției Primarului Giulești nr. 30/_, începând cu data de_, raporturile de serviciu ale acestuia - in calitate de funcționar public de conducere - cu Primăria Giulești au fost suspendate
"până la încetarea funcției eligibile de primar independent al comunei Giulești";.
Conform răspunsului nr. 3264/_ emis de Primăria Giulești, prima zi începând cu care contestatorul a început să primească indemnizația de primar, a fost_ .
În ceea ce privește nelegalitatea raportului de evaluare nr. 30476/G/II/0_, arară că acest raport are la origine o sesizare din oficiu, aspect care rezultă din cuprinsul raportului de evaluare, mai exact din partea descriptivă a situației de fapt, unde se prevede că "La data de_, în temeiul art. 12 alin 1 și al. 2 din Legea nr. 176/2010, în lucrarea înregistrată sub nr. 15735/A/II/_ ";.
Contestă existența acestei sesizări, deoarece nu a fost informat despre modul în care s-a demarat acest nou raport de evaluare. Nu a văzut raportul de sesizare, întocmit de președintele Agenției și nici nota întocmită de inspectorul de integritate, aprobată de conducerea inspectorilor de integritate.
În data de_ s-a prezentat personal la sediul A.N.I, unde a avut o discuție de cca. 5-10 minute cu doamna inspector de integritate Ana-Luisa Badiu, conversație în cadrul căreia a solicitat să cunoască modalitatea de declanșare a acestei evaluări, mai ales că primul raport de evaluare al său s-a declanșat în urma unei sesizări, în conformitate cu prevederile art. 12, alin 1 din Legea 176/2010. Această cerere a fost ignorată de doamna inspector de integritate, deoarece aceasta a fost mult mai interesată să afle de ce nu face
parte dintr-un partid politic, deoarece în concepția dânsei un partid politic conferă un anumit gen de susținere. Această conversație și cererea contestatorului de a obține un răspuns referitor la modul de declanșare a evaluării nu au fost consemnate într-un proces verbal.
Tot cu ocazia deplasării la sediul A.N.I. în data de_ acesta a lăsat si în scris poziția referitoare la această nouă evaluare, aspect care este consemnat și în raportul nr.30484/G/II/0_ .
Referitor la netemeinicia acestui raport arată faptul că concluziile acestui raport contrazic în mod flagrant atât prevederile legii, cât și concluziile primului raport.
Primul raport de evaluare cu nr. 6446/G/II/_ a avut în vedere perioada de evaluare cuprinsă în intervalul_ -_ ( data atestării pe postul de secretar al comunei Giulești și data suspendării raporturilor de serviciu ).
Al doilea raport de evaluare cu nr.30484/G/II/0_, adică cel supus prezentei contestații, a avut în vedere perioada de evaluare cuprinsă în intervalul_ -prezent.
Ceea ce trebuie avut în vedere în primul rând, este faptul că ambele rapoarte fac referire la același articol, respectiv art. 34 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.
Contestatorul nu înțelege este raționamentul logic și legal folosit de doamna inspector de integritate Ana Luisa Badiu pentru a ajunge la concluziile finale ale raportului, respectiv de constatare a unei stări de incompatibilitate în persoana acestuia, în condițiile în care același articol, respectiv nr. 34 este folosit de concluziile primului raport pentru a argumenta de ce starea de incompatibilitate nu este prezentă. Netemeinicia acestui raport rezultă și din lipsa motivării suficiente a incidenței articolului 34.
In legătură cu efectele rapoartelor, se arată că A. N. de integritate este o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, fiind înființată prin lege organică. (Decizia nr. 663/2012 a Curții Constituționale și Decizia 205/2013).
Activitatea Agenției are caracter esențialmente administrativ. Actele cu caracter individual se comunica celor interesați, momentul comunicării coincide cu cel al începutului producerii de efecte juridice. Aceasta este regula.
Ca regulă, înscriindu-se în principiile generale ale dreptului privind neretroactivitatea normelor juridice, actele administrative produc efecte pentru viitor. Actele administrative produc efecte juridice până la momentul ieșirii lor din vigoare prin modalitățile legale consacrate; de regulă printr-un act de abrogare, de retractare, revocare, anulare prin dispariția obiectului de reglementare, prin hotărâre judecătorească etc.
Anularea este strâns legată de nerespectarea legalității la data emiterii unui act administrativ și are caracterul unei sancțiuni.
Având în vedere cele de mai sus, consideră că primul raport (NR. 6446/G/II/_ ) este actul administrativ care produce efecte juridice, act administrativ care nu a fost atacat în condițiile prevăzute de lege, nu a fost anulat și în consecință concluziile acestuia nu pot fi ignorate, cu atât mai mult cât concluziile acestuia au la bază același articol din Legea nr. 188/1999, respectiv articolul nr. 34.
Chiar dacă Curtea Constituțională, prin deciziile pronunțate (Decizia 663/2012, Decizia 205/2013) referitoare la atribuțiile A.N.I, a sublimat faptul că aceasta nu pronunță hotărâri învestite cu autoritate de lucru judecat, ci întocmește rapoarte care se concretizează în evaluări ale unor fapte ori situații cu semnificație juridică a căror finalitate conferă dreptul de sesizare al instanțelor de judecată, sau după caz, a altor autorități și instituții competente în vederea dispunerii măsurilor prevăzute de lege, nu se poate face abstracție de principiul " non bis in idem" (nu este admis să se revină asupra aceleiași cauze). Extrapolând acest principiu la speța contestatorului, practic nu se poate sancționa de două ori aceeași "presupusă" stare de incompatibilitate.
În ceea ce privește faptul că raportul supus prezentei contestații contrazice prevederile legii, arată că articolul 34, alin. 2 "înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere pot fi numiți în funcții de demnitate publică numai după încetarea, în condițiile legii, a raporturilor de serviciu" nu se aplică situației acestuia, deoarece în calitate de funcționar public de conducere (secretar în cadrul Primăriei Giulești, județul Maramureș), suspendat la momentul începerii campaniei electorale, a fost ALES, și ulterior validat in funcția de primar.
A fost ales în funcția de primar în urma a 583 voturi valabil exprimate, iar prin încheierea civilă nr. 1436 din dosarul cu nr._ a Judecătoriei Sighetu Marmației a fost validat în calitate de primar în Circumscripția Electorală Comunală nr. 40 Giulești, județul Maramureș.
Pentru toate cele de mai sus, solicită admiterea prezentei contestații și anularea raportului de evaluare nr. 30484/G/II/0_ ca nelegal și netemeinic.
La data de_, pârâta A. N. de I. a depus, prin serviciul Registratură al Curții de Apel C., întâmpinare la dosarul cauzei, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a contestației formulată de către reclamantul V. G. împotriva Raportului de Evaluare nr. 30476/G/II/0_ întocmit de Inspecția de I. din cadrul pârâtei.
De asemenea, pârâta a invocat excepția nulității acțiunii formulate de către reclamant, pentru neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzută de art.193 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civilă raportat la art. 7 din Legea nr.554/2004 - Legea contenciosului administrativ.
Referitor la fondul cauzei, pârâta a arătat că deși a emis anterior raportului de evaluare contestat un alt raport de evaluare, cu nr.4174/G/II/_, cenzurarea legalității acestora, este de competența exclusivă a instanței de judecată.
În ceea ce privește alegațiile reclamantului prin care acesta a contestat existența autosesizării Agenției Naționale de I. care face obiectul lucrării nr. 15735/A/II/_ pe considerentul că nu a fost informat despre aceasta, pârâta a arătat că, potrivit art. 8 din Legea nr.176/2010, scopul Agenției Naționale de I. este asigurarea integrității în exercitarea demnităților și
funcțiilor publice și prevenirea corupției instituționale, prin exercitarea de responsabilități în evaluarea declarațiilor de avere, a datelor și informațiilor privind averea, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităților și a conflictelor de interese potențiale în care se pot afla persoanele care îndeplinesc funcții și demnități publice, pe perioada îndeplinirii acestora.
Conform art.11 alin. 1 din actul normativ amintit, activitatea de evaluare a declarației de avere, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitări funcțiilor ori demnităților publice, precum și cea de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților se efectuează atât pe durata exercitării funcțiilor ori demnităților publice, cât și în decursul a 3 ani după încetarea acestora.
Informarea reclamantului s-a efectuat prin scrisoare recomandată înregistrată sub nr.16501/G/II/_, scrisoare primită de către acesta, conform confirmării de primire din data de_ .Ulterior informării, în temeiul art.15 alin 1 din același act normativ, au fost solicitate date, documente și informații fără caracter public de la instituții și autorități publice necesare desfășurării activității de evaluare.
Raportul de evaluare a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 20 alin 5 din Legea nr.176/2010 și are la bază documentația transmisă de către instituțiile publice, astfel cum acestea sunt detaliate în raport.
Sub aspect procedural, au fost respectate prevederile Legii nr. 176/2010, astfel că, în conformitate cu prevederile art. 20 lege, reclamantul a fost informat prin adresa nr. 21078/G/II/_ referitor la identificarea elementelor privind nerespectarea, în perioada_ - prezent a prevederilor art. 34 alin 2 și alin 3 din Legea nr.188/1999 privind Statutul Funcționarilor publici.
Totodată, reclamantul a fost informat că are dreptul sa fie asistat sau reprezentat de un avocat ales.
Informarea înregistrată sub nr 21078/G/II/_ a fost transmisă la domiciliul reclamantului cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, care a fost semnată către destinata la data de_ .Ulterior, reclamantul a formulat și transmis un punct de vedere, înregistrat la Agenție sub nr.23151/G/II/_, prin care a susținut faptul că nu a încălcat nici un act normativ în vigoare în perioada_ - prezent, nu a îndeplinit în același timp ambele funcții, cea de secretar și cea de primar.
Susținerile reclamantului atât din cererea de chemare în judecată cât și din punctul de vedere formulat sunt nefondate.
Astfel, conform adresei nr.1087/2013 transmisă de Primăria comunei Giulești, județul Maramureș, reclamantul a fost numit în funcția secretar al comunei Giulești, conform procesului verbal din data de_, funcție pe care a deținut-o până la data de_, dată la care reclamantul a fost ales în funcția de primar al comunei Giulești, jud. Maramureș.
Conform Dispoziției nr.20/2012, în perioada_ -_ au fost suspendate raporturile de serviciu ale reclamantului, la cerere, pentru a participa la alegerile locale din comuna Giulești,suspendare care a încetat la data de_, în baza Dispoziției 29/2012. Ulterior, ca urmare a numirii în funcția de primar, în baza Dispoziției nr.30/2012, raporturile de serviciu ale reclamantului au fost suspendate începând cu data de_ până la încetarea funcției de primar.
Pârâta a arătat că, potrivit legii, funcția de secretar al comunei Giulești este o funcție publică de conducere. Prin urmare, în urma finalizării activității de evaluare au fost identificate elemente de încălcare a regimului juridic al incompatibilităților, prin nerespectarea, în perioada_ - prezent, de către
reclamant, a prevederilor art. 34 alin 2 și alin 3 din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici, respectiv: "Înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere pot fi numiți în funcții de demnitate publică numai după încetarea, în condițiile legii, a raporturilor de serviciu"."Înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere pot candida pentru funcții de demnitate publică numai după încetarea, în condițiile legii, a raporturilor de serviciu."În concluzie, în perioada_ - prezent, reclamantul s-a aflat în stare de incompatibilitate întrucât nu a respectat dispozițiile art. 34 alin. 2 și alin 3 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.
Întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile Codului de procedură civilă, Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de I., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative și cele ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.
Analizând întreg materialul probator administrat în cauză, curtea reține următoarele:
În fapt
, reclamantul V. G. a fost atestat, începând cu data de _
, pe postul de secretar al comunei Giulești din județul Maramureș, astfel cum reiese din procesul-verbal nr. 1274/_ (f. 140-141).
Prin dispoziția nr. 20/_ a Primarului comunei Giulești (f. 138), la cererea reclamantului, raporturile de serviciu ale acestuia au fost suspendate în perioada_ -_, în vederea participării la alegerile locale ale comunei Giulești, acesta revenind în funcția publică de secretar al comunei Giulești începând cu data de_, potrivit dispoziției Primarului comunei Giulești nr. 29/_ (f. 139).
Astfel cum reiese din încheierea civilă nr. 1436/_ pronunțată de Judecătoria Sighetu-Marmației (f. 136), ca urmare a desfășurării alegerilor locale din data de 10 iunie 2012, reclamantul a fost declarat ales pentru atribuirea mandatului de primar al comunei Giulești din județul Maramureș.
La data de_, potrivit celor menționate în procesul-verbal încheiat cu ocazia ședinței de constituire a Consiliului Local Giulești, reclamantul a fost învestit în funcția de primar.
Prin dispoziția Primarului comunei Giulești nr. 30/_ (f. 137) s-a dispus, începând cu data de_, suspendarea raportului de serviciu al reclamantului V. G. până la încetarea funcției eligibile de primar.
La data de_, prin raportul de evaluare nr. 4174/G/II/_, s-a concluzionat că, în ceea ce privește perioada supusă evaluării, respectiv _
-_, nu au fost identificate elemente de încălcare de către reclamant a legislației privind regimul incompatibilităților aplicabil persoanelor care dețin funcții publice.
Ulterior a fost emis raportul de evaluare nr. 30476/G/II/0_, prin care A. N. de I. a reținut că V. G. s-a aflat, în perioada_ până în prezent, în stare de incompatibilitate, întrucât nu a respectat prevederile art. 34 alin. 2 și alin. 3 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici.
În drept
, potrivit art. 116 alin. 1 din Legea nr. 215/_ a administrației publice locale, fiecare unitate administrativ-teritorială și subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul comunei, orașului, municipiului, județului și al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este f uncț ion ar publ ic deconducere
, cu studii superioare juridice sau administrative. Secretarul se bucură de stabilitate în funcție.
În conformitate cu prevederile art. 34 alin. 1 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, funcționarii publici pot fi aleși sau numiți intr-o funcție de demnitate publica, în condițiile legii.
Alin. 2 al aceluiași articol stipulează că înalții funcționari publici și
f uncțion ar ii publ ic i de conducere po t f i nu miț i în f uncții d e de mn itate publ ic ă
nu mai dup ă înce tar e a, în cond iț iile leg ii, a r apor tur ilor de s erv ic iu
, iar potrivit alin. 3, înalții funcționari publici și f uncțion ar ii publ ic i de con ducere po t c and id a
pen tru f uncții de de mn itate publ ic ă nu mai dup ă înce tare a, î n cond iț iile leg ii, a
raporturilor de serviciu
.
Ori, în raport de aceste dispoziții legale clare, instanța constată că acțiunea reclamantului V. G. este în mod vădit neîntemeiată.
Astfel, în ceea ce privește alegațiile reclamantului privitoare la nelegalitatea raportului de evaluare având în vedere modalitatea de sesizare din oficiu a cărei existență este contestată de către contestator, curtea reține că în cauză au fost depuse de către pârâtă, în probațiune, referatul nr. 15729/G/II/_ și nota cu propunere de sesizare din oficiu nr. 15735/G/II/_, aprobată de către directorul general (f. 44-45), înscrisuri care probează împrejurarea că sesizarea inspectorului de integritate s-a realizat din oficiu, astfel cum s-a menționat în cuprinsul raportului de evaluare.
În conformitate cu prevederile art. 12 alin. 1 și 2 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, agenția îndeplinește activitatea de evaluare prevăzută la art. 8 din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice, sesizarea din oficiu realizându-se într-una din următoarele modalități:
pe baza unui raport de sesizare, întocmit de președintele Agenției;
pe baza unei note întocmite de inspectorul de integritate, aprobată de conducerea inspectorilor de integritate; în cazul în care aceasta respinge propunerea de sesizare din oficiu, refuzul motivat se transmite președintelui Agenției, pentru a dispune fie începerea verificărilor, fie menținerea propunerii.
Prin urmare, în cauză sesizarea realizându-se din oficiu, prin intermediul unei note întocmite de inspectorul de integritate și aprobate de către conducerea inspectorilor de integritate, respectiv nota nr. 15735/G/II/_, nu se pot reține ca fiind întemeiate susținerile reclamantului privitoare la nelegalitatea raportului de evaluare sub acest aspect.
Cât privește susținerile reclamantului privitoare la netemeinicia raportului de evaluare nr. 30476/G/II/0_, curtea reține că emiterea anterioară a unui alt raport de evaluare privitor la situația reclamantului nu constituie o împrejurare care prin sine însăși să conducă la invalidarea celui contestat în cauza de față.
Astfel, în primul rând, după cum însuși reclamantul a învederat, trebuie arătat că, în mai multe decizii (precum decizia nr. 663/_ ), Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul că A. N. de I. nu
desfășoară o activitate de jurisdicție, ci una administrativă, deoarece activitatea acesteia se realizează și din oficiu în cadrul unei proceduri lipsite de publicitate, oralitate și contradictorialitate și deoarece în competența sa nu intră soluționarea unor cazuri litigioase și nici sancționarea încălcărilor de lege. Totodată, A. N. de I. nu pronunță hotărâri învestite cu autoritate de lucru judecat, ci întocmește rapoarte care se concretizează în evaluări ale unor fapte ori situații cu semnificație juridică a căror finalitate conferă dreptul de sesizare al instanțelor de judecată sau, după caz, a altor autorități și
instituții competente în vederea dispunerii măsurilor prevăzute de lege.
Ori, raportului de evaluare emis de A. N. de I. nefiindu-i recunoscută autoritatea de lucru judecat specifică procedurilor jurisdicționale, acesta poate fi ulterior contrazis de concluziile unui alt raport de evaluare, în special în situația în care raportul de evaluare întocmit inițial a concluzionat în sensul inexistența unei stări de incompatibilitate sau a unui conflict de interese, cum este cazul în speță.
Nu se pot reține ca fiind întemeiate alegațiile reclamantului privind încălcarea, prin întocmirea unui al doilea raport de evaluare privitor la aceeași situație de fapt, a principiului ne bis in idem, întrucât, în primul rând, acestui principiu i se recunoaște aplicabilitatea în materie penală, domeniu în care nu ne găsim în speță, iar în al doilea rând, chiar admițând că prezenta cauză ar intra în domeniul de aplicare al acestui principiu, se constată că premisa de la care ar trebui pornit în analiza îndeplinirii condițiilor specifice acestui principiu este cea a existenței anterioare a unei proceduri care să fi condus la sancționarea cu caracter irevocabil a unei persoane.
În prezenta cauză, însă, astfel cum se constată, primul raport de evaluare, respectiv nr. 4174/G/II/_, nu a produs nicio consecință sancționatorie în ceea ce-l privește pe reclamant, niciuna dintre instituțiile competente din punct de vedere disciplinar și/sau penal nefiind sesizată, soluția adoptată în cuprinsul acestuia fiind aceea de clasare a lucrării.
Ori, în raport de împrejurarea că primul raport de evaluare nu a produs nicio consecință juridică în ceea ce-l privește pe reclamant, principiul ne bis in idem invocat de reclamant nu poate împiedica repunerea în discuție și reevaluarea aceleiași stări de fapt în cuprinsul unui nou raport de evaluare.
În ceea ce privește alegațiile reclamantului vizând netemeinicia raportului de evaluare contestat, ca urmare a insuficientei motivări a incidenței art. 34 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, trebuie amintit că, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. 3 din Legea nr. 176/2010, raportul de evaluare are următorul cuprins: a) partea descriptivă a situației de fapt; b) punctul de vedere al persoanei supuse evaluării, dacă acesta a fost exprimat; c) evaluarea elementelor de conflict de interese sau de incompatibilitate; d) concluzii.
În raport de aceste dispoziții legale, curtea constată că raportul de evaluare cuprinde o parte descriptivă privitoare la evaluarea elementelor de conflict de interese sau de incompatibilitate, parte în cuprinsul căreia inspectorul de integritate a identificat elementele de încălcare a regimului juridic al incompatibilităților, menționând în mod expres textele legale aplicabile, al căror conținut l-a citat chiar.
Ori, atâta timp cât actul administrativ analizat cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de lege, fiind motivat atât sub aspectul situației de fapt
reținute, cât și din punct de vedere al dispozițiilor legale reținute ca fiind
incidente, împrejurarea că în cuprinsul acestuia nu s-a realizat o analiză a textelor legale aplicabile, aspect de care este nemulțumit reclamantul, nu este de natură să atragă nulitatea raportului de evaluare în cauză.
Aceasta deoarece obligația inspectorului de integritate, decurgând din textul legal amintit, precum și din prevederile cu caracter general vizând condițiile intrinseci pe care trebuie să le îndeplinească actul administrativ, este aceea de a motiva raportul de evaluare în fapt și în drept într-o asemenea manieră încât acesta să poată fi supus controlului de legalitate al instanței, obligație care a fost îndeplinită în cauză, cu atât mai mult cu cât, ca urmare a luării la cunoștință a cuprinsului raportului de evaluare, reclamantul a fost în măsură să își formuleze pe deplin apărările în cauză, dreptul său la apărare nefiind afectat sub acest aspect.
Referitor la apărările reclamantului privitoarea la starea de incompatibilitate constatată prin raportul de evaluare nr. 30476/G/II/0_, trebuie reținut, în primul rând că, în conformitate cu prevederile art. 116 alin. 1 din Legea nr. 215/_ a administrației publice locale, funcția de secretar al comunei este considerată de către legiuitor o funcție publică de conducere, astfel cum se menționează expresis verbis în cuprinsul textului legal precitat.
În al doilea rând, trebuie observat că, potrivit art. 34 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, reclamantul V. G., în calitatea sa de secretar al comunei, avea obligația ca, anterior depunerii candidaturii pentru funcția de demnitate publică de primar, să își înceteze, în condițiile legii, raportul de serviciu, manieră în care reclamantul nu a înțeles să acționeze.
Astfel, prin dispoziția nr. 20/_ a Primarului comunei Giulești, la cererea reclamantului, raporturile de serviciu ale acestuia au fost suspendate în perioada_ -_, în vederea participării la alegerile locale ale comunei Giulești, acesta revenind în funcția publică de secretar al comunei Giulești începând cu data de_ .
Ori, suspendarea raportului de serviciu, care presupune doar o întrerupere temporară, în situațiile expres reglementate de lege, a principalelor efecte ale acestuia, respectiv prestarea activității și remunerarea acesteia, nu echivalează cu încetarea raportului de serviciu, care face să înceteze ireversibil efectele acestui raport.
Prin urmare, independent de numirea sau alegerea ulterioară în funcția de demnitate publică, reclamantul V. G. s-a aflat în stare de incompatibilitate începând cu data la care și-a depus candidatura pentru funcția de primar.
Prevederile art. 95 alin. 1 lit. d din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici care stipulează că raportul de serviciu se suspendă la inițiativa funcționarului public pentru participare la campania electorală nu sunt de natură să conducă la o altă concluzie în cauză, având în vedere împrejurarea că aceste dispoziții se referă la categoria funcționarilor publici în general, dispoziții de la care art. 34 alin. 3 mai sus amintite derogă, stabilind o situație de excepție în cazul funcționarilor publici cu funcție de conducere, pentru care legiuitorul a optat pentru o soluție mai severă, respectiv aceea a încetării raportului de muncă, tocmai în considerarea rolului deosebit pe care aceștia îl exercită în funcțiile de conducere ocupate.
Nu în ultimul rând, cu privire la susținerile reclamantului în sensul inaplicabilității în ceea ce privește situația sa, a dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, ca urmare a împrejurării că acesta a fost ales în funcția de demnitate publică ocupată în prezent, iar nu numit, curtea reține că este real că legiuitorul a realizat o distincție între modalitățile de accedere a unui funcționar public într-o funcție de demnitate publică, însă această distincție nu este de natură să invalideze concluziile raportului de evaluare privitoare la existența în ceea ce-l privește pe reclamant a unei stări de incompatibilitate.
Astfel, alin. 1 al art. 34 din actul normativ amintit stabilește, ca regulă generală, că funcționarii publici pot fi aleși sau numiți într-o funcție de demnitate publica, în condițiile legii, regulă din cuprinsul căreia se poate reține și faptul susținut de reclamant, în sensul că există două categorii de funcții de demnitate publică, respectiv cele care pot fi ocupate prin numire și cele pentru care trebuie urmată o procedură specifică de alegere.
În alineatele 2 și 3 ale aceluiași articol, legiuitorul a înțeles să dezvolte situația specială a înalților funcționari publici și a funcționarilor publici de conducere, menționând, în alin. 2, condiția în care aceștia pot fi numiți în funcții de demnitate publică, respectiv numai după încetarea, în condițiile legii, a raporturilor de serviciu.
În ceea ce privește alin. 3, aplicabil reclamantului, acesta reglementează condiția în care înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere pot accede la o funcție de demnitate publică care se ocupă ca urmare unor alegeri, respectiv prin depunerea unei candidaturi pentru funcția de demnitate publică în cauză, însă cu condiția prealabilă a încetării, în condițiile legii, a raporturilor de serviciu.
Ori, curtea constată că numai această din urmă ipoteză îi este aplicabilă reclamantului, iar nu și dispozițiile art. 34 alin. 2 reținute de asemenea în raportul de evaluare, întrucât, pe cale de interpretare logică, se impune concluzia că, dacă la momentul depunerii candidaturii pentru funcția de demnitate publică, astfel cum reiese din ipoteza legală a alin. 3, candidatul în cauză ar trebui să aibă deja încetat raportul de serviciu, la momentul ulterior al validării rezultatului alegerilor, teoretic, calitatea de funcționar public cu
funcție de conducere a candidatului ales nu ar mai putea subzista.
Împrejurarea că, în cauza supusă analizei, reclamantul a păstrat calitatea de funcționar public cu funcție de conducere și la momentul validării alegerii și învestirii sale pe funcția de demnitate publică este urmare a nerespectării de către acesta a dispozițiilor legale amintite privitoare la încetarea, anterioară depunerii candidaturii, a raportului de serviciu, culpă pe care însă reclamantul nu o poate invoca în susținerea propriilor interese, astfel cum prevede principiul nemo auditur propriam turpitudinem allegans.
Prin urmare, dacă la momentul inițial al depunerii candidaturii, incert cu privire la rezultatul alegerilor, reclamantul avea obligația de a-și înceta raportul de serviciu, pe cale de interpretare a fortiori se impune concluzia că, cu atât mai mult la data validării și învestirii sale, acesta nu putea să își mențină raportul de serviciu, astfel că, procedând doar la suspendarea acestui raport, a continuat să se găsească în stare de incompatibilitate până în prezent.
Pentru toate aceste motive, constatând neîntemeiate susținerile reclamantului, curtea va respinge contestația formulată de contestatorul V.
G. împotriva raportului de evaluare nr. 30476/G/II/0_ întocmit de Inspecția de I., în contradictoriu cu A. N. de I. .
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE :
Respinge contestația formulată de contestatorul V. G., cu CNP 1. dom. în Giulești nr. 395, com. Giulești, jud. Maramureș și cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cab. av. Dr. Gidro Stanca I.
, în C. -N., str. C.Dobrogeanu Gherea nr. 21, apartamentul 1, jud. C. împotriva raportului de evaluare nr. 30476/G/II/0_ întocmit de Inspecția de I., în contradictoriu cu A. N. DE I., CUI 22838777, cu sediul în B., B-dul L. C. nr. 15, sector 1, ca neîntemeiată.
Executorie.
Cu drept de recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție în termen de 15 zile de la comunicare.
Cererea de recurs se va depune, sub sancțiunea anulării, la Curtea de Apel C. .
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE GREFIER
A. M. ION M. N.
Red. A.M.I. dact. GC 4 ex/_
