Sentința civilă nr. 7438/2013. Suspendare executare act administrativ
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 7438/2013
Ședința publică de la 26 Aprilie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE M. T.
Grefier C. T.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant M. V. D. și pe pârât I. DE P. J.
C., având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de_ când părțile prezente au pus concluzii conform încheierii din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Prin cererea formulată
de către reclamantul M. V. D. în contradictoriu cu pârâtul I. DE P. J. C. s-a solicitat instanței să dispună: anularea Dispoziției Sefului I. ui de P. J. C.
nr. 40/_ ca fiind netemeinică și nelegală iar în subsidiar
, să dispună modificarea
aceleiași dispoziții în sensul înlocuirii sancțiunii aplicate cu o sancțiune mai ușoară.
S-a mai solicitat suspendarea executării actului administrativ atacat si obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii
, s-a arătat că reclamatul este agent de poliție în cadrul Serviciului de siguranță publică si patrulare Secția 4 din cadrul P. i Municipiului C. -N. .
Prin actul administrativ atacat, reclamantul a fost sancționat disciplinar cu destituirea din poliție pentru săvârșirea abaterii disciplinare reprezentată de încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, faptă prevăzută de art. 58 alin.1 lit.b din Legea nr. 360/2002.
Reclamantul a formulat plângere administrativă, aceasta fiind soluționată în sensul respingerii.
Dispoziția atacată este nelegală si netemeinică. Sancțiunea s-a aplicat pentru fapta reclamantului de a nu raporta șefilor ierarhici superiori că a fost implicat în incidentul de pe str. Eroilor din C. -N., în noaptea de _
, lipsindu-i pe colegii polițiști de sprijinul pe care îl putea oferi în cercetarea incidentului.
În niciunul din actele încheiate nu se indică sediul legal al obligației a cărei nerespectare se impută reclamantului și care a determinat aplicarea sancțiunii.
Cele reținute, respectiv " încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoririle stabilite de lege pentru polițiști"; au un vădit caracter general și nu individualizează obligația legală pretins a fi fost încălcată ori actul normativ prin care se instituie obligația în discuție.
Lega nr. 360/2002 si Legea nr. 218/2002 nu stabilesc nicio obligație în sarcina polițiștilor de a raporta evenimentele în care aceștia sunt implicați în afara orelor de serviciu, ori vreun un termen de raportare. Nici în cuprinsul dispoziției nu se menționează care este termenul sau întinderea în concret a obligației.
Dispoziția atacată este vădit nelegală deoarece aceasta este nemotivată reprezentând practic o copie integrală a încheierii Consiliului de Disciplină.
În plus, dispoziția este si netemeinică în condițiile în care reclamantul a fost victimă în cadrul incidentului din noaptea de 10/_ .
Contrar celor reținute în cuprinsul dispoziției, reclamantul a acordat sprijin în identificarea participanților din incidentul produs.
Sancțiunea aplicată nu este proporțională, la prima abatere reclamantului fiindu-i aplicată cea mai severă sancțiune disciplinară, destituirea din poliție.
Urmările abaterii disciplinare ale reclamantului sunt inexistente.
Sub aspectul cererii de suspendare, s-a arătat că sunt întrunite cerințele legale prevăzute de art. 15 din Legea nr. 554/2004.
În drept
, s-au invocat dispozițiile Legii nr. 554/2004, Legea nr.
360/2002, OMAI nr. 400/2004 și Legea nr. 218/2002.
În probațiune
s-a anexat Dispoziția nr. 40/_ a Șefului IPJ C., încheierea consiliului de disciplină, plângerea prealabilă, Decizia de soluționare a contestației nr. 20409/_, înscrisuri medicale și s-a solicitat comunicarea la dosar a actelor care au stat la baza emiterii dispoziției atacate.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul a solicitat respingerea cererii.
A arătat pârâtul că starea de fapt care a generat sancționarea disciplinară a reclamantului este nereal prezentată în acțiunea formulată.
În raport de gravitatea faptei, s-a aplicat reclamantului o sancțiune proporțională, printr-o dispoziție care a respectat toate cerințele legii.
Analizând cererea formulată în baza probelor administrate, instanța retine că aceasta este parțial întemeiată.
Cu privire la cererea de suspendare, instanța retine că aceasta a fost soluționată prin Încheierea civilă pronunțată la data de_, pentru motivarea arătată în considerentele încheierii de la termenul menționat.
Cu privire la anularea dispoziției atacate, pentru motive de nelegalitate, instanța retine că această cerere a reclamantului este neîntemeiată.
Astfel, s-a invocat inexistența obligației legale de raportare a participării polițiștilor la evenimentele petrecute în afara orelor de serviciu.
Instanța a retinut că Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului si HG nr. 991/2005 privind Codul de etică si deontologie al polițistului stabilesc exigente comportamentale în sarcina polițistului ce trebuie respectate în timpul si în afara programului de lucru zilnic.
Potrivit art. 41 lit.f din Legea nr. 360/2002, se prevede că polițistul este dator să acorde sprijin colegilor în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Prin urmare, fapta imputată reclamantului, respectiv privarea colegilor polițiști de informațiile cunoscute de către reclamant se poate înscrie în dispozițiile textului legal menționat, astfel încât sub acest aspect dispoziția atacată este legală.
Chiar dacă temeiul juridic al răspunderii, respectiv descrierea legală a faptei este generală, în concret, fapta reclamantului a fost corect descrisă, astfel încât face posibilă încadrarea faptei în textul legal.
Sub aspectul motivării deciziei, instanța reține că aceasta a fost în mod detaliat motivată, chiar dacă sunt redate sub aspectul conținutului paragrafe din încheierea consiliului de disciplină. Este până la urmă si firesc să se întâmple așa deoarece ambele documente provin din același dosar al răspunderii disciplinare a reclamantului si se referă la aceeași faptă, prin urmare, este corect ca acestea să nu fie esențialmente diferite.
Astfel, nu se poate reține nulitatea absolută a dispoziției datorită nemotivării.
Raportat la aspectele menționate, instanța apreciază că nu se impune anularea dispoziției atacate pentru nelegalitate.
Cu privire la temeinicie, se reține că atâta timp cât s-a confirmat existența unei abateri disciplinare, aplicarea unei sancțiuni este întemeiată.
Cu referire la proporționalitate însă, instanța apreciază că sancțiunea destituirii din poliție aplicată în cauză este prea aspră față de contextul general al cauzei.
Nu s-a dovedit în cauză că reclamantul a mai săvârșit si alte abateri disciplinare, reținându-se astfel că acesta este la prima abatere.
Reclamantul a fost implicat într-un incident violent, respectiv într-o altercație în care au fost implicate mai multe persoane, în noaptea de 10/_ pe str. Eroilor, faptă în urma căreia mai multe persoane au obținut certificate medico-legale constatatoare ale unor leziuni.
Este adevărat că, inițial, reclamantul nu a prezentat fapta la care a participat superiorilor sau colegilor polițiști, deși avea cunoștință sau trebuia să aibă cunoștință de împrejurarea că pentru fapta respectivă s-a procedat la deschiderea unui dosar penal. Astfel, în prima fază colegii polițiști au fost lipsiți de informațiile pe care le putea furniza reclamantul în calitate de participant la incidentul cercetat.
Ulterior însă, reclamantul și-a dat concursul la identificarea persoanelor participante, în concret, fapta reclamantului neavând urmări negative.
Instanța a consultat si materialul probator, inclusiv CD-ul care a surprins înregistrarea evenimentelor din dosarul penal, însă având în vedere împrejurarea că urmărirea penală nu este publică, instanța nu se va raporta în motivarea prezentei sentințe la aspectele rezultate din dosarul penal. De asemenea, nu va reține susținerile reclamantului în sensul că a avut calitatea de persoană vătămată în urma incidentului, nefiind finalizat dosarul penal, în urma căruia se vor stabili vinovățiile.
În urma cercetării însă a întregului material probator și mai ales a urmărilor abaterii disciplinare a reclamantului, instanța și-a format convingerea că sancțiunea aplicată este neproporțională, cu atât mai mult cu cât s-a constatat că la incidentul respectiv au participat și alte persoane care făceau parte din cadrul Grupării Mobile de Jandarmi C. iar acestora li s-a aplicat sancțiunea avertismentului. În sarcina acestora din urmă a fost reținută tot săvârșirea unor abateri disciplinare, însă chiar dacă acestea nu sunt identice cu ale reclamantului, instanța apreciază că se poate raporta la o sancțiune mai ușoară.
Raportat la aspectele menționate, instanța apreciază că se impune în cauză aplicarea unei sancțiuni disciplinare, însă aceasta nu poate fi aceea a destituirii din poliție, având în vedere că reclamantul este la prima abatere, fiind mai potrivită aplicarea unei mustrări .
Prin urmare, în baza art. 1,8 din Legea nr. 554/2004, instanța va admite în parte cererea formulată si va dispune modificarea dispoziției atacate în sensul de înlocuire a sancțiunii de destituire din poliție aplicată reclamantului, cu sancțiunea mustrării.
În temeiul art. 274 Cod Procedură Civilă, instanța va obliga pârâtul la plata în favoarea reclamantului a cheltuielilor parțiale de judecată, proporționale pretențiilor admise, de 500 lei onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamantul M. V. D., dom. în C. -N., str. Gh. D. nr. 26, ap. 16, jud. C. în contradictoriu cu pârâtul I. DE P. J. C., cu sediul în C. -N., str. T. nr. 27, jud. C. și în consecință:
Dispune modificarea Dispoziției sefului I.P.J. C. nr. 40/_ atacate, în sensul de înlocuire a sancțiunii de destituire din poliție aplicată reclamantului, cu sancțiunea mustrării.
Respinge cererea sub alte aspecte.
Obligă pârâtul la plata în favoarea reclamantului a cheltuielilor parțiale de judecată de 500 lei.
Cu recurs în15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Aprilie 2013
Președinte,
M. T.
Grefier,
C. T.
MT/MT 12 iunie 2013
