Anulare act administrativ. Decizia nr. 653/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 653/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-02-2013 în dosarul nr. 1483/122/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Decizia civilă nr. 653
Ședința publică din 14.02.2013
Curtea constituită din:
Președinte: S. D. G.
Judecător: R. I.
Judecător: V. D. C.
Grefier: T. M.
Pe rol se află spre soluționare recursul formulat de recurenta-reclamantă L. M. împotriva sentinței civile nr. 315CAF/05.10.2011 pronunțată de Tribunalul G. în contradictoriu cu intimații-pârâți I. ȘCOLAR JUDEȚEAN G. și V. (fostă G.) A. având ca obiect „obligația de a face”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimata-pârâtă V. (fostă G.) A., personal, care se legitimează cu CI . nr._, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că dosarul a fost repus pe rol la data de 18.12.2012 pentru ca intimatul-pârât I. Școlar Județean G. să depusă la dosar toate actele care au stat la baza emiterii deciziei contestate inclusiv cererea de pretransfer formulată de intimata G. A. și actele din care să rezulte modul de calcul al punctajelor acordate celor două solicitante și că intimatul-pârât ISJ G. a depus aceste acte prin registratură, la data de 12.02.2013, întrun exemplar (filele 56 – 65 dosarul cauzei) și că apărătorul ales al recurentei, avocat S. C. a transmis la dosar, pe numărul de fac al secției o cerere prin care solicită lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței de judecată sau să acordarea unui alt termen de judecată, motivând că în același timp cu prezenta cauză mai are un alt dosar care se află pe rolul Curții de Apel Militară, potrivit dovezilor atașate, după care:
Curtea dispune lăsarea dosarului la ultima strigare, față de cererea scrisă depusă la dosarul cauzei de avocatul recurentei-reclamante.
La al doilea apel nominal făcut în ședință publică, răspuns aceleași părți ca la prima strigare.
Intimata-pârâtă V. (fostă G.) A., personal, depune la dosar un set de înscrisuri, arătând că intimatul ISJ G. nu a depus toate actele solicitate de instanță.
Curtea primește la dosar înscrisurile depuse de intimata-pârâtă V. (fostă G.) A..
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, Curtea acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimata-pârâtă V. (fostă G.) A., personal, solicită respingerea cererii de recurs.
Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului G. la data de 27.05.2011 sub nr._ reclamanta L. M. a chemat în judecată pe pârâtul I. Școlar Județean G., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei de acordare a repartiției și numirii pe catedra de profesor în centre și cabinete de asistență psihopedagogică din cadrul C.J.A.P. G., a pârâtei G. A., decizie emisă de către ISU G. și a-i recunoaște dreptul cuvenit pentru ocuparea acestui post.
În fapt, reclamanta a arătat că este profesor consilier în cadrul Grupului Școlar M. N., în baza deciziei nr.1001/27.07.2007, emisă de către I. Școlar Județean G. ca urmare a promovării examenului de titularizare sesiunea iulie 2007 pentru catedra de profesor în centre și cabinete de asistență psihopedagogică, în baza cererii depuse pentru pretransfer pe catedra de profesor în centre și cabinete de asistență psihopedagogică din cadrul C.J.A.P. G., a contestat decizia de acordare a repartiției doamnei G. A. profesor psihopedagog în cadrul Școlii Speciale G., titular în baza examenului susținut pe catedra de psihopedagogie specială, considerând nelegală această decizie având în vedere prevederile art. 22 alin.2 "La ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante, în cadrul fiecărei etape, în ordine mai întâi în etapa de transfer ca urmare a restrângerii de activitate sau prin restructurarea rețelei școlare și, ulterior, în etapa de pretransfer la cerere, au prioritate cadrele didactice care sunt titulare în specialitatea postului/catedrei solicitat(e)", din anexa Ordinului Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr.5616/11.11.2010 metodologie privind mișcarea personalului didactic din învățământul preuniversitar.
Având în vedere cele relatate s-a adresat Inspectoratului Școlar Județean G. pentru a reanaliza dosarele depuse cu cererile de pretransfer și a observa că doamna G. A. este cadru didactic titular în baza promovării examenului de titularizare la disciplina psihopedagogie specială, ca atare este profesor psihopedagogie specială, iar specialitatea catedrei solicitate este profesor în centre și cabinete de asistență psihopedagogică, considerând că dreptul de a ocupa catedra de profesor în centre și cabinete de asistență psihopedagogică din cadrul C.J.A.P. îi revine, având specialitatea catedrei solicitate, însă fără vreun rezultat, având în vedere "Rezultatele la contestațiile privind transferul prin restrângere de activitate/ pretransfer", aceasta fiind respinsă fără a i se comunica motivul.
Prin sentința civilă nr. 315CAF/05.10.2011 Tribunalul G. a respins acțiunea reținând că, potrivit datelor examenului de titularizare sesiunea 2007 susținut de reclamantă și datelor examenului de titularizare sesiunea 2009 susținut de pârâta G. A., este adevărat că reclamanta a susținut examen la disciplina consiliere psihopedagogică iar pârâta la psihopedagogie specială, însă acest fapt nu este de natură a atrage necompetența acesteia din urmă de a ocupa postul vizat de reclamantă, în contextul în care pentru ocuparea postului de profesor în centre și cabinete de asistență psihopedagogică din cadrul C.J.A.P. este necesară specializarea psihologie, specializare pentru care pârâta G. A. s-a titularizat.
Mai mult, se poate observa din cuprinsul adeverinței nr.392/19.04.2011 eliberată de I. Școlar al Jud. G. – Școala Specială G. că G. A. a fost încadrată până la acest moment la Școala Specială G. în funcția de psihopedagog în cadrul cabinetului școlar, fapt de natură a-i constitui la data de 01.09.2011 o vechime de 2 ani în activitatea de consiliere psihologică și terapeutică derulată în unitatea școlară pentru copii cu nevoi speciale.
A mai reținut instanța că din lista nominală a profesorilor psihopedagogi/cabinete aprobată de Inspectorul Școlar de Specialitate rezultă că la evaluarea profesională punctajul pârâtei G. A. a fost de 40,7 față de 35,8 al reclamantei, aspect de natură a-i conferi pârâtei dreptul de ocupare a postului în discuție.
Mai mult, se observă din cererea de transfer prin pretransferare sesiunea 2011 și Registrul Comisiei de mobilitate că reclamanta a scris personal că nu face nici o opțiune, manifestarea sa de voință fiind neechivocă și irevocabilă, astfel că, din moment ce a existat o opțiune a pârâtei G. A. de a ocupa acest post iar reclamanta nu a manifestat suficientă diligență în a se preocupa la acel moment de clarificarea situației sale profesionale, trecând peste aspectul privind obținerea unui punctaj mai scăzut la evaluare, nu este echitabil ca ulterior, aceasta să-și reconsidere poziția și să-și dorească un post deținut la acest moment, în mod legal și corect de către pârâta G. A..
Reclamanta a declarat recurs împotriva sentinței, arătând următoarele:
„Astfel cum am arătat și în față instanței de fond, subsemnata am promovat examenul de titularizare sesiunea iulie 2007 pentru catedra de profesor în centre și cabinete de asistență psihopedagocică din cadrul C.J.A.P. G., susținând probă scrisă la disciplina consiliere psihologică, fiind profesor titular în centre si cabinete de asistență psihopedagogică de la Grupului Școlar M. N. G., nivel de învățământ cabinet de asistență psihopedagocică, în baza deciziei nr. 1001/27.07.2007 emisă de I. Școlar Județean G..
D-na G. A. s-a titularizat, prin concursul organizat pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învățământul preuniversitar pentru disciplina psihopedașoșie specială, susținând probă scrisă la disciplina psihopedagogie specială, astfel cum rezultă fără urmă de dubiu din tabelul rezultatelor obținute de candidați la concurs, pe care îl anexez.
Faptul că examenele pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante titularizabile în învățământul preuniversitar susținute de subsemnata și d-na G. A. sunt totalmente diferite este imposibil de negat, cele două discipline sunt distincte, fapt demonstrat și de programele aprobate de ministerul de resort pentru concursul național unic vizând ocuparea posturilor didactice declarate vacante, aceste programe (pe care le anexez) fiind la rândul lor diferite.
Programa pe baza căreia subsemnata m-am pregătit și am susținut concursul de titularizare pentru consiliere psihopedagogică este elaborată de Ministerul Educației și Cercetării - Direcția Generală pt. învățământ Preuniversitar aprobată prin O.M.Ed.C. nr. 5287/15.11.2004 pentru consiliere psihopedagocică (posturi vacante de la centrele județene de asistență psihopedagogică C.J.A.P./C.M.A.P. și la cabinetele de asistență psihopedagogică din cadrul învățământului preuniversitar) și are în vedere specificul activităților de consiliere școlară, urmărind să răspundă specificului activității de consiliere a elevilor, părinților și cadrelor didactice iar asistența acordată este aplicată la Cabinetele de asistență psihopedagogică și Centrele județene de asistență psihopedagogică.
Programa pe baza căreia pârâta G. A. a susținut concursul de titularizare pentru psihopedagogie specială elaborată tot de Ministerul Educației și Cercetării - Direcția Generală pt. învățământ Preuniversitar aprobată prin O.M.Ed.C. nr. 5287/15.11.2004 este cu totul diferită, fiind aplicată pe nevoile speciale ale copiilor cu deficiențe, în învățământul special, scopul declarat chiar în nota de prezentare fiind acela al pregătirii personalului didactic care dorește să-și desfășoare activitatea în învățământul special, în domeniul educației speciale.
Organizarea de către ministerul de resort a unor concursuri diferite pentru cele două discipline, psihopedagogie specială și consiliere psihopedagogică, este o dovadă în plus a faptului că cele două catedre nu sunt similare, ci comportă specializări și titularizări distincte.
De esență în speța dedusă judecății este a fi clarificat dacă pentru ocuparea postului de profesor în centre și cabinete de asistență psihopedagogică din cadrul C.J.A.P. G. reclamanta și pârâta au calificarea/specializarea necesară. Deși instanța fondului a sesizat acest lucru, analizând probele administrate și aplicând legea, a apreciat în mod nejustificat că deși examenele de titularizare susținute de cele două au fost diferite, acest fapt nu ar fi de natură a atrage necompetența d-nei G. A. de a ocupa postul vizat de subsemnata, în contextul în care pentru ocuparea postului de profesor în centre și cabinete de asistență psihopedagogică din cadrul C.J.A.P. este necesară specializarea psihologie, specializare pentru care pârâta G. A. s-a titularizat.
Dacă ar fi să urmăm raționamentul instanței de fond ar însemna să admitem și faptul că un medic stomatolog ar putea ocupa un post de medic cardiolog, ambii absolvind medicina. Gândul la rezultate este însă terifiant!
Chiar dacă în speță lucrurile par a fi diferite, proporția fiind alta iar pagubele mai dificil de cuantificat, achiesarea la raționamentul primei instanțe care a asimilat cele două specializări net diferite, ar conduce la rezultate asemănătoare.
Motivarea instanței nu are susținere legală având în vedere cele expuse mai sus. Cele două catedre, psihopedagogie specială și consiliere psihopedagogică, sunt diferite și ca atare Ministerul, Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a organizat concursuri naționale pentru titularizarea profesorilor pe discipline diferite, cu programe diferite, profesorii titulari urmând apoi să-și desfășoare activitatea didactică în instituții școlare diferite: școli normale și școli speciale.
De altfel, și în Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic se face distincție între cele două forme de învățământ: normal și special, atunci când sunt stabilite condițiile pentru ocuparea funcțiilor didactice (Titlul II Capitolul 1, Secțiunea 1, art. 5).
Mai mult decât atât, prevederile art. 22 alin. 2 din anexa Ordinului Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 5616/11.11.2010 -Metodologie privind mișcarea personalului didactic din învățământul preuniversitar, sunt cât se poate de clare: „La ocuparea posturilor/catedrelor vacante, în cadrul fiecărei etape, în ordine mai întâi în etapa de transfer ca urmare a restrângerii de activitate sau prin restructurarea rețelei școlare și ulterior, în etapa de pretransfer la cerere, au prioritate cadrele didactice care sunt titulare în specilitatea postului /catedrei solicitate.""
Așadar, în speță, singura persoană calificată să ocupe postul respectiv, motivat în principal de faptul că era singura titularizată în specilitatea postului, este reclamanta L. M.. Dispozițiile legale sunt imperative și nu comportă nici un fel de discuții: cât timp un profesor titular a depus dosarul solicitând transferul prin pretransferare iar acesta este titular în specialitatea postului, va avea prioritate. Orice abatere de la norma legală constituie o încălcare a drepturilor și vătămarea intereselor legitime ale persoanei.
Apreciem așadar că instanța a aplicat greșit legislația în materie când a pronunțat hotărârea criticată. Textul de lege este clar enunțat: prioritatea este acordată titularului în specialitatea postului vizat. Cum pentru a ocupa postul de profesor în centre și cabinete de asistență psihopedagogică din cadrul C.J.A.P. este necesar a fi titular în consiliere psihipedagogică iar nu în psihopedagogie specială este clar că subsemnata sunt singura îndreptățită să ocup acest post.
Elementele legate de punctajele obținute de subsemnata și pârâta G. A. de-a lungul activității profesionale nu au legătură și nu ar fi trebuit să facă obiectul analizei instanței cât timp nu vorbim despre două persoane cu aceeași specializare ca aceea implicată de postul vacant ci de specializări diferite.
In mod greșit instanța apreciază ca inechitabile pretențiile mele de a ocupa postul respectiv pe considerentul că nu aș fi optat pentru acesta și pentru aceea că la evaluare aș fi avut un punctaj mai slab. în primul rând, lipsa opțiunii sugerate de I.S.J. G. se referă la cu totul alt aspect: nu am dorit să optez pentru un alt post vacant existent, acela de profesor logoped. în fișa completată cu ocazia întocmirii dosarului pentru pretransfer am solicitat expres ocuparea postului în cauză, tocmai în considerarea faptului că pretrasferul se face de pe un post pe un altul similar. Pe de altă parte pentru ocuparea postului în cauză nu avut loc un concurs, punctajele despre care face vorbire instanța sunt cele dobândite pe parcursul activității iar nu într-o concurs, astfel că nu poate fi vorba de o atitudine nediligentă sau malițioasă, și nici de reconsiderarea vreunei poziții, astfel cum susține fără temei instanța de fond.”
Legal citat, intimatul I. ȘCOLAR JUDEȚEAN G. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate.
La rândul său, intimata V. (fostă G.) A. a formulat note scrise prin care a solicitat respingerea recursului.
La solicitarea instanței au fost depuse la dosarul de recurs înscrisurile care au stat la baza deciziei contestate.
Analizând actele dosarului în raport cu susținerile părților, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele de mai jos.
Reclamanta susține în esență că specializarea intimatei G. A. nu-i permite ocuparea postului pe care a fost numită prin decizia contestată, invocând argumente care țin de formarea profesională și de procedura stabilită de metodologia privind mișcarea personalului didactic din învățământul preuniversitar.
Curtea reține că, potrivit art. 94 alin. 2 lit. k din Legea nr. 1/2011, MECTS asigură, prin intermediul unităților de învățământ preuniversitar, școlarizarea specializată și asistența psihopedagogică adecvată a copiilor și tinerilor cu dizabilități sau cerințe educaționale speciale.
Conform art. 99 alin. 6 lit. a din aceeași lege, centrul județean de resurse și asistență educațională (în calitate de unitate conexă a învățământului preuniversitar) asigură servicii de asistență psihopedagogică/psihologică, furnizate prin centrele judțene și prin cabinetele de asistență psihopedagogică/psihologică.
Din interpretarea coroborată a textelor citate reiese că elementul lor comun, respectiv asistența psihopedagogică, diferența fiind că în primul caz aceasta se acordă copiilor cu cerințe speciale. Acest element ține însă de atribuțiile conferite prin lege celor două structuri, iar nu de pregătirea persoanelor care prestează serviciul. Astfel, în primul caz serviciul se prestează într-o unitate școlară și e normal să fie așa pentru că educația se face în unități școlare, iar în al doilea caz serviciul constă în asistență, pentru că centrul menționat este o unitate conexă sistemului preuniversitar, care nu poate presta decât asistență.
Din decizia contestată, coroborată cu susținerile recurentei, reiese că intimata G. A. a fost cadru didactic titular pe postul de profesor psihopedagog la Școala Specială G., iar recurenta a fost profesor titular la centrul de asistență psihopedagogică de la Crupul Școlar M. N. din G.. Reiese deci că atât recurenta cât și intimata au prestat servicii care au la bază pregătirea în psihopedagogie, prima într-o unitate conexă a sistemului de învățământ, cea de-a doua într-o unitate de învățământ preuniversitar.
Recurenta susține că cerințele pentru cele două catedre (psihopedagogie specială și respectiv asistență psihopedagogică) sunt diferite, însă omite faptul că ambele specializări au ca bază aplicarea cunoștințelor dobândite în domeniul psihologiei la specificul pe care îl presupune procesul de educare prin metode pedagogice. Diferența constă în faptul că în primul caz activitatea se realizează prin însuși procesul de educare, iar în cel de-al doilea prin activitatea de consiliere.
Din cele expuse mai sus reiese că între specializarea recurentei și cea a intimatei nu există nicio diferență fundamentală, contrar susținerilor celei dintâi. În plus, Curtea reține că recurenta nu a furnizat niciun argument pertinent prin care să demonstreze că specializarea intimatei este incompatibilă cu postul pe care a fost numită. Sub acest aspect, Curtea observă că argumentele referitoare la programele diferite pentru cele două specializări nu sunt concludente, câtă vreme, aș acum s-a arătat, specializarea fundamentală este aceeași pentru ambele părți.
În raport cu cele arătate, Curtea constată că instanța de fond a apreciat în mod corect situația de fapt și a constatat în mod just că singurul criteriu obiectiv pentru partajarea celor două candidate este rezultatul obținut la evaluarea profesională, la care intimata a obținut un punctaj superior în raport cu recurenta.
Pentru considerentele expuse, Curtea constată că sentința atacată este legală și temeinică, motiv pentru care va respinge ca nefondat recursul, în temeiul art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenta-reclamantă L. M. împotriva sentinței civile nr.315CAF/05.10.2011 pronunțată de Tribunalul G. în contradictoriu cu intimații-pârâți I. ȘCOLAR JUDEȚEAN G. și V. (fostă G.) A., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.02.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
S. D. G. R. I. V. D. C.
Grefier,
T. M.
Red. Jud. RI
Tehnored. DM/2 ex
Tribunalul G., Secția Civilă
Jud. fond, U. M. Z.
| ← Pretentii. Sentința nr. 3962/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Cetăţenie. Sentința nr. 749/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
