Pretentii. Sentința nr. 3962/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3962/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-12-2013 în dosarul nr. 6278/2/2012
Dosar nr._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3962
Ședința publică de la 11 decembrie 2013
Curtea constituită din:
Președinte P. C.
Grefier M. C.
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii formulate de reclamanta A. NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI în contradictoriu cu pârâta S.C. E. S.A..
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de la 6 noiembrie 2013, susținerile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea cauzei la 13 noiembrie 2013, 20 noiembrie 2013, 27 noiembrie 2013, 4 decembrie și apoi la 11 decembrie 2013, când a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA
Asupra actiunii in contencios administrativ de fata;
La data de 6.08.2012 sub nr._ s-a inregistrat cererea reclamantei A. NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI (ANRE) prin care a chemat in judecata pe pârâta S.C. E. S.A pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratei la plata sumei de_,58 lei cu titlu de contributie, rezultand din neachitarea tarifelor aferente licentei pentru producerea de energie electrica acordata de reclamanta.
Reclamanta a invederat ca suma contine si penalitati de intarziere, dar solicita si actualizarea debitului in raport cu rata inflatiei aplicabila la data platii efective.
In fapt, reclamanta a aratat ca este o institutie publica autonoma de interes national finantata integral de la bugetul de stat conform art. 2 al. 1 lit i din OUG nr.25/2007 si ca in conformitate cu dispozitiile legii nr. 500/2002 veniturile incasate de ea se varsa intergral la bugetul de stat.
De asemenea, in conformitate cu art. 21 al. 1 si 2 lit a din OG nr. 92/2003 veniturile sale sunt creante fiscale care fac parte din bugetul de stat.
In continure a aratat ca suma solicitata prin prezenta actiune este o obligație legală de plată a unei sume de bani reprezentând contribuțiile care îi incumbă pârâtei S.C. E. S.A. către ANRE în conformitate cu prevederile H.G. nr. 540/2004 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licențelor și autorizațiilor în sectorul energiei electrice, cu modificările și completările ulterioare, - act normativ care constituie înscrisul constatator al creanței și în baza căruia a fost calculat tariful în cauză.
Activitatea de producere a energiei termice, în cogenerare cu energia electrică, este o activitate reglementată desfășurată de pârâtă în baza Licențelor emise de A.N.R.E nr. 558/2003 pentru producerea de energie electrică și nr.559/2003 pentru producerea de energie termică, valabile pentru o perioadă de 25 de ani.
Creanta indicata de reclamanta are un caracter cert absolut fata de dispozitiile art. 3 lit e din Regulamentul aprobat prin HG nr. 540/2004.
De asemenea, creanta este lichida deoarece cauntumul este este precis determinat in baza acluiasi act normativ.
Creanta este si exisgibila fata de termenul de plata.
Desi a notificat parata in reperate randuri prin adresele ANRE nr. 8054/06.03.2009 și nr._/04.07.2012 cu privire la achitarea mai multor facturi parata nu a achitat in intergralitate si la termen aceste facturi astfel: factura nr._/31.01.2012 în valoare de 10.873,51 lei, cu titlu de sume pentru neplata la termen a obligațiilor; factura nr._/24.02.2009 în valoare de 1.248.099,06 lei, reprezentând contribuție anuală agenți economici pentru emitere reglementări an 2009; factura nr._/02.02.2010 în valoare de 272.397,62 lei, din care rest de plată 269.817,62 lei, cu titlu de sume pentru neplata la termen a obligațiilor; factura nr._/11.03.2010 în valoare de 1.069.588,46 lei, reprezentând contribuție anuală agenți economici pentru emitere reglementări an 2010; factura nr._/04.03.2010 în valoare de 35.971,31 lei, reprezentând regularizare contribuție anuală an 2009; factura nr._/26.10.2011 în valoare de 276.284,66 lei, reprezentând regularizare contribuție anuală an 2011; factura nr._/04.07.2011 în valoare de 1.352.545,40 lei, cu titlu de sume pentru neplata la termen a obligațiilor.
Reclamanta a invedera ca a transmis paratei modul de calcul al majorarilor, dobanzilor si penalitatilor prin adresele din 12.02._ si 4.07.2012 si extras de cont din 4.07.2012.
ANRE a emis extrasul de cont invocat respectând pct. 14.6.3 din Ordinul Ministerului Economiei și Finanțelor nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 23 decembrie 2008 potrivit căruia " In termen de 5 zile de la primire urmează să ne restituiți acest extras confirmat pentru suma acceptată, iar în cazul constatării de diferențe să anexați nota explicativă cuprinzând obiecțiile dvs. Prezentul extras de cont ține loc de conciliere conform procedurii arbitrale."
Reclamanta a mai invocat si prevederile ordinului MEF nr. 3512/2008, art. 28 din anexa.
Parata a returnat facturile refuzand inregistrarea lor in contabilitate si achitarea sumelor, fiind de rea credinta.
In privinta penalitatilor reclamanta a invocat prevederile HG nr. 410/2007 art. 15 al. 2, Ordinele Presedintelui ANRE nr. 5/2010 – art. 4, 15/2011 – art. 4, 19/2012 art. 4.
ANRE calculează contribuția bănească având ca bază de calcul valoarea cifrei de afaceri realizate de către titularul de licențe în anul precedent, din desfășurarea activităților din sector ce fac obiectul licențelor deținute de pârâtă. Valoarea contribuției anuale către ANRE este recunoscută ca un cost justificat în cadrul prețurilor și tarifelor aprobate de ANRE. Ca atare, valoarea contribuției bănești datorate de pârâtă a fost calculată corect, cu respectarea legislației în vigoare, ținând cont de toate activitățile comerciale desfășurate de pârâtă.
Scutirea sau amanarea de la pata contributiei anuale prin derogare de la legislatia in vigoare ar fi favorizat societate parata fata de ceilalti operatori economici din sector.
Neachitarea contribuțiilor anuale până la termenele stabilite prin reglementările în vigoare poate atrage suspendarea licențelor acordate, în aplicarea prevederilor Condițiilor asociate licențelor ANRE a căror titulară este pârâta. în conformitate cu art. 8 din Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificările și completările ulterioare, titularii licențelor acordate de ANRE pentru desfășurarea de activități comerciale în sectorul energiei electrice și termice produse în cogenerare plătesc anual pe toată durata de valabilitate a respectivelor acte administrative o contribuție bănească stabilită în baza acestui act.
Ordinul ANRE nr. 2/2009 acordă posibilitatea achitării contribuției anuale în rate trimestriale egale.
Prin forță majoră se înțelege acea situație imprevizibilă, independentă de voința celor în cauză, dovedită cu documente emise de autoritățile publice competente și care presupune un fenomen natural (cutremur, inundație, incendiu, secetă, etc) sau social (revoluție, război, etc).
Reclamanta considera ca a fost calculat corect contravanoarea contributiei paratei.
In cazul pârâtei, prețul aprobat de ANRE pentru energia termică este determinat atât pe baza costurilor aferente energiei termice produse în cogenerare, cât și pe baza costurilor aferente energiei termice produse în surse separate, aflate pe același amplasament cu sursele de cogenerare. Toate instalațiile de producere a energiei termice din surse separate sunt evidențiate în Anexele B ale Condițiilor asociate Licenței ANRE nr. 559 R3, iar pârâta nu a făcut demersuri pentru includerea acestora în cadrul unei licențe emise de ANRSC, neachitând contribuție bănească nici unei alte autorități pentru activitatea de producere a energiei termice din alte surse în afara cogenerării.
In conformitate cu prevederile Legii energiei electrice prin noțiunea de sector al energiei electrice se înțelege ansamblul activităților de producere a energiei electrice și a energiei termice în cogenerare, de transport și servicii de distribuție și de furnizare a energiei electrice, importul și exportul energiei electrice, schimburile naturale și/sau de avarie cu sistemele electroenergetice ale țărilor vecine, precum și instalațiile aferente acestora.
Potrivit prevederilor art. 17 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006 și ale art. 11 alin. 2 din Legea energiei electrice, coroborate cu prevederile Protocolului încheiat între ANRE și ANRSC în data de 19.04.2007, activitatea de producere de energie termică prin exploatarea capacităților energetice fără cogenerare, amplasate în incinte comune cu capacități de cogenerare și a căror funcționare se bazează pe utilizarea de instalații tehnologice comune cu cele ale capacităților de cogenerare, rămâne în competența de reglementare a ANRE.
Prin adresa din 10.07.2012 cu nr._ a indeplinit procedura prealabila.
In drept, a invocat dispozitiile art. 10 din legea nr. 554/2004.
In dovedirea cererii sale reclamanta a depus copii de pe facturile invocate, adrese, raportari financiare, modalitatea de calcul a sumelor solicitate, extras de cont.
La 5.09.2012 parata a depus intampinare prin care a invocat exceptia prescriptiei extinctive a dreptului material la actiune in ceea ce priveste sumele aferente facturii nr._/31.01.2009 in valoare de_,51 lei reprezentand neplata obligatiilor aferente anului 2008 si facturii nr._/24.02.2009 in valoare de_,06 lei reprezentand contriutia anuala pentru 2009.
A invocat exceptia prescriptiei si in ceea ce priveste accesoriile aferente sumelor din facturile mai sus indicate.
Parata a invocat prevederile art. 1 si 3 din decretul nr. 167/1958.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea actiunii reclamantei ca neintemeiata.
Parata a sustinut in esenta ca desfasoara activitati de producere si vanzare a energiei electrice si termice in alt regim decat cel in cogenerare.
Prin urmare in opinia sa procentul nu trebuie raportat la cifra de afaceri totala.
Parata a depus mai multe adrese si un tabel cu cifrele de afaceri, practica judiciara.
La 8.10.2012 reclamanta a depus note scrise insotite de inscrisuri, licente, decizii, adrese, practica judiciara.
Urmare a adresei instantei emise in baza dispozitiilor incheierii din 28.11.2012 reclamanta a depus la 9.01.2013 cerere precizatoare cu rpivire la mdodul de calcul al penalitatilor.
La termenul din 13.02.2013 s-a dispus unirea exceptiei prescriptiei cu fondul si s-a admis proba cu expertiza contabila avand ca obiectiv determniarea valorii contributiilor datorate de parata pentru anii 2009, 2010, 2011 in calitate de titular al licentelor acordate de reclamanta paratei.
Parata a depus inscrisuri la termenul din 10.04.2013.
Raportul de expertiza intocmit in cauza de expert Gatu G. a fost depus la 30.04.2013.
La 7.06.2013 reclamanta a formulat obiectiuni la raportul de expertiza, obiectiuni ce au fost comunicate expertului, care a raspuns la acestea la 5.09.2013.
La 9.10.2013 reclamanta a depus note de clarificare.
Parata a depus la termenul din 6.11.2013 note de sedinta, iar reclamanta a depus concluzii scrise la 11 si 12.11.2013.
In conformitate cu dispozitiile art. 137 cod procedura civila (1865) instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiei prescriptiei extinctive a dreptului material la actiune invocata de parata prin intampinare.
Relevante in privinta solutionarii acestei exceptii sunt dispozitiile art. 4 din OUG nr. 25/2007 care prevad ca ANRE este o institutie publica cu personaliate juridica finantata integral din venituri proprii.
Reclamanta a invocat in actiune dispozitiile art. 2 al. 1 lit i din OUG nr. 25/2007, insa aceste dispozitii, care se refera la autoritatea reclamana si care stabilesc ca ANRE este institutie autonoma de interes national, cu personalitate juridica, finantata integral de la bugetul de stat, au fost adoptate prin OUG nr. 2/2010 care a intrat in vigoare in februarie 2010.
Astfel pentru perioada 2008-2009 nu se poate considera ca sumele solicitate de reclamanta drept contributie a unui operator economic din sectorul energiei, tarife pentru acordarea licentelor, sunt creante bugetare.
Prin urmare acestor contributii nu le sunt aplicabile pentru perioada mai sus indicata prevederile codului de procedura fiscala, astfel ca in privinta termenului de prescriptie sunt aplicabile dispozitiile dreptului comun, respectiv Decretul nr. 167/1958.
Potritiv art. 3 din acest act normativ termenul general de prescriptie este de 3 ani.
Cum actiunea reclamantei a fost transmisa prin posta la data de 2.08.2012, conform plicului de la fila 144 din dosar, se constata ca pentru sumele solicitate de reclamanta reprezentand majorari pentru factura nr._/27.02.2008 in suma de_,51 lei, cuprinse in factura nr._/31.01.2009 (filele 112-113 din dosar vol I) dreptul la actiune al reclamantei este prescris.
In ceea ce priveste factura nr._/24.02.2009, se retine ca aceasta factura se refera la contributii aferente anului 2009 (fila 107, iar la fila 94 se afla extrasul de cont cu aceasi mentiune).
De asemenea din inscrisul de la fila 91 reiese ca temenele de plata pentru contributia aferenta anului 2009 erau 16.03.2009, 30.04.2009, 31.07.2009 si 31.10.2009.
Prin urmare este intemeiata exceptia prescriptiei invocata de parata, insa numai pentru primele trei transe ale contributiei scadente anterior lunii august 2009, respectiv pentru suma de_,28 lei, nu si pentru contributii ce au devenit scadente ulterior lunii august 2009, respectiv in octombrie 2009, deoarece aceasta data prin raportare la data introducerii actiunii se afla in termenul de prescriptie de 3 ani prevazut de decretul nr. 167/1958.
Pentru celelalte sume dreptul la actiune al reclamantei nu este prescris deoarece obligatia de plata a penalitatilor este ulterioara termenului de scadenta al transelor.
F. de cele invocate mai sus si in baza art. 3 din decretul nr. 167/1958 si art. 137 cod procedura civila (1865) va admite exceptia prescriptiei pentru sumele aferente facturilor_/31.01.2009 și_/24.02.2009 (parțial) si va constata prescrisă cererea reclamantei în privința sumei în cuantum de_,80 lei.
Analizand actele si lucrarile dosarului, cu privire la fondul cauzei curtea retine ca actiunea reclamantei este intemeiata in parte pentru urmatoarele considerente.
Potrivit art. 4 din HG nr. 1823/2004 “titularii și solicitanții de licență/licențe, la acordarea acesteia/acestora, plătesc autorității competente o contribuție anuală reprezentând o cotă de 0,06% din cifra de afaceri pe care o realizează din activitățile comerciale desfășurate în sectorul energiei electrice și al energiei termice în cogenerare”.
Conform art. 15 al. 2 din HG nr. 410/2007 „ANRE are obligația de a urmări achitarea la scadență a tarifelor pentru acordarea de licențe, autorizații, atestări, prestări de servicii și a contribuției către ANRE, iar în cazul neîndeplinirii acestor obligații, de a percepe pentru fiecare zi de întârziere o sumă egală cu nivelul dobânzii percepute pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare.”
Facturile invocate de reclamanta in actiunea sa se refera la contributii aferente anilor 2009-2011, precum si accesorii datorate neplatii la scadenta a acestor contributii.
Prin ordinele presedintelui ANRE nr. 2/2009, 5/2010, 15/2011 s-au indicat majorarile de intarziere, iar din 2011 si penalitatile care se percep pentru neplata in termen a obligatiilor.
Parata a refuzat achitarea facturilor pentru contributii si penalitati emise reclamanta pe motiv ca sumele din facturi au fost calculate eronat.
In ceea ce priveste contributiile a sustinut ca trebuiau calculate aceste contributii numai prin raportare la cifra de afaceri pe care parata a realizat-o din activitatile comerciale desfasurate in sectorul energiei electrice si al energiei termice in cogenerare.
Potrivit art. 8 din legea nr. 13/2007 ANRE este cea care stabileste tarifele si contributiile pentru „acordarea de licențe, autorizații și atestări, pentru prestări de servicii, precum și din contribuții ale operatorilor economici din sectorul energiei și gazelor naturale”.
Conform inscrisurilor de la filele 218-261 din dosar reiese ca reclamanta este aceea care a emis licente pentru activitatile desfasurate de parata, atat in domeniul energiei electrice cat si in domeniul energiei termice.
Art. 8 al. 2 din legea nr. 13/2012 care prevedea ca nivelul tarifelor si contributiilor se stabileste de catre ANRE a ramas in vigoare pe intreaga perioada la care se refera facturile indicate de reclamanta in actiune, respectiv pana la abrogarea lui prin legea nr. 160/2012 de aprobare a OUG nr. 33/2007, cand a fost mentinuta atributia ANRE de a stabili tarifele si contributiile anuale percepute operatorilor economici reglementați din sectorul energiei electrice și termice și al gazelor naturale.
Asa fiind intrucat parata desfasoara activitati licentiate de reclamanta, atat in domendiul producerii energiei electrice cat si in cel al energiei termice, pentru toate activitatile sale licentiate de reclamanta aceasta trebuie sa plateasca contributii.
Prin urmare concluziile expertului Gatu G. din raportul de expertiza intocmit in cauza la solicitarea paratei nu pot fi retinute pentru solutionarea cauzei de fata, parata datorand contributii pentru toate activitatile pentru care a primit licente din partea reclamantei, licente aflate la filele 218-261 din dosar.
F. de cele retinute mai sus se constata ca parata datoreaza reclamantei sumele aferente facturilor_/4.03.2010 (regularizare an 2009),_/11.03.2010 (contributie 2010) redusa cu valoarea facturii nr._/27.01.2011 (regularizare an 2010) si factura_/26.10.2011 (regularizare an 2011).
La aceste sume se va adauga si suma din factura nr._//24.02.2009 pentru care nu s-a constat prescris dreptul la actiune, respectiv pentru transa scadenta la data 31.10.2009 in suma de_,76 lei.
Referitor la facturile privind majorari de intarziere (_/2.02.2010) si dobanzi, penalitati si majorari de intarziere (_/4.07.2011 identica ca si cuantum cu factura_/4.07.2012) se retine pe de o parte ca reclamanta nu a prezentat niciun mod de calcul al majorarilor pentru facturile din 2010 si 2011 mai sus indicate, singurul calcul fiind cel de la filele 91-93 din dosar.
Instanta retine ca in privinta penalitatilor aferente sumelor din 2009 in acea perioada reclamanta era o institutie care se finanta exclusiv din venituri proprii (pana la reglementarea prin OUG nr. 2/2010) si prin urmare pentru sumele reprezentand contributii putea calcula majorari in cuantum de 0.1% conform OG nr. 92/2003 forma in vigoare pentru anul 2009.
Astfel pentru transa scadenta in octombrie 2009 suma majorarilor este de_,99 lei conform chiar calculului reclamantei fila 92 din dosar.
De asemenea corecte sunt si majorarile calculate pentru facturile nr._/4.03.2009 in suma de_,83 lei, nr._/11.03.2010 in suma de_,73 lei,_/12.05.2011 in suma de_,60 lei si respectiv pentru factura nr._/26.10.2011 in suma de_,86 lei.
Avand in vedere sumele indicate mai sus se constata intemeiata numai in parte actiunea reclamantei, respectiv numai pentru suma totala de_,52 lei reprezentand contributii aferente anului 2009 partial, 2010 si 2011 si acesoriile aferente acetor contributii.
F. de suma solicitata de reclamanta de_,58 lei va respinge in rest actiunea reclamantei ca neintemeiata aceasta nedovedind ca parata datoreaza si alte sume in afara celor mai sus aratate, tinand cont si de suma pentru care s-a constatat prescris dreptul la actiune.
Pe cale de consecinta in baza art. 10 din legea nr. 554/2004 si fata de dispozitiile mai sus invocate, va admite in parte actiunea reclamantei, si va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de_,52 lei contribuții aferente 2009 parțial, 2010 și 2011 și accesorii aferente acestor contribuții, respingand in rest actiunea reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite excepția prescripției pentru sumele aferente facturilor_/31.01.2009 și_/24.02.2009 (parțial).
Constată prescrisă cererea reclamantei în privința acestei sume în cuantum de_,80 lei.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta A. NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI, cu sediul în București, .. 3, sector 2, în contradictoriu cu pârâta S.C. E. S.A., cu sediul în București, Splaiul Independenței 202 E, sector 6.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de_,52 lei contribuții aferente 2009 parțial, 2010 și 2011 și accesorii aferente acestor contribuții.
Respinge în rest acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11.12.2013.
PREȘEDINTE,
C. P. GREFIER,
C. M.
RED. CP (4 EX)
Dosar nr._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Î N C H E I E R E
Ședința publică de la 6 noiembrie 2013
Curtea constituită din:
Președinte P. C.
Grefier M. C.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta A. NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI în contradictoriu cu pârâta S.C. E. S.A., având ca obiect „pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pârâta S.C. E. S.A., prin consilier juridic V. M. D., cu împuternicire de reprezentare juridică la dosar, lipsind reclamanta A. Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe excepția prescripției și pe fond.
Pârâta, prin consilier juridic, susține excepția prescripției extinctive a dreptului material la acțiune pentru factura nr._ din 31.01.2009, cu valoarea de 10.873,51 lei, și pentru factura nr._/24.02.2009. Argumentele reclamantei precum că pretențiile sale ar avea natură fiscală nu se pot avea în vedere întrucât la momentul emiterii acestor facturi activitatea reclamantei cu privire la această contribuție era reglementată de Hotărârea nr. 410/2007 care prevedea că reclamanta este finanțată integral din venituri proprii Ulterior, prin H.G. nr. 1428/2009, reclamanta a devenit instituție publică cu finanțare integrală de la bugetul de stat. Nu este incident termenul de prescripție de 5 ani. Pentru contribuțiile respective reclamanta a emis facturi în conformitate cu prevederile pct. 1 din Anexa nr. 3 la Ordinul nr. 2/2009, ceea ce arată faptul că nu este vorba de creanțe fiscale, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 85 al. 1 din Codul de procedură fiscală. Pe fond solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Conform și celor stabilite de expertul contabil, calculul contribuției este greșit, în sensul că acesta a cuprins și activitățile pârâtei referitoare la energia termică livrată în afara sistemului de cogenerare, or, aceasta trebuia să se raportează strict la activitatea de producere a energiei electrice și termice în cogenerare. Protocolul anexat la dosarul cauzei nu o îndreptățește să calculeze aceste contribuții deoarece pe de-o parte acest protocol nu a existat pentru pârâtă, iar pe de alta, protocolul a fost încheiat cu încălcarea Legii nr. 13/2007. Referitor la pretențiile anului 2009, reprezentând contribuții pe care reclamanta le solicită, așa cum se arată în raportul de expertiză contabilă, suma e de 858.131,59, mult sub valoarea indicată de reclamantă. Pentru această sumă dreptul material la acțiune este prescris. Pentru anul 2010 suma e sub valoarea indicată de reclamantă. Cu privire la anul 2011, consideră că suma de 281.410,23 lei, nu o datorează întrucât contribuția totală solicitată de reclamantă pentru anul 2011 depășește valoarea contribuției la care era îndreptățită. În raport de penalitățile de întârziere solicitate de reclamantă arată că i s-a pus în vedere să precizeze care e valoarea acestora. Deși se raportează la prevederile Codului de procedură fiscală solicită pârâtei majorări de întârziere, dobânzi și penalități de întârziere or, Codul de procedură fiscală reglementează diferit aceste penalități. În art. 119 Cod procedură fiscală sunt limitate la 15% din valoarea creanței. Nici pentru aceste penalități nu a respectat prevederile Codului de procedură fiscală pe care îl invocă în sensul că nu au fost emise decizii de impunere și facturi fiscale. Ca atare, consideră că nu le datorează. Depune concluzii scrise.
Curtea rămâne în pronunțare pe excepției prescripției și pe fond.
CURTEA
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la 13 noiembrie 2013.
Dată în ședința publică de la 6 noiembrie 2013.
Președinte, Grefier,
P. C. M. C.
Î N C H E I E R E
Ședința publică de la 13 noiembrie 2013
CURTEA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la 20 noiembrie 2013.
Dată în ședința publică de la 13 noiembrie 2013.
Președinte, Grefier,
P. C. M. C.
Î N C H E I E R E
Ședința publică de la 20 noiembrie 2013
CURTEA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la 27 noiembrie 2013.
Dată în ședința publică de la 20 noiembrie 2013.
Președinte, Grefier,
P. C. M. C.
Î N C H E I E R E
Ședința publică de la 27 noiembrie 2013
CURTEA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la 4 decembrie 2013.
Dată în ședința publică de la 27 noiembrie 2013.
Președinte, Grefier,
P. C. M. C.
Î N C H E I E R E
Ședința publică de la 4 decembrie 2013
CURTEA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la 11 decembrie 2013.
Dată în ședința publică de la 4 decembrie 2013.
Președinte, Grefier,
P. C. M. C.
| ← Pretentii. Decizia nr. 3393/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act administrativ. Decizia nr. 653/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
