Cetăţenie. Sentința nr. 749/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 749/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-02-2013 în dosarul nr. 1535/2/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă nr. 749
Ședința publică din 19.02.2013
Curtea constituită din:
Președinte: H. P.
Grefier: M.-C. O.
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul H. M. în contradictoriu cu pârâții AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU CETĂȚENIE și S. DE INFORMAȚII EXTERNE.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 12.02.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a acorda părților posibilitatea de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de azi, 19.02.2013.
CURTEA:
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr._, pe rolul Curții de Apel București – Secția A VIII-A C. Administrativ și Fiscal, reclamantul H. M. a chemat în judecată pe pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU CETĂȚENIE solicitând anularea Ordinului nr.123/P/emis în data de 08.02.2012 și obligarea pârâtului să emită un ordin prin care sa se constate ca îndeplinește condițiile pentru acordarea cetățeniei romane.
În motivarea cererii reclamantul arată că incidentul care se reține în ordinul contestat a avut loc din cauze obiective, fortuite, nu reprezintă o infracțiune, a fost oprit de poliția rutieră care a constatat că numerele de leasing erau expirate, i s-a întocmit dosar penal, iar P. a hotărât neînceperea urmăririi penale, aplicându-i o amendă administrativă de 150 RON.
Prin urmare nu a suferit nicio condamnare și nu a săvârșit nicio innfracțiune care să-l facă nedemn să fie cetățean român.
În ceea ce privește îndeplinirea condiției prevăzute de art.8 alin.1 lit.b din Legea nr.21/1991, reclamantul susține că a venit în România în anul 1997, a primit statutul de refugiat, la data de 04.01.1998, a primit numele de M. T. prin botez crestin ortodox schimbându-și religia, iar singurele sale iesiri a fost în Turcia, unde s-a întâlnit cu părinții, în 2004, în germania de două ori, și în Suedia, unde s-a întâlnit exclusiv cu rudele sau familia și nu cu alte persoane care ar putea pune în pericol siguranța națională.
A învățat limba română, este interpret de limbă afgană solicitat de instanțele din România, este angajat la o firmă privată din anul 2000 și declară pe proprie răspundere cu nu a întreprins sau sprijinit acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale.
Reclamantul mai invocă jurisprudența CEDO și Decizia Curții Constituționale a României, cu privire la accesul la documentele clasificate.
In drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile din Legea nr. 21/1991, Legea cetățeniei romane, republicată.
La data de 27.03.2012 ANC a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulată ca neîntemeiată, arătând că reclamantul nu îndeplinește condițiile cumulative pentru redobândirea cetățeniei române.
In ședința din 11.10.2011 Comisia pentru cetățenie a examinat cererea petentului și a constatat că din actele aflat la dosar rezultă că acesta nu îndeplinește condițiile prevăzute de Legea cetățeniei române, respectiv petentul nu dovedește prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român, informația care a stat la baza respingerii cererii fiind una clasificată, comunicată de către IGPR prin adresa nr._/CJ/S1/AD/05.08.2011, prin care s-a comunicat că petentul figurează sancționat administrativ cu 150 de lei pentru 85/1 din OUG nr.195/2002, prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București.
În ceea ce privește capătul de cerere privind solicitarea de a se constata că îndeplinește condițiile cumulative prevăzute de art.8 din Legea nr.21/1991, pentru acordarea cetățeniei române, pârâta solicită respingerea acestuia ca inadmisibil.
Atașat întâmpinării pârâta a depus la dosarul cauzei actele care au stat la baza emiterii ordinului contestat.
La data de 25.04.2012, prin adresa nr.8868/ANC/2012 a ANC s-a depus la C. Informații Clasificate al C. un înscris clasificat „secret”.
La data de 22.05.2012 reclamantul a formulat cerere precizatoare prin care a solicitat introducerea în cauză a instituției care a dat aviz la cererea sa de acordare a cetățeniei române.
La data de 22.05.2012 reclamantul a solicitat ca ședința, fie să fie declarată secretă, având în vedere consecințele la care ar fi expus din cauza faptului că și-a schimbat religia, fie dosarul să fie lăsat la sfârșitul ședinței de judecată.
În data de 22.05.2012, Curtea a luat act de cererea precizatoare depusă de reclamant și a încuviințat proba cu interogatoriul pârâtei și cererea ca dosarul să fie lăsat la sfârșitul ședinței de judecată.
În data de 29.10.2012 pârâta a depus la dosarul cauzei răspunsul la interogatoriu
La termenul din data de 30.10.2102 Curtea a dispus depunerea la dosarul cauzei de către pârâtă a dosarului administrativ întocmit pe numele reclamantului.
La data de 11.12.2012, reclamantul a solicitat introducerea în cauză a Servicului de Informații Externe, pârâta depunând copie de pe dosarul administrative întocmit pe numele reclamantului, Curtea dispunând citarea SIE în calitate de pârât.
La data de 11.01.2013 pârâtul SIE a formulat întâmpinare, prin care a invocate excepția lipsei calității procesuale passive, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate.
În ședința publică din data de 12.02.2013, Curtea a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a SIE, reținând că la fila 65 dosar există cererea de chemare în judecată a acestuia, o completare la acțiune prin care se solicită anularea avizului motivat-document clasificat emis de SIE. Astfel, prin raportare la cadrul procesual și la cererea formulată de reclamant, SIE are calitate procesuală în ce privește avizul emis, document clasificat astfel cum l-a intitulat reclamantul. În ce privește natura juridică a acestui document, aceasta poate face obiectul unei eventuale excepții de inadmisibilitate pentru lipsa caracterului acestui document de act administrativ. De asemenea, nu se impune disjungerea acestui capăt de cerere.
Pârâtul SIE a invocate excepția de inadmisibilitate a cererii de chemare în judecată a SIE.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază contestația ca fiind întemeiată, în parte, pentru următoarele considerente:
Prin Ordinul nr.123/P/emis în data de 08.02.2012, comunicat prin adresa nr.5792/08.02.2012, reclamantului i-a fost respinsa cererea de redobândire a cetățeniei romane cu motivarea ca acesta nu îndeplinește condițiile prevăzute de art.8 lit. b și e din Legea cetățeniei române nr.21/1991.
În cuprinsul Ordinului nu se arată motivul de fapt al respingerii cererii reclamantului, făcându-se trimitere la dispozițiile legale incidente și la Raportul întocmit în temeiul art.17 alin.1 din lege de Comisia constituită potrivit art.14 alin.1 din lege.
Întrucât Ordinul este actul administrativ care produce efecte juridice în ceea ce privește soluționarea cererii reclamantului și este singurul act care se comunică acestuia, se constată că acesta este nemotivat, întrucât nu se arată în concret motivele pentru care a fost respinsă cererea acestuia, pentru fiecare literă în parte, menționându-se doar că petentul nu dovedește loialitate față de Statul Român, având în vedere relațiile solicitate în temeiul art.15 alin.2 din Legea nr.21/1991, respectiv nu este cunoscut cu o bună comportare sau a fost condamnat în țară sau străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn să fie cetățean român, având în vedere adresa IGPR nr._/CJ/S1/AD/05.08.2011, în care se arată că reclamantul a fost sancționat administrativ pentru art.85/1 din OUG nr.195/2002, prin Ordonanța nr._/P/16.02.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București.
Se constată astfel că prin actul administrativ contestat se motivează respingerea cererii doar din perspectiva incidenței art. 8 lit. e din Legea cetățeniei române nr.21/199, însă, în ceea ce privește împrejurarea că reclamantul nu dovedește loaialitate față de Statul Român, se invocă caracterul clasificat al informațiilor furnizate.
Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, proclamată de Parlamentul European, Consiliul Europei și Comisiei Europene 2007/C 303/01, Uniunea Europeană recunoaște drepturile, libertățile și principiile enunțate, la art.41 fiind prevăzut dreptul la bună administrare.
Potrivit acestei prevederi, orice persoană are dreptul de a beneficia, în ceea ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agenților Uniunii. Acest include în principal: a) dreptul oricărei persoane de a fi ascultată înainte de luarea oricărei măsuri individuale care ar putea să-i aducă atingere; b) dreptul oricărei persoane de a avea acces la dosarul propriu, cu respetarea intereselor legitime legate de confidențialitate și secretul profesional și comercial; c) obligația administrației de a-și motiva deciziile.
Prin nemotivarea deciziei, în ceea ce privește motivul prevăzut la art.8 lit. b din lege, s-a încălcat reclamantului dreptul la apărare, prin faptul că nu-și poate formula contestația, în contextul în care nu cunoaște motivul de fapt al respingerii cererii sale, autoritatea publică pârâtă încălcându-și obligația de transparență în emiterea actelor administrative.
Analizând Referatul la care se face trimitere în cuprinsul Ordinului, se reține că nici în cuprinsul Referatului Comisia nu motivează motivul pentru care a considerat că petentul nu îndeplinește această condiție și nici din înscrisurile de la dosar nu rezultă acest lucru.
În cuprinsul întâmpinării se arată că „informația care a stat la baza respingerii cererii de redobândire a cetățeniei române constituie informație clasificată nivelul ”strict secret”, fără să fie indicată prin număr și dată.
Pârâta a depus la instanță cu păstrarea secretului, pentru a fi analizată de instanță în baza autorizației de acces, prin adresa nr.8868/ANC/2012 a ANC la C. Informații Clasificate al C. un înscris clasificat „secret”, în care se menționază doar că reclamantul, la nivelul anului 2001 era suspect de implicare de trafic de droguri și imigrație ilegală.
Este adevărat că informațiile referitoare la motivele de fapt pot fi limitate în cazurile în care legislația națională permite limitatarea dreptului de informare, în special prin protejarea securității naționale, apărării, siguranței publice și pentru prevenirea, investigarea, detectarea și urmărirea penală a infracțiunilor, însă, în condițiile în care legislația națională permite administrarea unui probatoriu în fața instanței, cu păstrarea secretului, iar, pârâta nu a motivat decizia de refuz, aceasta trebuie să dovedească, în aceste condiții, motivul nemotivării, Curtea având posibilitatea să analizeze concret motivul refuzului.
Potrivit art.8 alin.1 din Legea nr.21/1991, (1) Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin, dacă îndeplinește următoarele condiții: a) s-a născut și domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deși nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condițiile legii pe teritoriul statului român de cel puțin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit și conviețuiește cu un cetățean român, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei; b) dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român, nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni; c) a împlinit vârsta de 18 ani; d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existență decentă, în condițiile stabilite de legislația privind regimul străinilor; e) este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român; f) cunoaște limba română și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială; g) cunoaște prevederile Constituției României și imnul național.
Potrivit art.141 lit.a din lege, președintele Comisiei pentru cetățenie, prin rezoluție, dispune: a) solicitarea de relații de la orice autorități cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. 1 lit. b) și e) (…).
Așadar, pentru a verifica eventualul refuz nejustificat al pârâtului de a admite cererea de redobândire a cetățeniei române, urmează, pe de o parte, a analiza, faptele și informațiile care au fost de natură să conducă la concluzia că petentul nu dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul roman, iar pe de altă parte, relațiile pe care autoritățile le-au dat la cererea Comisiei.
Or, așa cum s-a reținut, din analiza înscrisului cu caracter clasificat rezultă că la baza refuzului se află o adresă în care se menționează că reclamantul, la nivelul anului 2001 era suspect de implicare de traffic de droguri și imigrație ilegală, fără să se arate în mod concret ce anume acțiuni a întreprins/sprijinit, în raport cu care să se verifice dacă într-adevăr reclamantul nu dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul roman, neexistând un motiv pentru a i se refuza reclamantului acordarea cetățeniei române.
Pentru a aprecia asupra lipsei de loialitate față de statul roman trebuie ca persoana care solicit acordarea cetățeniei române să fi avut un comportament și o atitudine, respectiv să fi săvârșit acte, care prin ele însele, să dovedească că aceasta ar fi un pericol pentru ordinea de drept și securitatea națională, or, în cazul reclamantului nu s-a făcut acestă dovadă, motivul reținut neputând fi justificat prin acte concrete din care să rezulte că întreprinde/sprijină acțiuni împotriva securității naționale.
În ceea ce privește motivul reținut la art.8 lit. e din Legea nr.21/1991, respeictiv că reclamantul nu ar fi cunoscut cu o bună comportare și ar fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean roman, Curtea reține că, după cum s-a reținut în însuși Ordinul contestat, motivul rspingerii cererii reclamantului este adresa IGPR nr._/CJ/S1/AD/05.08.2011, în care se arată că reclamantul a fost sancționat administrativ pentru art.85/1 din OUG nr.195/2002, prin Ordonanța nr._/P/16.02.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, or, în contextul în care Ordonanța procurorului de aplicare a unei sancțiuni cu caracter administrativ nu reprezintă o condamnare, rezultă, în mod evident că acest motiv este neîntemeiat.
Față de aceste considerente, Curtea, văzând și dispozițiile art.1 și 18 din Legea nr.554/2004, va admite contestația, va anula Ordinul nr. 700/P/14.07.2011 emis de pârâtă și va obliga pârâta să programeze reclamantul la interviul prevăzut de art. 15 alin.5 raportat la art.8 alin.1 lit.f și g din Legea nr.21/1991, etapă care nu a fost parcursă, condiție cumulativă prevăzută de lege pentru a se putea aprecia asupra îndeplinirii tuturor condițiilor legale, respectiv dacă reclamantul cunoaște limba română și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială și cunoaște prevederile Constituției României și imnul național.
Prin urmare, va fi respins ca inadmisibil capătul de cerere privind obligarea pârâtei să emită ordinul de redobândire a cetățeniei române, acesta fiind actul administrativ care consfințește îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de lege, or, așa cum am văzut, au fost parcurse toate etapele legale.
Va fi admisă excepția de inadmisibilitate invocată de SIE și va fi respins ca inadmisibil capătul de cerere completatoare, prin care a solicitat anularea ”avizului” depus la C. ”Documente Clasificate” al instanței, întrucât acest aviz nu este un act administrativ, este o adresă prin care se comunică poziția acestei instituții cu privire la cererea reclamantului, la solicitarea autorității pârâtei, este un act premergător, neproducând efecte de drept administrativ prin el însuși.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea precizată formulată de reclamantul H. M., domiciliat în București, ., ., ., în contradictoriu cu pârâții AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU CETĂȚENIE, cu sediul în București, ., sector 3, și S. DE INFORMAȚII EXTERNE, cu sediul în București, Șoseaua București-Ploiești nr. 280-282, sector 1.
Anulează Ordinul nr. 123/P/08.02.2012 emis de pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU CETĂȚENIE.
Obligă pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU CETĂȚENIE să programeze reclamantul la interviu în vederea soluționării cererii de acordare a cetățeniei române.
Respinge capetele de cerere privind obligarea pârâtei ANC la emiterea Ordinului de acordare a cetățeniei române și publicare a acestuia în Monitorul Oficial respectiv de anulare a actelor care au stat la baza emiterii acestuia, ca inadmisibile.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.02.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
H. P. M.-C. O.
Tehnoredactare judecător HP/Ex: 5
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 653/2013. Curtea de Apel... | Anulare act administrativ. Decizia nr. 2035/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
