Anulare act administrativ. Decizia nr. 4365/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4365/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-10-2013 în dosarul nr. 3227/2/2011*
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA NR. 4365
Ședința publică de la 21 octombrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: S. O.
JUDECĂTOR: N. V.
JUDECĂTOR: I. M. C.
GREFIER: F. V. M.
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta pârâtă M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR împotriva sentinței civile nr. 4154/20.06.2012 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu Intimata reclamantă U. M..
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că intimata reclamantă a depus la dosar la data de 14.10.2013, prin serviciul registratură, prin poștă, Note de ședință, după care:
Curtea dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, în eventualitatea prezentării părților.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, au lipsit părțile.
Curtea reține că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă și, în conformitate cu prevederile art. 150 Cod Procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei secții la data de 07.04.2011, reclamanta U. M. a chemat în judecată pârâtul M. Administrației și Internelor, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună următoarele:
-anularea în parte a Ordinului ministrului administrației și internelor nr. 11/7746/01.02.2011 privind reîncadrarea în funcția publică și stabilirea drepturilor salariale în anul 2011 ale reclamantei, pe care îl consider netemeinic și nelegal în ceea ce privește stabilirea drepturilor salariale în anul 2011,
-obligarea pârâtului la emiterea unui alt act administrativ de stabilire a drepturilor salariale ce mi se cuvin pe anul 2011, cu respectarea prevederilor cuprinse în Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice,
-obligarea pârâtului la repararea pagubei ce mi-a fost cauzată prin adoptarea Ordinului ministrului administrației și internelor nr._/01.02.2011, ca urmare a stabilirii incorecte a salariului meu pentru anul 2011.
Prin sentința civilă nr. 4154/20.06.2012 curtea a admis acțiunea, a anulat în parte Ordinul nr. II/7746/01.02.2011 emis de pârât privind reîncadrarea în funcția publică și stabilirea drepturilor salariale ale reclamantei pentru anul 2011 și a obligat pârâtul să emită un alt ordin privind reîncadrarea în funcția publică și stabilirea drepturilor salariale ale reclamantei pentru anul 2011, prin care în drepturile salariale să fie inclusă suma compensatorie de 279 lei, precum și să plătească reclamantei diferența de drepturi salariale în perioada ianuarie 2011 – la zi.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut următoarele:
În motivarea cererii, reclamanta a arătat următoarele:
„ 1.Emiterea acestui ordin are drept consecință reducerea salariului de bază și a drepturilor salariale ce consider că mi se cuvin începând cu luna ianuarie 2011, reducere datorată nerespectării dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, potrivit cărora începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază, respectiv cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, „astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010", se majorează cu 15%;
2. Emiterea acestui ordin s-a făcut cu nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (5) din același act normativ, care prevede în teza primă că: "în salariul de baza, indemnizația lunara de încadrare, respectiv în solda funcției de baza/salariul funcției de baza aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de baza, din indemnizația de încadrare bruta lunară, respectiv din solda/salariul funcției de baza, precum si sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgența a Guvernului nr. 1/2010 privind unele masuri de
reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte masuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare."
3. Ordinul contestat este emis cu încălcarea prevederilor cuprinse în Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, norme aprobate prin Ordinul comun al ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al ministrului finanțelor publice nr._ . Precizez că aceste norme metodologice au fost emise în temeiul articolului 17 din Legea nr. 285/2010, și stabilesc formula de calcul concreta a salariilor, soldelor si indemnizațiilor pentru anul 2011. Potrivit punctului II - Stabilirea salariilor lunare brute în ^nul 2011 lit. A exemplul 4 din anexa la Ordinul_:
"4. în situația în care persoana prevăzută în exemplul de la pct. 2 a beneficiat. potrivit Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, de o sumă compensatorie egală cu 256 de lei în luna iunie 2010, acea persoană va avea, începând cu luna ianuarie 2011. dacă activitatea persoanei se desfășoară în condiții similare, un salariu egal cu:
S = 2.564 + 256 lei = 2.820 lei (iunie 2010)
51 = 2.820 * (1 - 25%) = 2.115lei (iulie-decembrie 2010)
32 = 2.115 *(1 + 15%) = 2.433 lei (începând cu Ianuarie 2011)
Spre exemplu, dacă o persoană a exercitat în anul 2010 activitate de control financiar preventiv, pentru care a fost acordată o sumă compensatorie, iar în anul 2011 nu mai desfășoară această activitate, la stabilirea salariului de bază în anul 2011 nu se include suma compensatorie acordată în anul 2010."
Precizez că natura activității pe care o desfășor în M. Administrației și Internelor în acest an este identică cu cea pe care o desfășuram în anul 2010, atribuțiile mele de serviciu nesuferind nici o modificare de la momentul octombrie 2010, dată la care legiuitorul a înțeles să se raporteze pentru stabilirea salariului din acest an.
5. Articolul 2 al ordinului mai sus menționat este lipsit de temei juridic,
niciunul dintre actele normative menționate în preambulul și formula introductivă a ordinului necuprinzând reglementări referitoare la salariul de merit.
În acest articol se precizează că „la stabilirea drepturilor prevăzute la art. (1) s-a eliminat suma 279 lei reprezentând salariul de merit inclus în salariul de bază sau suma corespunzătoare salariului de merit inclusă în suma compensatorie, precum și influențele acestuia, în anul 2010" deși nici unul din temeiurile juridice invocate în preambul nu fac vreo referire la "salariul de merit".
Față de acest articol consider că în mod eronat a fost apreciată suma de 279 lei ca reprezentând salariu de merit, din următoarele considerente:
- Prin Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 11/8217/02.03.2010 mi-a fost^ stabilit un salariu de bază de 2023 lei, din care 167 lei sumă compensatorie, sumă care la luna decembrie 2010 era de 279 lei conform fluturașului de salarii anexat.
- Sintagma „sumă compensatorie" se regăsea în cuprinsul art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar (act normativ care a stat la baza emiterii Ordinului nr. II 8217/02.03.2010), care dispunea următoarele: „în cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 și cu prezenta ordonanță de urgență sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Această sumă se include în salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau indemnizația lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcție de acestea."
- Suma compensatorie mi-a fost acordată pe parcursul întregului an, fiind menționată ca atare pe fluturașii de salariu.
6. Precizez că am luat la cunoștință de Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 11/7746/01.02.2011 prin care s-a dispus reîncadrarea în funcția publică și stabilirea drepturilor salariale în anul 2011 ale reclamantei în data de 21 februarie 2011.
Față de data emiterii ordinului, data de la care acesta a început să producă efecte juridice (1 ianuarie 2011), și data la care am luat la cunoștință de acesta, apreciez că au fost încălcate prevederile art. 15 alin. (2) din Constituția României, republicată – principiul neretroactivității legii precum și art. 5 alin. (1) din Directiva nr. 91/533/CE privind obligația angajatorului de a informa lucrătorii asupra condițiilor aplicabile contractului sau raportului de muncă, potrivit căruia orice modificare a elementelor menționate la articolul 2 alineatul (2) și la articolul 4 alineatul (1) din aceeași directivă trebuie să facă obiectul unui document scris care, va fi pus de către angajator la dispoziția lucrătorului cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de o lună de la data la care respectiva modificare are efect; precizez că la art. alin. (2) lit. (h) din Directiva nr. 91/533/CE se menționează suma inițială de bază, celelalte elemente componente și frecvența plății remunerației pe care lucrătorul are dreptul să o primească.
ÎN D., îmi întemeiez cererea pe prevederile art. 82, 112 si urm. și art. 274 Cod procedura civila, art. 1 alin. (1), (2) și (5), art. 7 alin. (4) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, raportate la dispozițiile art. 7 art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.”
Prin întâmpinarea depusă, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând următoarele:
„În context, față de cererea reclamantei, învederăm onoratei instanțe dispozițiile art. 33 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, potrivit cărora: „la data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului se face corespunzător tranșelor de vechime în muncă avute în luna decembrie 2010 pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale deținute, stabilindu-se clasa de salarizare și coeficientul de ierarhizare corespunzător acesteia".
De asemenea, potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice: „începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%", iar 1 potrivit alin. (2) al aceluiași articol: „începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, (...) care fac parte, potrivit legii, din salariul brut (...), astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții".
În aplicarea dispozițiilor legale și urmare a intrării în vigoare a Ordinului comun al ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al ministrului finanțelor publice nr._ privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, a fost emis Ordinul m.a.i. nr. 11/7509 din data de 26.01.2011 privind reîncadrarea în funcții a personalului Aparatului central al Ministerului Administrației și Internelor, domeniul administrație publică și stabilirea drepturilor salariale, precum și actele administrative individuale de reîncadrare în funcții și stabilirea drepturilor salariale corespunzătoare în anul 2011.
În acest sens, vă adresăm rugămintea de a respinge ca neîntemeiate susținerile reclamantei potrivit cărora „ordinul contestat este emis cu încălcarea prevederilor cuprinse în Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, norme aprobate prin Ordinul comun al ministrului muncii, familiei și protecției sociale și ministrul finanțelor publice nr._ " și „niciunul dintre actele normative menționate în preambulul și formula introductivă a ordinului necuprinzând reglementări referitoare la salariul de merit.
Pentru a dispune în acest sens, vă învederăm faptul că drepturile salariale ale reclamantei au fost determinate prin raportare la salariul de bază și celelalte elemente ale sistemului de salarizare stabilite corespunzător anului 2010, respectiv lunii octombrie 2010.
Astfel, unul dintre elementele cuprinse în salariul de bază aferent lunii octombrie 2010 în cazul reclamantei l-a reprezentat suma compensatorie cu caracter tranzitoriu, reglementată în anul 2010 potrivit dispozițiilor art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar.
În acest sens, cuantumul sumei compensatorii cuprinsă în luna octombrie 2010 în salariul de bază îl constituia cuantumul sumei reprezentând salariul de merit acordat în anul 2009 conform reglementărilor aplicabile în acea perioadă, precum și influențele rezultate prin aplicarea salariului de merit față de celelalte drepturi salariale acordate, potrivit reglementărilor legale în vigoare, respectiv sporul de vechime, indemnizația de dispozitiv, etc.
De menționat este faptul că, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (4) din O.U.G. nr. 1/2010: „salariile de merit stabilite în anul 2009 pe o perioadă care se întinde și în anul 2010 se introduc în salariul de bază până la expirarea perioadei pentru care au fost acordate. După această perioadă, se recalculează în mod corespunzător salariul de bază și celelalte sporuri calculate la acesta. începând cu anul 2010, acest drept nu se mai stabilește".
Regimul juridic aplicabil salariului de merit ca drept salarial în cazul funcționarilor publici, a fost reglementat în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 6/2007 (act normativ abrogat de Legea nr. 330/2009), conform cărora: „Pentru rezultate deosebite obținute în activitatea desfășurată ordonatorul de credite poate acorda, în limita a 20% din numărul de posturi corespunzătoare funcțiilor publice, prevăzut în statul de funcții, un salariu de merit lunar de până la 15% din salariul de bază, care face parte din acesta și care constituie baza de calcul pentru sporuri și alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de baza".
De asemenea, conform alin. (3) al aceluiași articol: „Funcționarii publici care beneficiază de salariul de merit se stabilesc, pe baza rezultatelor obținute în activitatea desfășurată în anul anterior, în luna ianuarie”.
Astfel, funcționarii publici care beneficiau de salariul de merit se stabileau, pe baza rezultatelor obținute în activitatea desfășurată în anul anterior, în luna ianuarie, după cum, în anumite condiții, salariul de merit acordat se menținea până la expirarea perioadei pentru care a fost stabilit, acesta reprezentând un drept salarial cu acordare temporară.
Pentru considerentele mai sus menționate, în mod temeinic și legal drepturile salariale reclamantei corespunzător anului 2010, emise în aplicarea Legii-cadru nr. 284/2010, a Legii nr. 285/2010, respectiv a Ordinului comun nr._ au fost stabilite prin eliminarea cuantumului sumei reprezentând salariul de merit și influențele acestuia, fapt consemnat potrivit art. 2 alin. (1) din actul administrativ contestat.
În ceea ce privește susținerile reclamantei referitoare la nerespectarea Directivei nr. 91/53 privind obligația angajatorului de a informa lucrătorii asupra condițiilor aplicabile contractului raportului de muncă, vă învederăm faptul că, potrivit art. 1 alin. (1) din actul normativ comunitar ant menționat: „Prezenta directivă se aplică fiecărui lucrător salariat care a încheiat un contract sau se într-un raport de muncă definit de legislația în vigoare a unui stat membru sau aflat sub incidența legislației în vigoare a unui stat membru".
În cazul reclamantei, este vorba despre stabilirea unor raporturi de serviciu, situație juridică distinctă și reglementată diferit în România față de regimul juridic al raporturilor de muncă.
Astfel, reclamanta este funcționar public numită în funcția publică prin act administrativ al conducătorului instituției, în conformitate cu dispozițiile art. 62 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Precizăm faptul că regimul juridic aplicabil funcționarilor publici este unul distinct reglementat expres de legiuitor prin lege organică, conform art, 73 alin. (3) lit. j) din Constituția României, republicată, potrivit unui statut special. Astfel, funcționarii publici sunt numiți în funcție prin act administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice, raportul juridic statuat între instituția angajatoare și funcționarul public fiind unul specific, de drept public, reglementat prin lege organică drept raport de serviciu, diferit față de raportul de muncă stabilit în legislației muncii cu caracter general, respectiv Legea nr. 53/2003, cu modificările și completările ulterioare.
Mai mult decât atât, trebuie precizat faptul că funcționarii publici nu încheie contracte individuale de muncă, drepturile și obligațiile acestora, precum și celelalte elemente specifice funcției publice fiind reglementate de legiuitor prin legea specială.
Față de aspectele anterior menționate, rugăm onorata instanță să constate faptul că prevederile actului normativ comunitar invocat în cuprinsul acțiunii nu sunt incidente în cauza dedusă judecății.
Totodată, învederăm faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. 5 alin. (1) din Directiva nr. 91/533/.CE: „Orice modificare a elementelor menționate la art. 2 alin. (2) și la art. 4 alin. (1) trebuie să facă obiectul unui document scris care va fi pus de către angajator la dispoziția lucrătorului cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de o lună de la data la care respectiva modificare are efect, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol: „documentul scris menționat la alin. (1) nu are caracter obligatoriu în cazul unei modificări a actelor cu putere de lege, a actelor administrative sau a altor norme obligatorii ori a convențiilor colective menționate în documentele la care se face referire la articolul 3, completate sau, după caz, în conformitate cu dispozițiile articolului 4 alineatul (1)", motiv pentru care apreciem că instituția noastră și-a respectat obligațiile legale cu privire la comunicarea actelor administrative individuale.”
La dosar au fost depuse înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 1 din Ordinul nr. II/7746/1.02.2011 emis de pârât (fila 15) începând cu data de 01.01.2011 reclamanta a fost reîncadrată în funcția publică de execuție referent clasa III grad profesional superior gradația 5, clasa de salarizare 42, la Direcția Generală pentru Relațiile cu Instituțiile Prefectului – Analize, sinteze și elaborare acte administrative din cadrul M.A.I. poziția 32 în statul de organizare, pentru care beneficia de un salariu de bază de 1520 lei.
În art. 2 al ordinului contestat se menționează că la stabilirea drepturilor prevăzute de art. 1 s-a eliminat suma de 279 lei reprezentând salariul de merit inclus în salariul de bază sau suma corespunzătoare salariului de merit inclusă în suma compensatorie, precum și influențele acesteia în anul 2010.
Potrivit disp. art. 1 alin. 1 și 2 din Legea nr. 285/2010 începând cu 1.01.2011 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază, indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010 se majorează cu 15%, iar cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte potrivit legii din salariul brut, solda lunară brută/ salariul lunar brut/ indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010 se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Verificând înscrisurile ce atestă drepturile salariale ale reclamantei în anul 2010 (fila 56) rezultă că aceasta nu a încasat salariu de merit, ci o sumă compensatorie, care ulterior a fost eliminată prin ordinul a cărui anulare se solicită.
Curtea constată că prevederile art. 6 alin.1 din OUG nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, nu se aplicau în cazul salariului de merit.
Regimul salariului de merit era stabilit, în cadrul aceluiași act normativ, la art. 5 alin. 4, unde se prevedea că „salariile de merit stabilit în anul 2009 pe o perioadă care se întinde și în anul 2010 se introduc în salariul de bază până la expirarea perioadei pentru care au fost acordate. După această perioadă, se recalculează în mod corespunzător salariul de bază și celelalte sporuri calculate la acesta. Începând cu anul 2010, acest drept nu se mai stabilește.”
Acestea sunt norme speciale, privind salariul de merit, în raport cu prevederile art. 6 alin.1 din OUG nr. 1/2010, care sunt norme cu caracter general. Potrivit principiului de interpretare, aplicabil în drept, specialia generalibus derogant (normele speciale derogă de la cele generale), salariul de merit nu putea fi inclus în suma compensatorie cu caracter tranzitoriu, regimul acestuia fiind reglementat prin dispoziții speciale.
Pe de altă parte, Curtea apreciază că nu pot fi reținute trimiterile pârâtului la prevederile OUG nr. 1/2010, în condițiile în care din actele dosarului nu rezultă că în privința reclamantei s-ar fi făcut aplicarea art. 5 alin. 4 din acest act normativ pentru anul 2010, iar începând cu 01.01.2011, OUG nr. 1/2010 a fost abrogată prin art. art. 39 lit. x) din Legea nr. 284/2010, astfel că nu mai putea constitui temei al actului administrativ atacat.
În consecință, reținând că nu există temei legal pentru eliminarea sumei compensatorii prin ordinul contestat, văzând și dispozițiile art. 18 alin. 1 și 3 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite acțiunea, va anula în parte Ordinul II/7746/2011 emis de pârât, care va fi obligat să emită un alt ordin privind reîncadrarea în funcția publică și stabilirea drepturilor salariale ale reclamantei pentru anul 2011, prin care în drepturile salariale să fie inclusă suma compensatorie de 279 lei, precum și să plătească reclamantei diferența de drepturi salariale în perioada ianuarie 2011 – la zi.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, solicitând instanței admiterea recursului și, rejudecând fondul cauzei să respingă acțiunea acestuia ca neîntemeiată.
Examinând actele dosarului, Curtea va admite recursul, pentru următoarele considerente.
Curtea a constatat că in fapt potrivit art. 1 din Ordinul nr. II/7746/1.02.2011 emis de pârât (fila 15) începând cu data de 01.01.2011 reclamanta a fost reîncadrată în funcția publică de execuție referent clasa III grad profesional superior gradația 5, clasa de salarizare 42, la Direcția Generală pentru Relațiile cu Instituțiile Prefectului – Analize, sinteze și elaborare acte administrative din cadrul M.A.I. poziția 32 în statul de organizare, pentru care beneficia de un salariu de bază de 1520 lei.
În art. 2 al ordinului contestat se menționează că la stabilirea drepturilor prevăzute de art. 1 s-a eliminat suma de 279 lei reprezentând salariul de merit inclus în salariul de bază sau suma corespunzătoare salariului de merit inclusă în suma compensatorie, precum și influențele acesteia în anul 2010.
Începând cu luna ianuarie 2010, întregul personal din sectorul bugetar încadrat în autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 2 alin. (1) și (3) din Legea-cadru nr. 330/2009 va fi reîncadrat corespunzător tranșelor de vechime în muncă și pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale avute la 31 decembrie 2009. La funcțiile de execuție unde s-a redus numărul de grade sau trepte profesionale, reîncadrarea personalului ale cărui grade sau trepte profesionale au fost eliminate se face la gradul sau treapta profesională imediat următoare celei eliminate, iar salarizarea se face cu menținerea salariilor avute la 31 decembrie 2009.
În cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 și cu prezenta ordonanță de urgență sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Această sumă se include în salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau indemnizația lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcție de acestea (art.6 alin. 1 din OUG nr.1/2010).
În cazul intimatei suma compensatorie în cuantum de 279 lei era reprezentată de cuantumul salariului de merit, precum și de influențele acestuia asupra celorlalte drepturi salariale care s-au acordat în luna decembrie 2009.
Curtea a mai constatat ca sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi (art.8 din Legea nr.285/2010).
Având în vedere si jurisprudența constantă a Curții de respingere a acțiunilor în cauzele nr._, nr._, nr._ ,_ ,_ învederată si de recurentă, văzând textele legale, Curtea va admite recursul, conform art. 312-315 cpciv.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta pârâtă M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR împotriva sentinței civile nr. 4154/20.06.2012 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu Intimata reclamantă U. M..
Modifică în tot sentința recurată în sensul că:
Respinge acțiunea ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 21.10.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
S. O. N. I. M.
V. C.
GREFIER,
F. V. M.
| ← Litigiu privind regimul străinilor. Sentința nr. 1487/2013.... | Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 808/2013.... → |
|---|
