Anulare act administrativ. Sentința nr. 3865/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3865/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-12-2013 în dosarul nr. 5338/2/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3865
Ședința publică din data de 04 decembrie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. V.
GREFIER: E. CHIRĂNUȘ
Pe rol, pronunțarea asupra cererii în contencios administrativ formulată de reclamanta ., în contradictoriu cu pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate, având ca obiect „anulare act administrativ”.
Cauza a rămas în pronunțare în ședința publică de la 13.11.2013, desfășurarea ședinței fiind consemnată în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 20.11.2013, 27.11.2013 și 04.12.2013, când a pronunțat următoarea sentință:
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curtii de Apel București - Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal la data de 30.07.2013, sub nr._ , reclamanta . a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate să se dispună următoarele:
- anularea Notificărilor nr. MS/FD/629/11.03.2013 și nr.DB 1268/13.03.2013 emise de CNAS ca răspuns la plângerea prealabilă formulată de subscrisa;
- pe cale de consecință, anularea actelor administrative prin care CNAS a comunicat subscrisei elementele pe baza cărora se calculează taxa clawback aferentă trimestrului IV al anului 2012, acte administrative materializat prin adresele MS/FD/446/31.01.2013 și MS/FD/602/11.02.2013;
- obligarea Autorității pârâte la plata cheltuielilor de judecată generate de prezentul litigiu.
În motivarea cererii, reclamanta a învederat în esență următoarele:
I. Aspecte prealabile
A. Prezentare succintă a cadrului legal incident în prezenta cauză
1.În luna octombrie a anului 2009, legiuitorul a introdus pentru prima dată în legislația națională plata taxei clawback în sarcina deținătorilor de autorizații de punere pe piață a medicamentelor („APP"). Mai exact, prin art. 363 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 104/2009, a fost instituită o „contribuție trimestrială" în sarcina deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, respectiv în sarcina persoanelor juridice care realizau încasări din comercializarea în România a medicamentelor, ca urmare a obținerii dreptului de comercializare direct de la deținătorul autorizației de punere pe piață a medicamentelor, respectiv de la persoana care a primit de la deținătorul autorizației de punere pe piață, direct sau indirect, dreptul de a transmite către terți dreptul de comercializare a medicamentelor în România.
2.În anul 2011, prin OUG nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, a fost modificat integral modul de calcul a taxei clawback, precum și categoria plătitorilor acestei taxe, limitând-o în mod expres la deținătorii de APP, independent de realizarea sau nu de către aceștia a încasărilor din comercializarea în România a medicamentelor respective.
3.Modul de calcul al contribuției introdus prin OUG nr. 77/2001 este bazat pe elemente ce nu pot fi controlate/nu depind în mod direct de niciunul dintre deținătorii de APP (deci nici de reclamantă), jucători pe piața pharma. Dimpotrivă, procentul „p" pe baza căruia se calculează această contribuție se calculează de către Autoritate pe baza unor indicatori macro (consumul total trimestrial de medicamente, respectiv bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate - „FNUASS" - și bugetul Ministerului Sănătății) raportați la întreaga piață a medicamentelor și, deci, la întreaga cantitate de medicamente comercializată în România într-un trimestru și suportate din FNUASS și bugetul Ministerul Sănătății.
4.Nici modificările recente ale legislației specifice (OG nr. 17/2012) nu au schimbat esența taxei clawback, păstrându-se caracterul incert și imprevizibil al acesteia, rezultat din raportarea taxei la indicatori macro, impersonali și imposibil de identificat.
5.Astfel, „taxa clawback" reprezintă încă o taxă a cărei natură juridică nu este identificată de către dispozițiile legale, de impozit - ceea ce ar presupune raportarea ei la activitatea agentului comercial, sau de taxă - ceea ce ar presupune un serviciu prestat în contrapartidă de către stat și care lipsește, ori de contribuție. Simpla denumire de „contribuție" (uneori dublată de aceea de „taxă"), în lipsa altor elemente definitorii, nu este suficientă pentru calificarea, în drept, a acestei sarcini pecuniare.
6.Imposibilitatea calificării regimului juridic concret/expres al „taxei clawback" se concretizează în:
- imposibilitatea contribuabililor de a înțelege și de a executa sarcina pecuniară ce le revine și de a trasa direcțiile propriului management financiar;
- imposibilitatea de a stabili, în mod generic, dacă existența acestei sarcini pecuniare se justifică sau nu/dacă această sarcină pecuniară este sau nu legitimă/constituțională.
B. Situația de fapt dedusă judecății
7.Reclamanta a învederat că este o companie înființată în anul 1994 în România, care activează în domeniul farmaceutic, cu precizarea că asigură/ oferă servicii medicale integrate, de marketing, cercetare, depozitare și distribuție, companiilor pentru care orientarea în aceste domenii este nepractică și ineficientă, prin stabilirea unor parteneriate pe termen lung. Reclamanta a mai precizat de asemenea că nu este însă producător de medicamente.
8.În vederea realizării obiectului său de activitate, reclamanta a devenit deținător al autorizațiilor de punere pe piață („APP") a unor medicamente incluse în programele naționale de sănătate, a unor medicamente cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, precum și a unor medicamente utilizate în tratamentul spitalicesc.
9.În data de 01.02.2013, reclamanta a primit de la C. Națională de Sănătate, prin e-mail, Adresa nr. MS/FD/446/31.01.2013 privind un pretins consum de medicamente pentru calculul și plata contribuției de tip clawback aferentă produselor pentru care subscrisa deținem APP pentru trimestrul IV al anului 2012. De asemenea, prin aceeași Adresă, CNAS a comunicat subscrisei și valoarea procentului „p" pentru trimestrul IV al anului 2012 - 13%.
10.În data de 11.02.2013, CNAS a transmis subscrisei Notificarea nr. MS/FD/602, „în completarea adresei CNAS prin care s-a comunicat consumul centralizat de medicamente pe trim. IV/2012", prin care a adus pretinse precizări conținutului adresei anterioare. Aceste precizări însă nu au fost în măsură să clarifice dacă în calculul elementelor din formula procentului „p" a mai fost inclus TVA.
11.La data de 11.02.2013, împotriva datelor comunicate de către C. Națională de Sănătate, precum șî împotriva Notificării nr. MS/FD/602, în temeiul art. 6 alin 1 din Ordonanța de Urgență nr. 77 din 21 septembrie 2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, astfel cum a fost ulterior completată prin Ordonanța de Urgență nr. 110 din 6 decembrie 2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile sănătății și protecției sociale („OUG nr. 77/2011"), reclamanta a înregistrat contestație administrativă/plângerea prealabilă.
12.În data de 11.03.2013, prin Adresa nr. MS/FD/629 și ulterior, prin Adresa nr. DB 1268/13.03.2013, CNAS a respins plângerea prealabila formulata de reclamantă, menținând actele administrative nelegale, anterior comunicate.
II. Nelegalitatea actelor administrative emise de CNAS
a) Calculul eronat al consumului de medicamente pentru trimestrul IV al anului 2012 - CNAS a inclus în lista transmisă reclamantei la data de 01.02.2013 produse ce nu au fost niciodată comercializate de aceasta în România.
13.CNAS a transmis în data de 01.02.2013 către reclamantă lista medicamentelor pretins consumate în trimestrul IV al anului 2012 pentru stabilirea valorii consumului aferent vânzărilor reclamantei, incluzând în această listă, în mod tendențios, valoarea unor produse ce nu au fost niciodată importate și/sau vândute de către eclamantă în România.
14.Astfel, în listele de produse transmise de CNAS, există o . produse (coduri comerciale - CIM) ce nu au fost niciodată importate și/sau comercializate în România de reclamantă:
Nr.CODObservațiiValoare (RON)
1.W54871001Această formă de ambalare nu a fost pusă pe piață771.36
2.W54872001Această formă de ambalare nu a fost pusă pe piață33-84
3.W54872002Această formă de ambalare nu a fost pusă pe piață158.66
4.W54872006Această formă de ambalare nu a fost pusă pe piață0.99
5.W55379001Această formă de ambalare nu a fost pusă pe piață114.84
6.W56879004Această formă de ambalare nu a fost pusă pe558.11
piață
7.W56879008Această formă de ambalare nu a fost pusă pe piață10.77
8.W56881003Această formă de ambalare nu a fost pusă pe piață76.49
9-W56882003Această formă de ambalare nu a fost pusă pe piață247.60
10.W57409002Această formă de ambalare nu a fost pusă pe piață61,950.96
11.W58851001Această formă de ambalare nu a fost pusă pe piață18.27
TOTAL63,941.89
15.Nici chiar Autoritatea emitentă a actelor administrative contestate nu are certitudinea corectitudinii datelor comunicate către reclamantă pentru trimestrul IV al anului 2012. Astfel, prin Adresa nr. MS/FD/629/11.03.2013, CNAS arată faptul că: „În ceea ce privește sesizarea dumneavoastră privind unele neconcordanțe între datele pe care le dețineți și consumul centralizat de medicamente comunicat de CNAS, pentru trim. IV2012, conform datelor înregistrate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, apreciem faptul că ați sesizat aceste aspecte și vă facem cunoscut că la nivelul sistemului de asigurări sociale de sănătate se efectuează verificări pentru a identifica prin direcțiile de specialitate certitudinea din raportările care cuprind aceste date."
16.În aceste condiții, consumul de medicamente pentru trimestrul IV al anului 2012 a fost, cu certitudine, stabilit în mod eronat de CNAS.
17.Or, potrivit dispozițiilor art. 3 alin. 1 din OUG nr. 77/2011: „Contribuția trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție."
18.Așadar, orice eroare strecurată în calculul consumului de medicamente al deținătorului de APP duce, fără tăgadă, la greșita stabilire a cuantumului taxei clawback pe care eclamanta trebuie să o plătească în trimestrul IV al anului 2012.
b) Erorile strecurate în calculul consumului reclamantei (și al altor deținători de APP) pentru trimestrul IV al anului 2012 se reflectă în consumul total trimestrial de medicamente (CTt).
19.Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. 2 din OUG nr. 77/2011: „Procentul "p" se calculează astfel:
p = [(CTt - BAt)/ CTt] x 100,unde:
CTt = consumul total trimestrial de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;
BAt = bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, calculat prin împărțirea la 4 a bugetului anual aprobat inițial prin legea bugetului de stat.
20.Este important de menționat faptul că nu numai lista cu medicamente primite de reclamantă de la CNAS este eronată, ci și listele ce vizează alți deținători de APP (atat pentru trimestrul IV, cat si pentru trimestrele I, II și III ale anului 2012). Dovadă a acestui fapt stau chiar cauzele similare până la identitate recent soluționate de Curtea de Apel București/Înalta Curte de Casație și Justiție, în care instanța a dispus anularea și/sau suspendarea executării actelor administrative emise de CNAS, acte ce includ și listele greșite cu medicamente, precum si cele aflate in curs de soluționare pe rolul acestei instanțe.
21.Astfel, valoarea consumului de medicamente aferent fiecărui deținător de APP se însumează pentru a se stabili consumul total trimestrial de medicamente (CTt), element din formula de calcul a procentului p.
22.Erorile strecurate în listele cu medicamente comunicate de CNAS nu fac altceva decât:
•să conducă la o valoarea eronată a consumului de medicamente al fiecărui deținător de APP, în parte;
•să conducă la o valoare eronată a elementului CTt (CTt = suma valorilor consumului de medicamente pentru fiecare deținător de APP) din formula de calcul a procentului „p";
•pe cale de consecință, însăși valoarea procentului „p" să fie comunicată în mod greșit reclamantei și celorlalți participanți de pe piața pharma;
•iar, mai departe și mult mai grav, aceste erori conduc la stabilirea eronată/artificială a cuantumului taxei clawback datorată de reclamată (și ceilalți deținători de APP) pentru trimestrul IV al anului 2012, la un nivel nejustificat de mare, care prejudiciază grav patrimoniul reclamatei.
c) Baza de calcul a taxei clawback include în mod eronat adaosul comercial al distribuitorilor și farmaciilor
23.Potrivit dispozițiilor OUG nr. 77/2011 astfel cum a fost ulterior completată și modificată, taxa clawback sau „contribuția trimestrială" - astfel cum legiuitorul denumește această obligație fiscală - se calculează prin aplicarea procentului „p" la valoarea consumului de medicamente, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție. Cu alte cuvinte, baza de calcul a taxei (care, în mod neconstituțional, include și TVA chiar și ulterior modificărilor legislative și emiterii Deciziei CCR nr. 39/2013) este dată exclusiv de valoarea consumului de medicamente aferent vânzărilor respectivului deținător de APP.
24.Este, însă, esențial de menționat faptul că valoarea comunicată de CNAS prin Notificare, ca fiind „valoarea consumului de medicamente aferent vânzărilor plătitorului de contribuție" nu este valoarea aferentă prețurilor de producător, astfel cum acestea au fost avizate de Ministerul Sănătății, singurele prețuri cunoscute și care pot fi avute în vedere de deținătorul de autorizație de punere pe piață, pentru a-și previziona activitatea, ci este valoarea totală suportată din Fondul Național Unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății în legătură cu respectivele medicamente, valoare care include, pe lângă TVA, adaosul comercial de distribuție și adaosul comercial de farmacie, componente de preț necunoscute deținătorului de APP și care fac imposibilă previzionarea activității acestuia.
25.Astfel, baza de calcul a contribuției trimestriale este determinată prin raportare la prețul final al medicamentelor, practic de ultimul agent economic din lanțul de distribuție, deși taxa este suportată de către deținătorul de APP, care, în unele cazuri este agentul economic care pune produsul pe piață, respectiv este primul agent economic din lanțul de distribuție, în alte cazuri deținătorul de APPs neavând nici măcar acest rol în lanțul de distribuție.
26.Acest fapt determină un consum care depășește cu mult [aproximativ 27% (raportat la consum comunicat cu TVA) sau 21% (raportat la valoarea consumului comunicat fără TVA), respectiv 1,920,684.49 RON (față de consumul comunicat cu TVA) sau 1,336,521.81 RON (față de valoarea consumului comunicat fără TVA)] consumul aferent vânzărilor reclamantei, în calitate de deținător al autorizațiilor de punere pe piață.
27.În aceste condiții, apare cu claritate faptul că baza de calcul a taxei clawback este mult supradimensionată, dobândește un caracter imprevizibil și excede în mod obiectiv controlului agentului economic, punându-1 în imposibilitate de a înțelege sarcina fiscala, incluzând componente asupra cărora deținătorii de APP (reclamanta, în speță) nu au nici un control.
28.Practic, în acest sistem de calcul, deținătorii de APP suportă și o taxă aferentă adaosurilor comerciale ce sunt stabilite de/ ce aparțin altor entități juridice, ceea ce este contrar principiului justei așezări a sarcinilor fiscale instituit de art. 56 alin. (2) din Constituție, care trebuie interpretat în sensul că un contribuabil poate fi obligat să suporte numai sarcini fiscale aferente propriei activități ori unor beneficii proprii.
29.Acest efect este cu atât mai grav cu cât procentul efectiv aplicat nu este cunoscut agentului economic înaintea derulării activității pentru a-1 ajuta să își previzioneze activitatea, ci este comunicat cu caracter retroactiv, punându-1 în imposibilitate de a-și mai redresa activitatea.
30.Mai mult decât atât, întrucât în lanțul de distribuție nu doar titularii de APP beneficiază de decontări ale costului medicamentelor de la FUNASS și din bugetul Ministerul Sănătății, ci și alți participanți din piață (inclusiv), rezultă că prevederile legale existente, distribuind sarcina fiscală exclusiv asupra unor participanți la acest circuit, ridică o problemă de constituționalitate din perspectiva art. 16 din Legea fundamentală, prin omisiunea de a tratata în mod egal situații juridice care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite.
d) Alte indicii de nelegalitate a actelor administrative contestate
31.Potrivit art. 5 alin. 7 din OUG nr. 77/2011: „C. Națională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului, consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate."
32.În Notificarea transmisă inițial reclamantei nu a fost precizată valoarea totală a consumului de medicamente și nici cantitatea acestora, ci a fost anexată doar o înșiruire de medicamente și pretinse valori (înșiruire care, așa cum s-a arătat anterior, conține și medicamente ce nu sunt comercializate de reclamantă).
33.În aceste condiții, necunoscându-se valoarea totală a consumului (o eventuală valoare asumată de Autoritatea emitentă) și nici cantitățile de medicamente la care s-a raportat Autoritatea în calculele sale, reclamanta nu poate verifica corectitudinea acestora și, mai departe, nu poate verifica dacă taxa claw back, astfel rezultată, reflectă sau nu realitatea activității sale de pe piața pharma.
34.În lipsa acestor elemente de verificare, nu se poate stabili nici dacă valorile transmise pentru fiecare medicament în parte respectă prevederile art. 7 din OG nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, respectiv dacă elementele CTt și BAt ce intră în formula de calcul a procentului „p", includ sau nu TVA.
35.Sub acest aspect, trebuie menționat faptul că Notificarea primită de reclamantă în data de 11.02.2013 nu vine să clarifice acest aspect.
36.Dimpotrivă, din modul de redactare a acestei din urmă Notificări, nu se poate stabili dacă procentul „p" a fost calculat și prin raportare la dispozițiile art. 7 alin.2 din OG nr.17/2012, respectiv dacă în calculul elementelor din formula procentului „p" a mai fost inclus TVA.
Această concluzie a reclamantei este susținută pe împrejurarea că Autoritatea a reținut următoarele: „Valoarea procentului „p" pentru trimestrul IV 2012 comunicată, a fost deja calculată potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare." „În ceea ce privește consumul de medicamente pentru trimestrul IV 2012 suportat din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății aferent vânzărilor plătitorului de contribuție pentru medicamentele din lista depusă pentru care se datorează contribuția trimestrială, acesta a fost comunicat în conformitate cu prevederile legale în vigoare la data comunicării, respectiv Ordonanța de Urgență nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare."
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2005, art. 6 alin. 5 din OUG nr. 77/2011, art 3631 din Legea nr. 95/2006, art. 31 și 9 din OUG nr. 77/2011, art. 137 și urm. din Codul Fiscal, prevederile Directivei nr. 112/2006, precum și principiile de drept aplicabile în cauză.”
Prin întâmpinarea depusă, pârâta a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
La dosar au fost depuse înscrisuri.
Deliberând asupra excepției inadmisibilității acțiunii, invocată din oficiu, Curtea apreciază că aceasta este întemeiată, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.
Curtea constată că obiectul acțiunii îl constituie anularea actului ce conține valorile vânzărilor de medicamente (adresa nr. MS/FD/446/31.03.2013 – fila 15) și a adresei nr. MS/FD/602/11.02.2013 (fila 19) care o precizează pe prima, acte trimise în format electronic, conform art. 5 alin. 7 din OUG nr. 77/2011. Se solicită, de asemenea, anularea adreselor nr. MS/FD/629/11.03.2013 (fila 74) și nr. DB1268/13.03.2013 (fila 79) prin care s-a răspuns contestațiilor administrative formulate de reclamantă.
Curtea apreciază că actele ce fac obiectul acțiunii în anulare nu sunt acte administrative, în condițiile în care, din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 6 alin. 2 din OUG nr. 77/2011, rezultă că această calitate o are numai actul prin care se soluționează contestația administrativă formulată de deținătorii autorizațiilor de punere pe piață.
Curtea constată că prin adresele nr. MS/FD/629/11.03.2013 și nr. DB1268/13.03.2013, CNAS nu a soluționat contestațiile administrative formulate de către reclamantă – nu se menționează admiterea ori respingerea contestației și nu se răspunde în concret aspectelor sesizate în cuprinsul acesteia. În opinia Curții, aceste din urmă adrese au caracterul unei corespondențe administrative, dat fiind că în cuprinsul lor autoritatea exprimă un punct de vedere cu privire la modul de interpretare a unor dispoziții legale. Aceasta înseamnă că respectivele adrese nu produc efecte juridice și, ca urmare, nu au caracterul unor acte administrative.
Împrejurarea că art. 6 alin. 5 din OUG nr. 77/2011 prevede posibilitatea contestatorului de a se adresa instanței de contencios administrativ ulterior comunicării actului administrativ sau la expirarea termenului de soluționare a contestației administrative nu înseamnă că acesta poate ataca direct în fața instanței de contencios administrativ datele comunicate în format electronic, conform art. 5 alin. 7 din OUG nr. 77/2011, ci că, în măsura în care (precum în speță) autoritatea refuză să emită actul administrativ prevăzut de art. 6 alin. 2 din același act normativ, contestatorul poate solicita instanței obligarea CNAS la emiterea actului administrativ de soluționare a contestației, numai acesta putând face obiectul acțiunii în anulare întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004.
Față de aceste împrejurări, Curtea va respinge acțiunea reclamantei ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta ., cu sediul ales la SCA N. D. Kingston Petersen, în București, ..1A, Bucharest Business Park, ., sector 1, în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în București, Calea Călărașilor nr.284, ., ca inadmisibilă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.12.2013.
PREȘEDINTEGREFIER
D. C. V. E. Chirănuș
Red.DV, tehnored.EC/4 ex.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 611/2013. Curtea de... | Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 1956/2013.... → |
|---|
