Anulare act administrativ. Sentința nr. 2522/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2522/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-09-2013 în dosarul nr. 6925/2/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2522
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 11.09.2013
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE: A. V.
GREFIER: R. B.
Pe rol fiind soluționarea cererii în contencios administrativ formulată de reclamanta L. – P. S.A. în contradictoriu cu pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate, având ca obiect „anulare act administrativ”.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 04.09.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când Curtea, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 11.09.2013, când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal sub nr._, la data de 07.09.2012, reclamanta L. – P. S.A. a chemat în judecată pe pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea notificării nr. DG/1971/31.07.2012 transmise de către CNAS, în temeiul art. 31 alin. (3) și a art. 5 alin. (7) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 77 /2011 prin care i-au fost comunicate datele necesare în vederea stabilirii și achitării contribuției clawback aferente trimestrului II al anului 2012.
În esență, se arată că a solicitat anularea actului atacat întrucât acesta este manifest nelegal, aceasta deoarece elementele din formula de calcul sunt afectate de numeroase erori, iar unul dintre acestea lipsește cu desăvârșire. Astfel, notificarea conține numeroase erori privind includerea în lista medicamentelor a unor medicamente care nu au fost vreodată comercializate în România, care nu aveau cum să fie comercializate in perioada aferentă pentru că aveau data de valabilitate expirată sau care nu sunt incluse în lista de medicamente compensate. In plus, în lipsa anulării actului vizat de prezenta cerere, situația creată ar încălca Convenția Europeană a Drepturilor Omului pentru că este nelegală și lipsită de proporționalitate; lipsa de proporționalitate a ingerinței rezultă din mai multe elemente: cuantumul exorbitant al taxei atât prin raportare la cifra de afaceri efectivă (cea 47% din cifra de afaceri care in trimestrul al doilea 2012 a fost de 19.894.553 lei) cât și cuantumul propriu-zis (peste 9,4 milioane RON); taxa este calculată nu la prețul de vânzare al medicamentelor de către L., ci la prețul de compensare, incluzând astfel toate adaosurile comerciale din lanțul de distribuție (L. plătește o taxă pentru profitul distribuitorilor); pentru același motiv, L. plătește o taxă la TVA (TVA-ul este prevăzut expres de OUG 77/2011 ca intrând în calculul valorii de compensare1); în plus, statul își stabilește absolut discreționar, netransparent și imprevizibil limita pe care o suportă în compensare aruncând pre umerii plătitorilor taxei sume nerezonabile și disproporționate.
În sfârșit, neconcordanțele și erorile CNAS privesc nu doar L., ci și restul jucătorilor din piață, astfel încât suma totală de compensat este greșit determinată. De aceea, reclamanta a considerat că obligația financiară privind plata taxei calculată în baza notificării este de natură să încalce garanția consacrată de art. 1 al Protocolului nr. 1 pentru ca „(...) impune persoanei în cauză o sarcină excesivă sau aduce atingere în mod fundamental situației sale financiare".
În motivarea acțiunii, sub aspectul criticilor de nelegalitate, se arată următoarele:
Cu titlu prealabil, s-a precizat de către reclamantă faptul că includerea, de către CNAS, a unor sume care, în mod real, nu au fost și nu au putut fi decontate din fonduri publice pentru acoperirea consumului de medicamente compensate în trimestrul II al anului 2012, respectiv lipsa datelor privind consumul pe întreg anul 2011 viciază - sub aspectul legalității - atât informațiile care permit stabilirea elementului „Vit", cât și a elementului „Vitr".
1) Elementul „ Vit" - importanța cifrelor privind trimestrul II din 2012
Valoarea elementului Vit respectiv valoarea vânzărilor individuale trimestriale de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, rezultă dintr-o listă ce cuprinde datele privind consumul înregistrat în trimestrul II 2012 (consumul de medicamente compensate pentru care L. este deținător de autorizație de punere pe piață ori reprezentant legal al deținătorului de autorizație de punere pe piață și care s-a suportat din Fondul unic de asigurări sociale de sănătate). Întrucât notificarea menționată mai sus include în valoarea consumului de medicamente suportat din Fond - valoare care constituie un indice în formula de calcul a contribuției clawback - sume care nu au fost sau, după caz, nu puteau fi decontate din fonduri publice pentru finanțarea consumului de medicamente compensate în trimestrul II al anului 2012, acest act administrativ este nelegal, fiind contrar art. 1 și 31 din Ordonanță, motiv pentru care se impune revocarea notificării de către CNAS.
2) Elementul „ Vitr" - importanța cifrelor privind anul 2011
Valoarea elementului Vitr se calculează, potrivit prevederilor OUG 77 /2011 prin raportarea vânzărilor de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuție pe anul 2011 la totalul vânzărilor de medicamente, ce se suportă, potrivit legii, din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, aferente aceluiași an, și înmulțirea rezultatului cu valoarea vânzărilor totale trimestriale de referință de 1.425 milioane lei.
Pentru a realiza această operațiune de calcul, CNAS trebuie să notifice contribuabililor informațiile necesare, în speță valoarea vânzărilor de medicamente individuale din anul 2011, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății. în speță notificarea atacată nu cuprinde aceste informații astfel încât reclamanta nu poate să calculeze, să declare și să achite contribuția clawback.
A. Anul 2011: nelegalități ce afectează elementul „Vitr"
În data de 5 mai 2012, L. a primit pe cale electronică din partea CNAS, o notificare cuprinzând indicii „VTt" și „Vif" aferenți primului trimestru al anului 2012, precum și informații având ca obiect valoarea vânzărilor de medicamente individuale din anul 2011, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății și necesare calculării valorii vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui plătitor de contribuție.
Ca urmare a multiplelor vicii de legalitate ale acestei notificări, L. a formulat contestație administrativă împotriva acesteia solicitând în același timp și suspendarea, cerere ce a fost admisă prin sentința civilă nr. 3806/06.06.2012 pronunțată în dosarul_ de către Curtea de Apel București care a dispus suspendarea executării notificării electronice din 5 mai 2012 până la pronunțarea instanței de fond cu privire la legalitatea acestui act administrativ.
In consecință, ca urmare a suspendării notificării din 5 mai 2012, nu există la momentul actual niciun act administrativ emis de CNAS care să cuprindă informațiile necesare calculării indicelui „Vitr" și care să producă efecte juridice. În aceste condiții, pentru ca L. să poată determina valoarea taxei clawback, CNAS ar fi trebuit să includă în notificarea ce face obiectul prezentei contestații valorile necesare calculării indicelui „Vitr" or acest lucru nu a avut loc, notificarea cuprinzând doar valorile indicilor „VTt" și „Vit".
In subsidiar, reclamanta a arătat că, chiar făcând abstracție de hotărârea Curții de Apel București prin care a fost suspendată notificarea din 5 mai 2012, din examinarea informațiilor comunicate prin aceasta din urmă cu privire la vânzările individuale ale reclamantei în anul 2011, rezultă două categorii principale de elemente de nelegalitate, elemente care viciază în mod limpede datele necesare la calculul indicelui „Vitr".
In primul rând, vicii de legalitate decurgând din lipsa de conformitate dintre informațiile cuprinse în notificarea din 5 mai 2012 (vizată prin prezenta - adică informațiile privind vânzările individuale realizate de către reclamanta în tot cursul anului 2011), și informațiile cuprinse în notificările CNAS din datele de 11, respectiv 17 februarie 2011 privind vânzările efectuate de către reclamantă în trimestrul IV al anului 2011 (Anexele 3 și 4 la prezenta); altfel spus, sunt neconcordante între informațiile furnizate de CNAS pentru trimestrul IV din 2011 în două serii de notificări succesive (1).
In al doilea rând, vicii de legalitate decurgând din chiar conținutul informațiilor privind vânzările individuale realizate de către reclamantă în tot cursul anului 2011 (informații cuprinse în notificarea din 5 mai 2012) (2).
1) Neconcordantele în informațiile furnizate succesiv de către pârâta CNAS
Astfel cum a indicat în prezentarea situației de fapt, în data de 11, respectiv 17 februarie 2012, L. a primit din partea CNAS o notificare privind plata contribuției clawback datorată pentru trimestrul IV al anului 2011 (Anexele 3 și 4). În cuprinsul acestor notificări, CNAS a indicat în mod detaliat lista medicamentelor și volumul consumului aferent fiecăruia dintre acestea, raportat la perioada de referință (trimestrul IV 2011).
Prin notificarea din 5 mai 2012, CNAS a comunicat reclamantei, între altele, valoarea vânzărilor individuale aferente anului 2011, în întregul său. Această informație are rolul de a permite stabilirea indicelui „Vitr" prevăzut de art. 31 din OUG nr. 77/2011 și individualizarea, pe această cale, a cuantumului taxei clawback datorate.
Or, în condițiile în care prin notificarea din 5 mai 2012, s-au comunicat reclamantei date privind volumul vânzărilor individuale de medicamente aferent întregului an 2011, rezultă că, în mod firesc, în aceasta din urmă ar fi trebuit să figureze integral medicamentele care figurau în notificarea aferentă numai trimestrului IV al anului 2011. Justificarea este una simplă: sub aspectul informațiilor privitoare la anul 2011, există un raport de la parte Ia întreg între notificarea aferentă trimestrului IV al anului 2011 (care face referire la vânzările aferente numai acestei perioade de referință) și notificarea aferentă trimestrului I al anului 2012 (în care figurează volumul total al vânzărilor individuale din anul 2011, așadar in toate cele 4 trimestre ale acestuia).
In realitate, din examinarea comparativă a celor două notificări, rezultă că nu toate mențiunile cuprinse în notificarea aferentă trimestrului IV al anului 2011 se regăsesc în lista vânzărilor individuale totale pe anul 2011 din notificarea din 5 mai 2012.
Cu titlu de exemplu, în notificarea din 11 februarie 2012 figurează ca și produse vândute în mod efectiv și real pe piață în cursul trimestrului IV al anului 2011 medicamentele având următoarele coduri comerciale (cod CIM): W_; W_; W_; W_; W_; W_. în schimb, în notificarea din 5 mai 2012, nici unul dintre medicamentele având aceste coduri comerciale nu mai figurează în lista având ca obiect valoarea vânzărilor individuale aferente anului 2011, în întregul său.
Or, în aceste condiții, rezultă o situație paradoxală, în sensul că într-o primă notificare (din luna februarie 2012) care vizează doar o parte a activității reclamantei în anul 2011 figurează anumite medicamente ca fiind efectiv vândute în anul 2011, în timp ce într-o notificare subsecventă (notificarea din 5 mai 2012), care fac referire la întregul an 2011 (așadar inclusiv la perioada cronologică acoperită de prima notificare), respectivele medicamente nu mai figurează.
Așadar, întrucât notificarea din data de 5 mai 2012 cuprinde informații care contrazic în mod evident un act administrativ anterior emis de către CNAS (notificarea din 11 februarie 2012), act care până la anularea sa de către instanță se bucură de prezumția de validitate, rezultă că notificarea atacată este nelegală.
2) Viciile de legalitate decurgând din conținutul notificării atacate și privitoare la vânzările individuale realizate de către reclamantă în tot cursul anului 2011
Întrucât notificarea transmisă reclamantei în data de 5 mai 2012 include în vânzările individuale realizate de către reclamantă în tot cursul anului 2011 sume nereale, acest act administrativ este contrar art. 1 și 3 din Ordonanță, fiind, în consecință, nelegal.
Astfel, în primul rând, în lista cuprinsă în aceste notificări se regăsesc medicamente pe care L. nu le-a comercializat niciodată în România, deși s-a obținut autorizație de punere pe piață. Cu titlu de exemplu, sub codul de produs W55106005, în listă se regăsește medicamentul VIVOKAR 10 mg, a cărui comercializare a determinat, potrivit notificării CNAS, decontări din Fond în cursul anului 2011. Or, reclamanta nu a pus niciodată pe piața internă acest produs. Un alt exemplu de produs necomercializat de reclamantă în România, dar inclus pe lista cuprinsă în notificările CNAS, este medicamentul cu codul W55881001 (CECLOZONE 250mg/5ml), pentru care, potrivit notificărilor, s-ar fi decontat din Fond suma de 1.867,58 lei. Un alt exemplu est cel al produsului ACICLOVIR OZONE 200 mg (cod W_), pentru care, potrivit notificării atacate, s-ar fi decontat în cursul anului 2011 suma de 15.463,46 lei, deși acest produs nu a fost niciodată comercializat de către reclamanta. Aceeași este și situația produselor AMOXICILINA FORTE 500 mg (cod W_), CEFALEXIN LPH 500mg (cod W_), CIPROFLOXACINA LPH 500 mg (cod W_) etc. Asemenea erori repetate, cuprinse în notificarea transmisă reclamantei, conduc la majorarea considerabilă, cu sume care nu au fost în mod real suportate din fondurile publice, a indicilor de calcul ai contribuției și, implicit, a contribuției înseși.
În al doilea rând, în lista care se regăsește în notificare sunt indicate medicamente care, deși au fost comercializate de reclamanta în trecut, nu au mai fost puse pe piața din România de către L. în anul 2011, iar față de data punerii pe piață a ultimelor loturi, aceste produse aveau valabilitatea expirată în anul 2011, neputând fi, așadar, vândute prin farmacii în această perioadă. În consecință, nu a putut exista un consum real al acestor produse în cursul anului 2011, astfel că, în mod firesc, nu au putut exista nici decontări, din fonduri publice, pentru un asemenea consum.
Astfel, de exemplu, în lista comunicată reclamantei prin notificarea din data de 5 mai 2012 se regăsește produsul GLIBENCLAMID LPH 1,75 mg (cod W_), însă ultimele loturi ale acestui produs, puse pe piață de reclamantă, și-au încetat valabilitatea încă din anul 2010. Numeroase alte produse incluse în lista comunicată reclamantei au avut termenul de valabilitate expirat la începutul anului 2011 și nu puteau face obiectul consumului în această perioadă (menționăm, cu titlul de exemple, produsul GLIMEPIRID LPH 2mg -cod W42242001, pentru care ultima . și pusă pe piață a avut termen de expirare anul 2010, produsul GLICLAZID MR LPH 30 mg - cod W_ sau produsul GLIFORMIN (R) - cod W_, pentru care valabilitatea ultimelor loturi puse pe piață de reclamanta a expirat încă din 2010). Indiferent de sursa acestor erori - declararea greșită a consumului de medicamente compensate de către farmacii, unități sanitare cu paturi sau centre de dializă, ori prelucrarea greșită a datelor de către CNAS - urmare a acestora, indicatorii necesari pentru calcularea contribuției au fost, contrar dispozițiilor legale aplicabile, majorați substanțial.
In al treilea rând, în lista comunicată reclamantei se regăsesc medicamente pentru care L. P. nu este nici deținător de autorizație de punere pe piață, nici reprezentant legal al deținătorului autorizației de punere pe piață (în sensul art. 2 din Ordonanță). Astfel, în listă se regăsesc produse pentru care nici reclamanta, nici societatea Ozone Laboratories P. (în cadrul căreia reclamanta deține calitatea de acționar majoritar) nu sunt deținători ai autorizației de punere pe piață sau reprezentanți legali ai deținătorului autorizației de punere pe piață. Aceasta este situația, spre exemplu, a produsului SERTRALIN 50 mg, în privința căruia extrasul de pe site-ul oficial al Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale confirmă cele susținute.
In raport cu aspectele învederate în prezenta contestație, notificarea transmisă reclamantei, pe cale electronică, în data de 5 mai 2012 este manifest nelegală întrucât prin acest act administrativ s-a calculat și raportat, cu titlul de valori ale consumului de medicamente compensate suportate din Fondul unic de asigurări de sănătate în anul 2011, sume fictive, care nu au determinat și nu pot determina, în mod real, decontări din fonduri publice.
Or, acestea determină unul din elementele esențiale pe baza căruia se calculează taxa. Așa fiind, notificarea menționată anterior este contrară art. 1 și 31 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 77/2011, fiind necesară suspendarea efectelor acesteia.
B. Trimestrul II din anul 2012: nelegalități ce afectează elementul „Vit"
Un alt element al formulei de calcul al taxei - Vit - este determinat pe baza cifrelor privind consumul suportat de valoarea vânzărilor individuale trimestriale de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății. Ca și în cazul precedent, există informații ce nu corespund realității, astfel cum detaliem în cele ce urmează.
Astfel, în primul rând, în lista cuprinsă în notificare se regăsesc medicamente pe care L. nu le-a comercializat niciodată în România, deși s-a obținut autorizație de punere pe piață pentru acestea. De exemplu, sub codul de produs W55174001, în listă se regăsește medicamentul SERTRALIN lOOmg, a cărui comercializare a determinat, potrivit notificării CNAS, decontări din Fond în cursul trimestrului II 2012 în cuantum de 1373,01 RON . Or, reclamanta nu a pus niciodată pe piața internă acest produs.
Un alt exemplu de produs necomercializat de reclamantă în România, dar inclus pe lista cuprinsă în notificarea CNAS, este medicamentul cu codul W55745001 - CEFALEXIN LPH 500mg, pentru care, potrivit notificărilor, s-ar fi decontat din Fond suma de 571,93 RON. Aceeași situație există și în privința produsului CIPROFLOXACINA LPH 500mg - cod W55744001, înregistrată în listă cu o pretinsă valoare decontată de 516,25 RON, dar necomercializată în România de reclamantă, situație identică și pentru medicamentul AMOXICILINA FORTE 500mg - cod W55177001, valoarea decontată fiind de 466,61 RON). Asemenea erori repetate, cuprinse în notificarea transmisă reclamantei, conduc la majorarea considerabilă, cu sume care nu au fost în mod real suportate din fondurile publice, a bazei de calcul al contribuției și, implicit, a contribuției înseși.
În al doilea rând, în lista care se regăsește în notificare sunt indicate medicamente care, deși au fost comercializate de reclamantă în trecut, nu au mai fost puse pe piața din România de către L. în anul 2012, iar față de data punerii pe piață a ultimelor Ioturi, aceste produse aveau valabilitatea expirată în trimestrul II 2012, neputând fi, așadar, vândute prin farmacii în această perioadă. In consecință, nu a putut exista un consum real al acestor produse în cursul trimestrului I 2012, astfel că, în mod firesc, nu au putut exista nici decontări, din fonduri publice, pentru un asemenea consum.
S-a exemplificat în acest sens situația următoarelor medicamente: SIMVASTATIN LPH 80mg - cod W52432001 pentru care se indică o valoare decontată de 2982,95 RON; VENLAFAXINA LPH 75mg - cod W42661001, valoare decontată 3811,28 RON; GLIMEPIRID LPH 3mg - cod W42243001, valoare decontată 1355,26 RON; KETALGON 200mg - cod W53976001, valoare decontată 1093,25 RON; FENOFIBRAT LPH 200 mg - cod W13125001, valoare decontată 569,49 RON. Numeroase alte produse incluse în lista comunicată reclamantei au avut termenul de valabilitate expirat în perioada de referință respectiv trimestrul II al anului 2012 și nu puteau face obiectul consumului în această perioadă. Indiferent de sursa acestor erori - declararea greșită a consumului de medicamente compensate de către farmacii, unități sanitare cu paturi sau centre de dializă, ori prelucrarea greșită a datelor de către CNAS - urmare a acestora, baza de calcul a contribuției a fost, contrar dispozițiilor legale aplicabile, majorată substanțial.
În al treilea rând, în lista comunicată reclamantei se regăsește un medicament, AMPICILINA FORTE LPH 500mg - cod W55733001, valoare decontată 1508,28 RON, care nu se regăsește pe lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații în tratamentul ambulatoriu, cu sau fără contribuție personală, pe baza de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, listă în vigoare în perioada de referință astfel cum a fost modificată prin Ordinul Președintelui CNAS nr. 82/30.03.2012
În fine, sumele indicate în lista transmisă reclamantei de către CNAS ca fiind suportate din fondurile publice corespund unor cantități de produse mai mari decât cele comercializate prin farmacii sau consumate în unități sanitare cu paturi ori în centrele de dializă, în aceeași perioadă de referință (trimestrul II 2012), raportate prin studiile de piață efectuate de societatea CEGEDIM România (Anexa 10). In mod firesc, din Fondul național unic de asigurări de sănătate nu pot fi compensate sume corespunzătoare unor cantități de medicamente mai mari decât cele consumate în mod real, astfel încât împrejurarea menționată relevă cu claritate existența unor erori în lista transmisă reclamantei. Or, prin aceste erori, reclamantei i se impută o contribuție mai mare decât cea care ar rezulta din aplicarea corectă a dispozițiilor Ordonanței.
Cu privire la motivul de nulitate legat de faptul că, în lipsa anulării notificării atacate, se încalcă CEDO
Este dincolo de orice îndoială că stabilirea și încasarea unei taxe reprezintă o ingerință în dreptul la respectarea bunurilor protejat de articolul 1 al Protocolului nr. 1 al Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale (CEDO). Textul clar al alineatului 2 al articolului din Protocolul nr. I este aplicat în acest de o jurisprudență constantă .
Orice ingerință în dreptul la respectarea bunurilor trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim și să respecte un raport de proporționalitate cu scopul urmărit. În cazul de față, așa cum s-a demonstrat anterior, ingerința nu este prevăzută de lege, actul administrativ vizat fiind nelegal. Dincolo de aceste aspecte, ingerința nu este nici proporțională cu scopul urmărit pentru mai multe motive, pe care le vom tratat pe scurt în cele ce urmează.
În primul rând, trebuie subliniat faptul că sumele ce reprezintă baza de calcul a taxei clawback includ:
-toate adaosurile lanțului de distribuție de la producător până la vânzarea propriu-zisă către pacient în farmacii sau spitale; (în industrie pot exista lanțuri lungi - distribuitori naționali - regionali - zonali - locali - farmacii);
-TVA (fiind vorba deci de o taxă la taxă);
Este evident faptul că valoarea suportată de Fond rezultă din prețul la care medicamentele ajung la pacienți - atât ambulatoriu, în farmacii, cât și în unitățile spitalicești. Medicamentele compensate nu sunt comercializate direct de către producători nici către publicul larg care se aprovizionează din farmacii, nici către pacienții unităților spitalicești. Sistemul de distribuție, include obligatoriu farmaciile și unitățile spitalicești însele; în realitate, lanțurile de distribuție sunt mult mai lungi, incluzând distribuitori naționali, distribuitori regionali, distribuitori zonali sau locali, farmacii și unități spitalicești. Fiecare asemenea intermediar în lanțul de distribuție acționează în scop lucrativ și, în consecință, își adaugă propriul adaos comercial. De asemenea, potrivit legislației fiscale, pentru această comercializare se calculează și se plătește TVA. In consecință, prețul final cu care medicamentul ajunge la pacienți, fie prin farmacii, fie prin unitățile spitalicești cu paturi, include toate adaosurile comerciale de pe lanțul de distribuție precum și TVA-ul. In funcție de acest preț se stabilește valoarea totală compensației.
Pe scurt, valoarea de compensare în funcție de care se stabilește cuantumul taxei este egală cu valoarea compensată din prețul de referință al medicamentelor ori cu valoarea decontată, în funcție de categoria din care face parte medicamentul. Atât prețul de referință, cât și prețul de decontare, se stabilesc prin raportare la prețul de vânzare cu amănuntul, în structura căruia nu intră doar prețul de producător (de regulă deținător de autorizație de punere pe piață sau reprezentant al acestuia), ci și adaosul de distribuitor, adaosul de farmacie, precum și taxa pe valoarea adăugată.
Că așa stau lucrurile rezultă chiar din art. 16 din Normele privind modul de calcul al prețurilor la medicamentele de uz uman (anexă la Ordinul Ministerului Sănătății nr. 75/2009), conform căruia modul de calcul al prețului cu amănuntul maximal va fi unitar pentru toate medicamentele de uz uman eliberate pe bază de prescripție medicală, conform formulei. Altfel spus, în stabilirea prețului maximal la care poate fi comercializat un medicament, statul ține seama realitatea economică, de lanțurile de distribuție și de faptul că în structura prețului final este inclusă TVA.
In consecință, în cazul medicamentelor care se comercializează pe bază de prescripție medicală, contribuabilii clawback suportă o sarcină fiscală care nu reprezintă doar o consecință a beneficiilor pe care ei înșiși le obțin din comercializarea de medicamente compensate, ci și o consecință a beneficiilor obținute de distribuitorii și de farmaciile care se interpun în circuitul comercial al medicamentelor compensate.
In plus, taxa de clawback se constituie într-o taxă aplicabilă, între altele, asupra unei alte taxe (TVA). Prin intermediul taxei instituite de OUG nr. 77/2011, se ajunge așadar la suprataxarea unei valori care are deja statutul de sumă colectată cu titlul de taxă pe valoare adăugată - mai exact la suprataxare acelei părți a nivelului consumului avut în vedere de art. 1 din OUG nr._ care este reprezentat�
| ← Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG... | Despăgubire. Decizia nr. 3924/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
