Anulare act administrativ. Sentința nr. 2013/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-06-2013 în dosarul nr. 2374/2/2011
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2013
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 17.06.2013
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE: C. R. M.
GREFIER: LUCREȚIA M.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul SEFER L. L., în contradictoriu cu pârâții C. DE M., A. C. – Președintele Consiliului de M. și cu intervenientul T. T..
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: reclamantul – prin mandatar și intervenient deopotrivă T. T., pârâții C. DE M. – prin consilier juridic, cu delegație de reprezentare la dosar, intervenientul T. T. – personal, lipsind pârâta A. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că s-a depus la doar, prin Serviciul Registratură, la data de 12.06.2013, Punctul de vedere formulat de pârâtul C. DE M., cu privire la motivul de nelegalitate de ordine publică invocat din oficiu.
La data de 13.06.2013 s-au mai depus la dosar, tot prin Serviciul Registratură, Concluzii Scrise formulate de reclamant, la care a anexat și un set de înscrisuri.
Curtea, înmânează mandatarului reclamantului și intervenient deopotrivă, T. T., Punctul de vedere formulat în scris de autoritatea publică pârâtă C. de M..
Reprezentantul pârâtului C. DE M. învederează că acesta este momentul la care a luat la cunoștință de înscrisurile depuse la dosar; însă nu solicită un termen pentru a le studia. Astfel că, nu mai are cereri de formulat, considerând că înscrisurile depuse de reclamant, referitoare la urmărirea penală, nu sunt relevante.
În ceea ce privește incompatibilitatea doamnei A. C., își menține punctul de vedere exprimat în scris, în sensul că nu există nici o incompatibilitate; având în vedere că nu a emis personal actul contestat de reclamant, Hotărârea de sancționare disciplinară, ci C. de M. este emitentul acestuia. Doamna A. C. doar a semnat hotărârea în calitatea sa de președinte ales către toți membrii Consiliului de mediere să le reprezinte interesele în relațiile cu terții; astfel cum a arătat pe larg în cuprinsul Punctului de vedere depus la dosar.
Mandatarul reclamantului și intervenient deopotrivă, T. T. – personal, învederează că este de acord cu admiterea excepției ridicată din oficiu de instanță; apreciind că pârâta A. C. se află în conflict de interese și incompatibilitate, având în vedere că încheia atât acte de cercetare cât și de sancționare.
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, declară dezbaterile închise și reține cauza pentru a se pronunța pe fondul pricinii.
CURTEA ,
Asupra cauzei de față,
Prin acțiunea înregistrată la data de 15.03.2011 sub nr._ pe rolul acestei instanțe, reclamantul S. L. L., a solicitat în contradictoriu cu pârâții C. DE M., A. C. – Președintele Consiliului de M. și C. M. A., ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună anularea Hotărârii nr. 1635/18.02.2001 emisă de către C. de M. și obligarea pârâților de a răspunde, în solidar la repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Mai solicită și obligarea pârâților la plata daunelor morale și materiale, respectiv a cheltuielilor de judecată ce vor fi ocazionate de proces.
În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut, în esență, că la sesizarea mediatoarei C. M. A., potrivit căreia pe un blog al său ar fi apărut informații eronate despre ce este și cu ce se ocupă un Birou de Mediator, C. de M. l-a notificat prin documentul nr. 267/28.01.2011 că împotriva sa a fost demarată o crecetare disciplinară.
C. de M. prin notificare a stabilit ziua de audiere pe data de 07.02.2011 ora 12,00.
Având în vedere că starea de sănătate din aceea perioadă nu îi permitea deplasarea la București, l-a împuternicit prin procură specială pe colegul său T. T., mediator și președinte al Uniuni Mediatorilor Bancari din România, pentru a îl reprezenta în fața comisiei de disciplină.
La data și ora convocată de C. de M., colegul T. T. a fost prezent în fața Comisiei de disciplină pentru a putea lua la cunoștință probele din dosar și capetele de acuzare, de a propune probe și a formula concluzii, dar comisia nu a fost constituită din toti membrii, asa cum prevede legea.
Comisia fiind reprezentată de președintele Consiliului de M., A. C. și secretara Consiliului de M., care a refuzat în mod categoric de a i se prezenta toate piesele dosaruli și probele, prin acest mod încălcându-i-se flagrant dreptul la apărare și la un proces just și echitabil (art. 6 Convenția drepturilor omului, art. 21 Constituție).
Mandatarul său a solicitat comisiei ilegal constituite, doamnei A. E. Ciuca o confruntare cu reclamanta pentru a stabili ce a determinat-o să contrafacă înscrisul, rămânând să fie convocat pentru confruntare la o altă dată, când comisia va fi legal constituită și reclamanta prezentă.
Aceasta a fost toată cercetarea la data respectivă, urmând a avea loc o nouă înfățișare ce o va fixa comisia pentru confruntări, iar C. de M. să depună documentele solicitate, dar care nu a mai fost stabilită.
La data de 18.02.2011 a fost emisă Hotărârea nr. 1635 comunicată spre știință la 03.03.2011, data poștei, hotărâre ce reține la art. 1 "jigniri și folosirea unui limbaj care aduce prejudicii profesiei și imaginii de mediator" aspecte asupra cărora nu are cunoștință când, cum, unde și în ce împrejurări s-ar fi petrecut, asupra cărora nu a fost sesizat sau notificat, iar art. 2 cuprinde sacțiunea privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei, fapte pe care nu are cunoștință să le fi săvârșit.
S-a solicitat astfel anularea hotărârii atacate pentru motivele de nulitate arătate.
In drept, acțiunea a fost întemeiată pe Convenția drepturilor omului, art. 1, 21, 29, 30 Constituție, H.G. 1344/2007, Legea nr. 192/2006 modificată și actualizată prin Legea 370/2009, Legea 51/1995 modificată și actualizată
Pârâta C. M.-A., a formulat întâmpinare prin care, pe cale de excepție, a invocat:
1. excepția necompetentei materiale in ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere solicitând declinarea competenței de soluționare a acestuia către instanța civila competenta (dupa criteriul valorii);
2. excepția lipsei calității procesuale pasive a sa fata de primul capăt de cerere motivată de faptul că nu este emitentul actului atacat solicitând respingerea acțiunii ca fiind introdusa împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva;
Pe fondul cauzei a răspuns criticilor reclamantului din acțiune și a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.
La rândul său, pârâtul C. de mediere a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată argumentând că Hotărârea nr.1635/18.02.2011, emisa de C. de mediere, a fost adoptata în unanimitate de membrii Consiliului în urma unei minuțioase cercetări disciplinare ce a avut la bază plângerea d-nei mediator, C. M. A., înregistrată la Consiliu cu nr.3834/15.12.2010.
Potrivit art.40 alin.1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, modificată și completată prin Legea 370/2009 și prin OG 13/ 2010, orice persoană interesată poate sesiza C. de mediere, în scris și sub semnătură, în legătură cu săvârșirea unei abateri dintre cele prevăzute la art.38 din aceeași lege.
Astfel, în data de 15.12.2010, la sediul Consiliului de mediere a fost depusă o sesizare, în original, de către d-na mediator, C. M. A., înregistrată în Registrul de corespondență cu nr. de intrare 3834/15.12.2010 și în Registrul special de evidență plângeri la nr. 26/17.12.2010.
D-na C. M. A. a depus, odată cu sesizarea si un înscris extras de pe situl reclamantului pe care l-a atașat, ca probă în susținerea afirmațiilor sale.
Respectând normele de răspundere disciplinară a mediatorilor conform cap. VI din Regulamentul de organizare și funcționare (R.) a Consiliului de mediere, modificat și Hotărârile Consiliului de mediere nr. 133/18.12.2009 și nr. 478/16.04.2010 prin care s-au adoptat procedurile de lucru pentru Comisia de disciplină, C. de mediere, întrunit în ședința din 17.12.2010, a emis Hotărârea nr.1345/17.12.2010 prin care a fost stabilita componenta comisiei de disciplină după cum urmează:
1.A. E. C. - președinte;
2.A. D. - membru, mediator autorizat;
3.A. Tudorița - membru, mediator autorizat;
Secretar al Comisiei de disciplină a fost desemnat consilier juridic definitiv, R. C., care devine membru al comisiei, sub îndrumarea președintelui de Comisie, cu atribuțiile prevăzute în Hotărârea nr. 1345/17.12.2010.
Ședința Comisiei de disciplină a fost convocată pentru data de 18.01.2011, ora 12, la sediul Consiliului de mediere, cu respectarea termenelor și procedurilor interne de soluționare a plângerilor și sesizărilor conform art.9 din anexa la Hotărârea nr. 133/18.12.2009, modificată.
Secretariatul Tehnic, pe data de 05.01.2011, a trimis prin serviciul poștal, conform art.67 alin.3 și 4 din R., invitații către membrii Comisiei și către reclamanta, C. M. A., precum și o notificare, la care a fost anexată plângerea d-nei C. M., d-lui S. L. L., în calitate de pârât. Corespondența a fost trimisă la adresele de domiciliu ale persoanelor mai sus menționate, potrivit CI, care sunt anexate la dosarul cauzei.
Pâna la data stabilită pentru audieri, la sediul Consiliului de mediere s-au primit confirmările recomandatelor trimise către cei menționați mai sus, mai puțin confirmarea de primire din partea d-lui S. L. L., care nici nu s-a prezentat la audieri. Pârâtul nu a trimis nici un înscris prin care să confirme/infirme participarea sa la audierile din cadrul ședinței Comisiei de disciplină.
Membrii Comisiei de disciplină și reclamanta, toți prezenți la data și ora stabilite pentru audieri, au confirmat în prealabil, cu înscris, participarea la ședință. Toate persoanele prezente la audieri au fost legitimate; membrii și reclamanta au semnat declarații de confidențialitate.
D-na C. M., în calitate de reclamant, și-a menținut plângerea împotriva d-lui mediator, S. L., aducând probe noi în acest sens și anume: documente extrase de pe site-ul d-lui S. L. "http:biroudemediatorsefferlaurentiu.blogspot.. 17.01.2011.
Prin materialele prezentate în ședința Comisiei de disciplină, reclamanta a înțeles să le folosească ca probe, subliniind că pârâtul nu și-a modificat în niciun fel comportamentul defăimător, ba mai mult, a adus grave prejudicii profesiei și imaginii de mediator, jigniri la adresa colegilor mediatori. Reclamanta a fost ascultată de către membrii componenți ai Comisiei.
Președintele Comisiei și membrii au analizat problemele prezentate și au luat cuvântul pe marginea celor expuse în plângere, în lumina Legii 192/2006 - art.25, Codului de etica și deontologie profesională - art. 3.3, art. 4.1, subliniind aspecte privind probitatea profesională și comportamentul neprofesional al d-lui S. L., încălcarea Regulilor de publicitate a formelor de exercitare a profesiei de mediator obligatorii pentru toți mediatorii, așa cum sunt acestea precizate în Hotărârea nr. 1023/06.06.2008 modificată prin Hotărârea nr. 184/19.02.2010 - art. 3 al.2,3,4; art. 7; art.8 al.2,3; art. 9 al.2,3.
Membrii comisiei au considerat că faptele identificate, aduc atingere probității profesionale și încalcă prevederile Legii 192/2006 modificată și completată, ale Codului de eticăși deontologie profesională a mediatorului, Hot. Nr. 1023/06.06.2008 modificată.
Reclamantul a fost convocat, în calitate de pârât, prin notificare scrisă, înregistrat cu nr. de ieșire 22/05.01.2011 în Registrul de corespondență al Consiliului de mediere. Notificarea a fost transmisă prin poștă cu regim de recomandată conform art. 2 din Hotărârea nr.478/16.04.2010. Pârâtul nu s-a prezentat la ședința Comisiei de disciplină din 18.01.2011 până la finalul acesteia, fapt consemnat în procesul verbal de ședință.
Potrivit art. 38 lit.e și art.39 lit. a din Legea nr. 192/2006, modificată și completată, pentru săvârșirea altor fapte care aduc atingere probității profesionale, membrii Comisiei au propus sancționarea cu observație scrisă, prin care să i se aducă la cunoștință d-lui S. L., normele pe care le-a încălcat și să i se pună în vedere ca, în termen de 30 zile, să elimine din toate formele de publicitate referirile contrare Legii nr.192/2006 modificată, Regulamentului, Codului etic și deontologic al profesiei și Regulilor de publicitate impuse mediatorilor.
În caz contrar, membrii Comisiei au propus să-i fie aplicată sancțiunea prevăzută la art. 39 lit. b din Legea 192/2006, cu amendă în cuantum de 500 RON.
Dosarul de cercetare cu propunere de sancționare disciplinară a fost înaintat Consiliului de mediere în ședința din 21.01.2011, pentru a hotăra cu privire la răspunderea disciplinară a mediatorului S. L..
La data de 07.02.2011, ședința Comisiei de disciplină s-a desfășurat la sediul Consiliului de mediere, cu participarea d-nei A. E. C.- președinte Comisie, a d-nei A. D.-membru, a d-nei R. C.-secretar și a d-lui S. L. in calitate de pârât prin mandatar, T. T.. D-l S. L. L. a împuternicit prin procură specială, autentificată cu nr.227/01.02.2011 de către notar public T. Z.-A. cu sediul în mun. Cluj-N., pe d-l T. T., pentru a-l reprezenta în relațiile cu C. de mediere.
Față de cele arătate s-a solicitat respingere acțiunii ca neîntemeiată si menținere Hotărârii nr.1635/18.02.2011 a Consiliului de mediere ca fiind temeinică și legală.
În cauză a fost formulată cerere de intervenție accesorie de către intervenientul T. T. in interesul reclamantului prin care a solicitat, în esență, admiterea acțiunii reclamantului astfel cum a fost formulată și motivată de acesta.
La termenul din data de 28.11.2011 instanța a respins excepția necompetenței materiale invocată de pârâta C. M. A. pentru capătul doi al acțiunii pentru considerentele acolo arătate ( fila 103 dosar ).
Prin încheierea de ședință de la data de 23.02.2012 Curtea a încuviințat în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de T. T., iar la termenul din data de 02.04.2013 cauza a fost suspendată la cererea părților pentru rezolvarea litigiului pe cale amiabilă.
Dosarul a fost repus pe rol la data de 27.05.2013 la cererea reclamantului, dată la care autoritatea publică pârâtă a invocat excepția inadmisibilității acțiunii reclamantului pentru încălcarea prevederilor art. 7 din Legea nr. 554/2004 pentru neparcurgerea procedurii prealabile, excepția lipsei de interes a intervenientului de a interveni în litigiu de față, excepția netimbrării precum și excepția prematurității cererii de acordare a daunelor morale și materiale.
Prin încheierea de ședință de la data 27.05.2013 de instanța, după ce a pus în discuția părților excepțiile invocate de autoritatea publică pârâtă dar și de pârâta C. M. A., le-a soluționat în sensul respingerii excepțiilor invocate de C. de mediere și admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta C. M. A. pentru argumentele acolo prezentate ( filele 166-167 Dosar ).
Totodată, pentru termenul din data de 17.06.2013 Curtea a solicitat punctul de vedere al autorității publice pârâte privind motivul de nelegalitate invocat, din oficiu, de instanță privind nelegalitatea hotărârii în litigiu, punct de vedere comunicat de Consiliu și atașat la filele 177-179 dosar .
Analizând actele și lucrările cauzei Curtea reține că acțiunea este întemeiată, în limitele și pentru considerentele, care vor fi expuse în continuare.
Așa cum s-a arătat în expunerea rezumativă prezentată mai sus, reclamantul, în calitatea sa de mediator a fost sancționat disciplinar cu amendă în cuantum de 500 lei prin Hotărârea nr. 1635/18.02.2011 adoptată de C. de mediere, în calitatea sa de autoritate disciplinară competentă, potrivit prevederilor Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator.
Prin acțiunea formulată reclamantul a invocat motive de netemeinicie și nelegalitate a Hotărârii nr. 1635/18.02.2011, așa cum s-a arătat mai sus.
Din oficiu, instanța a pus în discuția părților un motiv de nelegalitate publică referitor la incompatibilitatea Președintei Consiliului de mediere care a adoptat hotărârea de sancționare disciplinară și aceea de Președinte a Comisiei de disciplină învestită cu cercetarea abaterii pusă în sarcina reclamantului/persoanei cercetate.
În cauză este necontestat că pârâta A. E. C. a fost/este președintele Consiliului de mediere și a condus ședința acestuia din data de 18.02.2011 în care a fost adoptată Hotărârea nr. 1635/2011 așa cum rezultă din procesul verbal aflat la filele 61-64 dosar.
De asemenea este necontestat că, prin Hotărârea nr. 1345/17.12.2010 ( fila 34 dosar ), aceeași persoană a fost desemnată ca membru și președinte al Comisiei de disciplină constituită pentru cercetarea abaterilor sesizate împotriva reclamantului prin plângerea nr. 3834/15.12.2010 formulată de C. M. A..
Potrivit proceselor verbale ale Comisie de disciplină din data de 20.01.2011 și respectiv din data de 07.02.2011 și referatelor întocmite pentru membrii Consiliului de mediere, rezultă că, în urma cercetărilor efectuate, Comisia de disciplină a reținut în sarcina reclamantului săvârșirea faptelor prevăzute la art. 39 alin. 1 lit. a și b din Legea nr. 192/2006, propunând sancționarea disciplinară a acestuia, referatul cuprinzând aceste propuneri fiind semnat de pârâta E. C. în calitatea sa de președinte precum și de ceilalți 2 membrii ai Comisiei de disciplină ( fila 57 dosar ).
În punctul de vedere depus la dosar ( filele 177-179 ) autoritatea pârâtă a susținut, în esență, că nu există stare de incompatibilitate sau de conflict de interese în ceea ce privește calitățile pârâtei E. C. de președinte al Comisiei de disciplină și respectiv de președinte al Consiliului de mediere, dispozițiile Legii nr. 192/2006 fiind completate cu dispozițiile Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului de mediere, fără a interzice cumulul calităților respective.
Astfel, s-a argumentat că, potrivit art. 17 alin 2 din Legea nr. 162/2006 C. de mediere se organizează și funcționează potrivit prevederilor acestei legi precum și a R..
A argumentat, în continuare că potrivit art. 61 alin. 1 din R.: "C. hotărăște ca,ori de câte ori este nevoie, să se constituie o Comisie de disciplină din care fac parte în mod obligatoriu un membru al Consiliului anume desemnat prin hotărâre a Consiliului de mediere în calitate de președinte al Comisiei de disciplină, doi reprezentanți ai mediatorilor și un secretar".
Observând dispozițiile legale invocate Curtea constată că susținerile și concluziile autorității publice pârâte sunt lipsite de temei legal.
Astfel, potrivit art. 40 alin 2 din Legea nr. 192/2006: ”Cercetarea abaterii se efectueaza (…) de către o comisie de disciplina alcatuita dintr-un membru al Consiliului de mediere și doi reprezentanți ai mediatorilor numiți prin hotărârea Consiliului de mediere”.
Aceleași dispoziții se regăsesc, cu o altă formulare și la art. 61 alin. 1 din R. al Consiliului de mediere.
Din interpretarea logică și gramaticală a dispozițiilor respective rezultă că legiuitorul a avut în vedere ca în Comisia de disciplină să fie desemnat oricare alt membru al Consiliului de mediere decât cel care deține calitatea de președinte, din moment ce, potrivit art. 40 alin. 3 din legea nr. 162/2006 dosarul de cercetare a abaterii disciplinare cu propunerea de sancționare se înaintează Consiliului de mediere.
Din modul de reglementare a realizării celor două activități, activitatea de cercetare a abaterii și de propunere de sancționare, pe de o parte, și respectiv, activitatea de analizare a dosarului de cercetare și de aplicare a sancțiunii disciplinare, pe de altă parte, ca două activități distincte, realizate de două structuri/organisme diferite rezultă că legiuitorul a urmărit să instituie o stare de autonomie funcțională și decizională a acestora.
Or, din modul concret în care s-a realizat acțiunea de cercetare a abaterii disciplinare și de propunere a sancțiunii disciplinare de către o structură condusă de președinta Comisiei de disciplină care ulterior, a condus și ședința Consiliului de mediere în cadrul căreia au fost însușite propunerile comisiei de disciplină și aplicate sancțiunile disciplinare cercetate, rezultă că nu a existat o autonomie funcțională și decizională a celor două structuri.
Altfel spus, C. de mediere condus de pârâta A. E. C. aplicând sancțiunile disciplinare nu a făcut altceva decât să confirme propunerile pârâtei A. E. C. luate în calitate de președinte al Comisiei de disciplină.
Astfel fiind, Curtea reține că hotărârea este lovită de nulitate absolută ceea ce atrage anularea acesteia și lipsirea ei de efectele juridice.
În concluzie, pentru considerentele expuse, Curtea va admite acțiunea în ceea ce privește capătul de cerere privind anularea Hotărârii
nr. 1635/18.02.2011 emisă de autoritatea publică pârâtă C. DE M. și, pe cale de consecință, pentru aceleași argumente, va admite și cerere de intervenție accesorie formulată de T. T. în favoarea reclamantului.
În ceea ce privește cel de-al doilea capăt al acțiunii prin care reclamantul a solicitat obligarea solidară a pârâților la repararea pagubei ce i-a fost produsă Curtea constată că acest capăt de cerere a fost doar enunțat fără a fi motivat și cu atât mai puțin probat urmând a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite, în parte, acțiunea formulată de reclamantul SEFER L. L. – Cluj N. ., . și cererea de intervenție formulată de T. T. - localitatea Popești Leordeni .. 13 județ Ilfov, în contradictoriu cu pârâții C. DE M. –- . nr. 7, sector 2 și A. C. – citată la locul de muncă - sediul Consiliului de M. - . nr. 7, sector 2.
Anulează Hotărârea nr. 1635/18.02.2011 emisă de autoritatea publică pârâtă C. DE M. – . nr. 7, sector 2.
Respinge în rest acțiunea.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.06.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
C. R. M. M. LUCREȚIA
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 1255/2013. Curtea de Apel... | Anulare act administrativ. Decizia nr. 2212/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
