Anulare act administrativ. Sentința nr. 3224/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3224/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 23-10-2013 în dosarul nr. 5247/2/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA NR. 3224
Ședința publică din 23.10.2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: V. N.
GREFIER: G. - D. M.
Pe rol este acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta I. F. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, având ca obiect „anulare act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamanta, prin avocat D. B., în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 5 dosar și pârâta, prin consilier juridic I. D., în baza delegației de reprezentare pe care o depune la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea înmânează reprezentantului pârâtei un exemplar al răspunsului la întâmpinare.
Interpelat fiind de către instanța de judecată, reprezentantul pârâtei precizează că a luat cunoștință de conținutul răspunsului la întâmpinare.
Curtea acordă cuvântul asupra probatoriului în cauză.
Apărătorul reclamantei solicită instanței de judecată încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Reprezentantul pârâtei solicită, de asemenea, încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar.
Curtea, deliberând, încuviințează pentru părți proba cu înscrisuri, apreciind-o utilă și concludentă pentru soluționarea cauzei, după care – față de aspectul că aceste înscrisuri au fost depuse la dosar - constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului acțiunii.
Apărătorul reclamantei solicită instanței de judecată admiterea acțiunii. În ceea ce privește includerea TVA-ului, în ciuda Deciziei Curții Constituționale nr. 39/2013 care impune excluderea acesteia din modul de calcul al taxei claw-back și deși se încalcă principiul justei așezări a sarcinilor fiscale, CNAS continuă să comunice aceste notificări în care includ TVA-ul, pe motiv că sarcina deducerii TVA revine deținătorilor de APP-uri. Arată că reclamanta este obligată să urmeze întocmai notificările pârâtei, putând să-și calculeze taxa doar pe baza celor comunicate de către aceasta, fără a face operațiuni suplimentare, în caz contrar supunându-se unui control din partea ANAF și unor sancțiuni. Arată că sarcina de a exclude TVA-ul din aceste notificări și de a nu mai comunica pe viitor sumele care includ TVA revine instituției pârâte. Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Reprezentantul pârâtei solicită respingerea cererii astfel cum a fost formulată. Cu privire la includerea TVA-ului, arată că pârâta cunoaște foarte bine jurisprudența Curții Constituționale și tocmai pentru a se respecta această decizie a apărut OG nr. 17/2012, unde se menționează, în mod expres, la art. 7, că începând cu trimestrul IV al anului 2012 taxa claw-back se calculează potrivit art. 3 din OUG nr. 77/2011 și că aceasta nu mai conține TVA, dar potrivit art. 5 alin. 3 din OUG nr. 77/2011, astfel cum a fost modificată, într-adevăr se menționează că stabilirea, calculul și declararea contribuției claw-back aparține reclamantei. Pe cale de consecință, deducerea TVA se face de către reclamantă, pârâta nefiind organ fiscal și neavând posibilitatea de a deduce ea TVA-ul. Mai mult, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, toate medicamentele conțin TVA, respectiv toate medicamentele analizate din CANAMED și medicamentele din tratamentul ambulatoriu. În acest sens menționează Ordinul nr. 615/2010 și Ordinul nr. 1275/2011 unde se precizează expres că medicamentele decontate din fond conțin TVA. Potrivit OUG nr. 77/2011, astfel cum a fost modificată, instituției pârâte i se precizează clar că atribuțiile sale sunt doar de a transmite în format electronic consumul și procentul „p”. Pentru trimestrul IV, prin această notificare pe care reclamanta o contestă, s-a transmis procentul „p” și valoarea vânzărilor individuale potrivit declarației pe proprie răspundere depusă de reclamantă la sediul pârâtei.
CURTEA
Deliberând asupra prezentei cauze, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Curții de Apel București - Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal, reclamanta I. F. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE a solicitat instanței de judecată ca, prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună: anularea notificării MS/FD/433/31.01.2013 transmisă reclamantei de către CNAS prin care i-au fost comunicate datele necesare în vederea stabilirii, declarării și achitării contribuției claw-back aferente trimestrului IV al anului 2012 și anularea adresei MS/FD/598/06.03.2013 prin care CNAS a răspuns contestației administrative formulate de reclamantă.
În motivarea acțiunii sale, reclamanta a arătat în esență că notificarea atacată este manifest nelegală, întrucât valorile consumului de medicamente sunt afectate de numeroase erori, elementele formulei de calcul ducând astfel la o valoare a contribuției net superioară celei reale.
Astfel, notificarea conține numeroase erori privind includerea în lista medicamentelor a unor medicamente care nu aveau cum să fie comercializate în perioada aferentă pentru că aveau data de valabilitate expirată, care nu aveau avizat preț și care nu se regăseau în lista medicamentelor compensate de care beneficiază asigurații.
În plus, a arătat reclamanta că, în mod nelegal, CNAS a inclus în valoarea comunicată pentru fiecare medicament în parte și TVA, deși acest lucru nu era prevăzut în OUG 77/2011, încălcând astfel principiul justei așezări a sarcinilor fiscale (impozit la impozit).
De asemenea, impunerea obligației de plată a taxei doar asupra unora dintre agenții economici care contribuie la crearea deficitului pe care taxa trebuie să îl acopere (în speță, dar deținătorii de APP sunt obligați să acopere un deficit la a cărui creare contribuie și profitul - adaosurile comerciale - de pe lanțul de distribuție, inclusiv farmacii și spitale) este discriminatorie și încalcă principiul justei așezări a sarcinilor fiscale și protecția proprietății; aceste elemente de neconstituționalitate și neconvenționalitate se răsfrâng asupra actelor atacate constituind elemente de nelegalitate ce trebuie cenzurate, în ultimă instanță, de instanța de judecată investită cu acțiunea în nulitate.
În plus, în lipsa anulării actului vizat de prezenta cerere, situația creată ar încălca articolele 14 și 1 din Protocolul nr. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, pentru că este nelegală și lipsită de proporționalitate.
A menționat reclamanta că lipsa de proporționalitate a ingerinței rezultă din mai multe elemente. Astfel, taxa este calculată nu la prețul de vânzare al medicamentelor de către reclamantă, ci la prețul de compensare, incluzând astfel toate adaosurile comerciale din lanțul de distribuție. În plus, statul își stabilește absolut discreționar, netransparent și imprevizibil limita pe care o suportă în compensare aruncând pe umerii plătitorilor taxei sume nerezonabile și disproporționate.
În susținerea acțiunii sale, reclamanta a menționat dispozițiile art. 1 și art. 3 din OUG nr. 77/2011, precum și art. 7 din OUG nr. 17/2012.
Mai mult, în lista cuprinsă în notificare se regăsesc consumuri de medicamente ce depășesc cu mult valoarea vânzărilor înregistrate de reclamantă pentru perioada de referință din speță.
A mai arătat reclamanta că, dintre toți agenții economici de pe lanțul de distribuție care contribuie Ia crearea deficitului - importator/producător, distribuitor național, distribuitor regional, distribuitor local, farmacie/spital - doar primul este obligat să plătească o taxă din care să se acopere deficitul provocat inclusiv de adaosurile celorlalți, taxă care are în vedere prețul de referință al medicamentelor, preț ce include toate adaosurile comerciale ale celorlalte verigi ale lanțului de distribuție, verigi care obțin profit din comercializarea medicamentelor compensate, care beneficiază de pe urma unui consum cât mai mare de medicamente chiar dacă acesta depășește prevederile bugetare.
În plus, obligarea unui anumit contribuabil la plata unei taxe calculate asupra unei baze de calcul care include și valori care nu pot fi atașate în niciun fel activității debitorului taxei este în mod evident contrară art. 16 alin. 1 din Constituție, precum și art. 14 din CEDO.
Este dincolo de orice îndoială că stabilirea și încasarea unei taxe reprezintă o ingerință în dreptul la respectarea bunurilor protejat de articolul 1 al Protocolului nr. 1 al Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale (CEDO). Textul clar al alineatului 2 al articolului din Protocolul nr. 1 este aplicat de o jurisprudență constantă.
În cazul medicamentelor care se comercializează pe bază de prescripție medicală, contribuabilii claw-back suportă o sarcină fiscală care nu reprezintă doar o consecință a beneficiilor pe care ei înșiși le obțin din comercializarea de medicamente compensate, ci și o consecință a beneficiilor obținute de distribuitorii și de farmaciile care se interpun în circuitul comercial al medicamentelor compensate.
In plus, taxa de claw-back se constituie într-o taxă aplicabilă, între altele, asupra unei alte taxe (TVA).
Mai mult decât atât, formula de calcul a taxei dă naștere unei puteri discreționare a statului de a transfera în sarcina deținătorilor de APP sarcina susținerii unei părți foarte însemnate a compensării medicamentelor.
Acest lucru este, la rândul său, un factor foarte important care subliniază caracterul disproporționat al ingerinței și impune anularea actului administrativ vizat în prezenta cerere.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004; OUG nr. 77/2011; orice altă dispoziție normativă incidentă în prezenta cauză.
În faza scrisă prealabilă judecății, pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE a formulat întâmpinare, la data de 27.08.2013, prin care a solicitat respingerea cererii de anulare a Notificării CNAS nr. MS/FD/404/31.01.2013, și a adresei CNAS nr. MS/FD/598/06.03.2013, prin care s-a răspuns contestației formulată de reclamantă, ca neîntemeiate, întrucât casele de asigurări de sănătate au obligația în conformitate cu art. 5 alin. (6) din OUG nr. 77/2011 de a raporta lunar consumul centralizat către CNAS, pe baza unei machete de raportare aprobate prin ordin al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
În acest sens, în conformitate cu art. (1) din Ordinul președintelui CNAS nr. 927/2011 pentru aprobarea machetei de raportare de către casele de asigurări de sănătate la CNAS a consumului centralizat de medicamente, pentru calculul contribuției trimestriale, casele de asigurări de sănătate au obligația validării consumului de medicamente, raportat de către unitățile sanitare cu paturi, farmaciile cu circuit deschis, centrele de dializă pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele acordate pe bază de prescripție medicală și eliberate cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, conform Ordinului MS/CNAS nr._ pentru aprobarea formularului de raportare a consumului de medicamente
Fiecare dintre subiecții de drept individualizați în OUG nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare are atribuții expres prevăzute prin acest act normativ, care se completează și cu dispozițiile legislației speciale în domeniul sănătății, astfel că prin delimitarea acestor atribuții se creează drepturi și obligații specifice fiecăruia dintre aceștia.
Potrivit prevederilor art. 12 alin. (2) din Hotărârea de Guvern nr. 1389/2010 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011 - 2012, cu modificările și completările ulterioare ( act normativ abrogat dar aplicabil prezentei cauze, întrucât face referire la trim. IV 2012), toate documentele necesare decontării serviciilor medicale și a medicamentelor și a unor materiale sanitare în tratamentul ambulatoriu, precum și a dispozitivelor medicale în ambulatoriu se certifică pentru realitatea și exactitatea datelor raportate prin semnătura reprezentanților legali ai furnizorilor.
În aplicarea prevederilor legale, C. Națională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic, fiecărui deținător de autorizație de punere pe piață respectiv reprezentant legal al acestuia, consumul centralizat la nivel național pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, aferente medicamentelor din lista depusă la C. Națională de Asigurări de Sănătate de către deținătorii de autorizație de punere pe piață pentru care se datorează contribuția trimestrială.
Cu privire la susținerile reclamantei referitoare la faptul că datele transmise de CNAS sunt neconforme cu realitatea, a învederat pârâta instanței de judecată faptul că, în exercitarea atribuțiilor menționate anterior, aceasta a procedat la transmiterea către reclamantă a valorii procentului „p"pentru trimestrul IV 2012, care este de 13% precum și a consumului centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Aceste date sunt raportate de casele de asigurări de sănătate având în vedere raportările făcute de farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă, în conformitate cu art. 5 alin. (4) și (6) din OUG nr. 77/2011.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 2 din ordinul nr._, casele de asigurări de sănătate vor valida: raportarea farmaciilor cu circuit deschis privind consumul de medicamente cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală, cuprinse în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările și completările ulterioare, pe baza machetei-raport prevăzute în anexa nr. 1; raportul unităților sanitare cu paturi privind consumul de medicamente care se acordă bolnavilor cuprinși în cadrul programelor naționale de sănătate, pe baza machetei-raport prevăzute în anexa nr. 2; raportul centrelor de dializă pentru consumul de medicamente utilizate în cadrul serviciilor medicale de dializă, pe baza machetei-raport prevăzute în anexa nr. 3.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 5, alin. (4) și (5) din OUG nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare, consumul total trimestrial de medicamente (CTt) suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, se calculează pe baza datelor raportate de casele de asigurări de sănătate și centralizate de la farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă.
Potrivit art. 3 alin. (1) și (2) din OUG nr. 77/2011 cu modificările și completările ulterioare, contribuția trimestrială pentru trimestrul IV 2012 a fost calculată prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție.
Astfel, datele transmise de CNAS pentru trimestrul IV 2012 reprezintă consumul decontat în sistemul de asigurări sociale de sănătate suportat din bugetul Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, iar declarația și plata contribuției se face de către fiecare plătitor de contribuție claw-back.
Stabilirea, calculul și declararea contribuției trimestriale se realizează de către reclamantă, conform art. 5 alin. (3) din OUG nr. 77/2011 și prin urmare, aceasta este singura în măsură să deducă cota de TVA.
În ceea ce privește susținerile referitoare la încălcarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, a solicitat pârâta să se aibă în vedere faptul că această contribuție trimestrială a fost introdusă ca un mijloc de suplimentare a veniturilor la bugetul FNUASS, pentru a se asigura accesul neîntrerupt al populației la medicamente și vizează interesul general public.
Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare la data de 19.09.2013, arătând că CNAS nu a răspuns în concret argumentelor de nelegalitate invocate în cuprinsul acțiunii.
CNAS susține în mod generic că datele pe care le-a comunicat reclamantei reprezintă ceea ce au raportat, la rândul lor, furnizorii de servicii medicale, fără a face nicio referire la argumentele concrete de nelegalitate invocate în acțiune, referitoare la medicamente care nu au fost sau nu au fi putut fi vândute.
De asemenea, nici în cadrul răspunsului cu privire la problema dublei taxări a TVA, CNAS nu răstoarnă validitatea argumentelor invocate în cuprinsul acțiunii.
Nici cu privire la încălcarea CEDO nu au fost aduse critici valabile, reclamanta menținându-și toate argumentele cu privire la încălcarea art. 14 din Convenție, precum și cu privire la încălcarea art. 1 din protocolul 1 Ia Convenție.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, la dosar fiind atașată întreaga documentație pe baza căreia s-a emis notificarea contestată.
Analizând pe fond prezenta cauză, Curtea constată că sunt incidente, în principal, dispozițiile OUG nr.77/2011 modificată prin OUG nr.110/2011.
Potrivit art. 1 din acest act normativ, „Deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții legali ai acestora au obligația de a plăti trimestrial pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, o contribuție trimestrială calculată conform prezentei ordonanțe de urgență”.
În același sens, la art.3 din Ordonanța de urgență menționată s-a prevăzut: „(1) Contribuția trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție. …(3) Valoarea procentului "p" se comunică persoanelor prevăzute la art. 1 de către C. Națională de Asigurări de Sănătate, odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7).
(4) Contribuția trimestrială prevăzută la alin. (1) se calculează și se datorează pentru valoarea consumului de medicamente realizat după data de 30 septembrie 2011”.
La alin.2 s-a prevăzut formula de calcul a procentului P, în funcție CTt (consumul total trimestrial de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății) și BAt (bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, calculat prin împărțirea la 4 a bugetului anual aprobat inițial prin legea bugetului de stat).
Se reține, deci, că datele necesare pentru stabilirea contribuției respectiv procentul „p", precum și valoarea consumului de medicamente suportat din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății aferent vânzărilor plătitorului de contribuție pentru medicamentele din lista depusă pentru care se datorează contribuția trimestrială se comunică fiecărui contribuabil de către CNAS, în conformitate cu art. 3 alin. (3) și 5 alin. (7) din OUG nr. 77/2011.
Din modul de stabilire a contribuției clawback, reglementat de Ordonanță la art. 1 și 3, rezultă că în baza de calcul a contribuției pot intra numai sumele suportate în mod efectiv și real din FNUASS.
Curtea mai reține că, prin OUG nr. 110/2011, s-a introdus un nou articol, art.3^1, prin care s-a stipulat că, începând cu trimestrul I al anului 2012, contribuția trimestrială, denumită Ctd, datorată de fiecare plătitor se calculează în funcție de: Vit (valoarea vânzărilor individuale trimestriale de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății), Vitr (valoarea vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății), VTt (valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății), VTtr (valoarea vânzărilor de medicamente totale trimestriale de referință suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății).
S-a mai stabilit că „(2) Valoarea vânzărilor de medicamente totale trimestriale de referință, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, este de 1.425 milioane lei. Această valoare poate fi majorată prin legile bugetare anuale.
(3) Valoarea vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății (Vitr), se stabilește de către C. Națională de Asigurări de Sănătate pe fiecare plătitor de contribuție. Această valoare se calculează prin raportarea vânzărilor de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuție pe anul 2011 la totalul vânzărilor de medicamente, ce se suportă, potrivit legii, din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, aferente aceluiași an, și înmulțirea rezultatului cu valoarea vânzărilor totale trimestriale de referință de 1.425 milioane lei.
(4) Valoarea prevăzută la alin. (3) se comunică de către C. Națională de Asigurări de Sănătate fiecărui plătitor de contribuție până la data de 15 martie 2012.
Din înscrisurile depuse de părți, Curtea constată că, la data de 31.01.2013, reclamantei i-a fost comunicată de către pârâtă, pe cale electronică, Notificarea cu privire la valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente (VTt) suportate din FNUASS si Buget Ministerului Sănătății pentru trim.IV 2012, precum si valoarea vânzărilor individuale (Vit) din trim.IV 2012 suportate din FNUASS si Buget MS, centralizate conform declarațiilor fiecărui plătitor al contribuției.
În data de 8 februarie 2013, deci în termenul prevăzut de art.6 alin.1 din OUG nr. 77/2011, reclamanta a depus la registratura CNAS contestația împotriva acestei notificări.
Contestația administrativă nefiind soluționată favorabil, reclamanta a formulat prezenta acțiune, criticând, în principal, caracterul excesiv al contribuției și includerea TVA aferentă prețului de decontare în baza de calcul a contribuției trimestriale.
Curtea nu poate reține ca întemeiată susținerea reclamantei în sensul că ar fi fost avute în vedere la calcularea sumei ce face obiectul Notificării unele medicamente care, deși au fost autorizate pentru punere pe piață, nu au fost niciodată produse de către reclamantă sau care, deși au fost comercializate de reclamantă în trecut, nu au mai fost puse pe piață în anul 2012, de vreme ce între înscrisurile depuse la dosar se regăsește consumul centralizat din care reiese ce case județene au raportat acest consum de medicamente, în timp ce reclamanta nu a adus dovezi în sensul celor susținute, iar faptul că un medicament nu a mai fost pus pe piață în 2012 sau faptul că s-au raportat unele consumuri ce „depășesc cu mult valoarea vânzărilor înregistrate de reclamantă pentru perioada de referință” nu sunt de natură să conducă automat la concluzia că – spre exemplu – farmaciile sau spitalele nu au avut stocuri anterioare din care au realizat consumurile declarate în trimestrul IV 2012.
De asemenea, nu poate reține ca motiv de nulitate a Notificării faptul că impunerea obligației de plată a taxei doar asupra unora dintre agenții economici care contribuie la crearea deficitului pe care taxa trebuie să îl acopere este discriminatorie față de ceilalți actori de pe lanțul de distribuție care realizează profit.
Astfel, Curtea reține că legiuitorul este cel care a înțeles să pună această taxă claw-back în sarcina deținătorilor de APP, astfel că nu se pune problema nelegalității Notificării în raport cu OUG nr. 77/2011, discriminarea invocată putând fi stabilită numai în cadrul unei eventuale excepții de neconstituționalitate, pe care reclamanta nu a înțeles însă să o invoce.
Acțiunea este însă întemeiată în rest și va fi admisă pentru următoarele motive:
Constituția României consacră în art.56 alin.2 principiul așezării juste a sarcinilor fiscale în cadrul sistemului legal de impuneri.
Prin urmare, în materie fiscală, este de principiu că impozitele și taxele se aplică asupra materiei impozabile - venit, profit, valoarea bunului, nu și asupra altor impozite sau taxe, acest aspect rezultând și din definițiile date de lege diverselor impozite, taxe și contribuții, care se referă la, în funcție de care se formează baza de calcul.
De asemenea, prin Decizia nr. 39/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 20.02.2013, Curtea Constituțională a constatat ca fiind neconstituțională sintagma „care include și taxa pe valoare adăugată" din cuprinsul art. 31 alin. 5 al OUG nr. 77/2011, Curtea reținând în considerente că „fiscalitatea nu a fost așezată pe baze rezonabile, conducând la o supraimpozitare a aceluiași tip de venit, o dată prin reținerea și virarea taxei pe valoarea adăugată încasată, iar a doua oară, prin raportarea sumelor încasate, inclusiv taxa pe valoare adăugată ce constituie un impozit pe circulația mărfii, la un coeficient prestabilit, în vederea calculării unei taxe parafiscale.
În această modalitate de reglementare se încalcă și principiul proporționalității care trebuie să însoțească orice ingerință a statului în proprietatea privată, ca atare sunt întemeiate și criticile raportate de la art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.”
In cauză, astfel cum s-a arătat anterior, Notificarea din data de 31.01.2013, referitoare la contribuția claw-back aferenta trimestrului IV/ 2012, a avut in vedere formula de calcul statuată la art.31 alin. 5 al OUG nr. 77/2011.
Curtea apreciază că, în noul context legal determinat de constatarea neconstitutionalității parțiale a textului de lege aplicabil, nu mai pot fi reținute ca fiind suficiente pentru justificarea legalității actelor contestate apărările pârâtei din cuprinsul întâmpinării, în sensul că nu a făcut decât să aplice dispozițiile legale.
Nu poate fi reținută susținerea pârâtei în sensul că Decizia nr.39/2013 a Curții Constituționale nu ar avea aplicabilitate în cauză, întrucât a fost publicată după emiterea notificării contestate.
Astfel, potrivit art.11 alin.ultim din Legea nr.47/1992 rep. sunt general obligatorii de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României. Prin urmare, reclamanta este în drept să se prevaleze de decizia de constatare a neconstituționalității publicată la 20.02.2013, câtă vreme litigiul nu era tranșat irevocabil la acea dată.
Pârâta nu a contestat includerea în continuare a TVA în procentul „p”, ci a susținut doar că s-a conformat reglementării legale astfel cum a fost modificată, procedând la scăderea TVA din valoarea CTt.
Or, această operațiune, ca și eliminarea TVA din valoarea BAt la care se referă textul modificat al Ordonanței, nu au niciun efect asupra procentului „p", valoarea acestuia rămânând aceeași.
Excluderea TVA este așadar numai aparentă, în realitate situația rezultată din modul de calcul al procentului „p", precum și din includerea TVA-ului în valoarea de compensare pentru fiecare medicament conducând în continuare la încălcarea principiului justei așezări a sarcinilor fiscale.
Astfel, baza asupra căreia se aplică procentul „p", respectiv valoarea consumului de medicamente, suportate din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție, a rămas a se calcula având în vedere prețul de referință stabilit prin raportare la prețul de vânzare cu amănuntul, în structura căruia intră și taxa pe valoarea adăugată, astfel cum rezultă din art. 16 din OMS nr. 75/2009.
Altfel spus, procentul „p" indicat mai sus a fost aplicat asupra unei valori - consumul de medicamente aferent fiecărui plătitor de contribuție - ce include deja taxa pe valoare adăugată corespunzătoare acestor medicamente.
Prin urmare, taxa clav-back este calculată în funcție de valoarea unei alte taxe, ajungându-se la o dublă impozitare ceea ce încalcă principiul constituțional al justei așezări a sarcinilor fiscale și, prin aceasta protecția proprietății (art. 44, 56 din Constituție și art. 1 din Protocolul nr.1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Fără a contesta interesul general privind asigurarea accesului neîntrerupt al populației la medicamente, ca motiv pentru care taxa de claw-back a fost introdusă drept mijloc de suplimentare a veniturilor la bugetul FNUASS, Curtea nu poate ignora totuși faptul că măsura realizată prin aplicarea unui veritabil impozit la impozite deja suportate de plătitorii taxei din patrimoniul lor nu poate fi considerată ca fiind proporțională cu scopul urmărit, astfel cum se afirmă în întâmpinare.
Nu poate fi considerată ca întemeiată nici susținerea pârâtei în sensul că reclamanta ar fi singura în măsură să deducă cota de TVA, întrucât prin Notificarea contestată nu i s-a indicat reclamantei această cale, iar declararea contribuției trimestriale în scop fiscal se realizează potrivit valorii vânzărilor individuale comunicate de pârâta CNAS prin Notificare.
Pe de altă parte, conform art. 5 alin. 4 din OUG nr. 77/2011, furnizorii de servicii medicale (farmacii, unități sanitare cu paturi, centre de dializă) au obligația de a raporta consumul de medicamente care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății.
Or, așa cum arată chiar pârâta în întâmpinare, pentru calculul consumului aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție, au fost avute în vedere medicamentele eliberate în tratamentul ambulatoriu în sistemul de asigurări sociale de sănătate care se suportă din bugetul Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate la nivelul prețului de referință care include și TVA, potrivit art. 102 alin. (4) și alin. (5) din Contractul - cadru privind condițiile acordării.
Medicamentele eliberate în cadrul Programelor naționale de sănătate se suportă din bugetul Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății la nivelul prețului de decontare care include și TVA, potrivit Ordinului ministrului sănătății nr. 1275/2011 privind aprobarea listelor și prețurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naționale de sănătate și a metodologiei de calcul al acestora, cu modificările și completările ulterioare.
În unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă medicamentele sunt achiziționate la un preț ce nu poate depăși prețul de CANAMED, care include și TVA.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept expuse, Curtea – în baza art. 8 și 18 din Legea nr.554/2004 – va admite prezenta acțiune și va anula adresa CNAS nr. MS/FD/598/06.03.2013 de răspuns la contestație și Notificarea nr. MS/FD/433/31.01.2013 privind valoarea vânzărilor individuale din trimestrul IV/2012.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta I. F. S.R.L., cu sediul în București, .. 50, sector 3, CUI RO_, în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în București, .. 249, ., cont nr. RO64TREZ__ deschis la Activitatea de Trezorerie și contabilitate Publică a Municipiului București, Cod fiscal nr._.
Anulează adresa CNAS nr. MS/FD/598/06.03.2013 de răspuns la contestație și Notificarea nr. MS/FD/433/31.01.2013 privind valoarea vânzărilor individuale din trimestrul IV/2012.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea se depune la Curtea de Apel București - Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal și se motivează prin avocat/consilier juridic, sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.10.2013.
PREȘEDINTE GREFIER,
V. N. G. - D. M.
Red. V.N./Tehnodact. M.G.D. (4 ex.)
| ← Pretentii. Decizia nr. 3815/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 4904/2013.... → |
|---|
