Anulare act administrativ. Sentința nr. 3263/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3263/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-10-2013 în dosarul nr. 3657/2/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI-SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.3263
Ședința publică din 25.10.2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - M.-C. I.
GREFIER - D. Ș.
Pe rol se află spre soluționare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M. C. în contradictoriu cu pârâții U. NAȚIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA, B. V. având ca obiect „anulare act administrativ”.
Dezbaterile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 18.10.2013 ce face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 25.10.2013 când a pronunțat următoarea sentință:
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a VIII a C. Administrativ și Fiscal la data de 17.05.2013 sub nr._ reclamantul M. C. în contradictoriu cu pârâții U. NAȚIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA, B. V. prin care a solicitat anularea în tot a deciziei nr. 691 emisă de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România din data de 23 martie 2013, precum și a actului subsecvent care a stat la baza emiterii acestei decizii, respectiv decizia nr. 11 emisă de Consiliul Baroului V. la data de 17.10.2012 și a se dispune admiterea cererii formulate și depusă la B. V. cu privire la primirea în profesia de avocat cu scutire de examen și stagiu; totodată a se dispune înscrierea sa în tabloul avocaților din B. V..
În motivarea cererii în fapt, arată reclamantul că la data de 25 iunie 2010 a formulat o cerere către B. V. prin care a solicitat primirea în profesia de avocat cu scutire de examen și stagiu, având în vedere că a activat în calitate de consilier juridic pe o perioadă mai mare de 10 ani.
Prin decizia nr. 8 emisă de Consiliul Baroului V. la data de 11 februarie 2011 i-a fost respinsă cererea formulată, Consiliul acestui barou constatând că nu îndeplinește condiția procedurală de a fi susținut examen pentru dobândirea dreptului de exercitare a profesiei de avocat și reținând că nu se mai impune verificarea îndeplinirii condițiilor de vechime în funcție pentru profesia juridică din care provine acesta.
Menționează reclamantul că această decizie a contestat-o la U. Națională a Barourilor din România, fiind înregistrată sub nr. 233/C/02.05.2011. Prin decizia nr.242 emisă de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România la data de 9 iunie 2011, i-a fost admisă contestația, dispunându-se, pe cale de consecință, anularea în tot a deciziei nr. 8 emisă de Consiliul Baroului V. și trimiterea dosarului la B. V. pentru continuarea procedurii în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare la data depunerii și înregistrării cererii de primire în profesie cu scutire de examen.
Ca urmare a retrimiterii dosarului privind cererea formulată către B. V. de a fi primit în profesia de avocat cu scutire de examen și stagiu împreună cu înscrisurile doveditoare, Consiliul Baroului V. a emis o a doua decizie, înregistrată sub nr. 19 din 7 noiembrie 2011, prin care, din nou, i-a fost respinsă cererea formulată, cu motivarea în principal, că "din însumarea perioadelor de vechime în activitatea juridică rezultă un total de peste 10 ani, însă fără caracter de continuitate în profesie, iar la data depunerii cererii petentul nu îndeplinea niciuna din funcțiile de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult. Perioada de 10 ani se calculează retroactiv de la momentul cererii de primire în profesie.""""
Mai arată că a formulat o nouă contestație împotriva deciziei nr. 19 din 7 noiembrie 2011 emisă de Consilul Baroului V., contestație care din nou a fost admisă de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România prin decizia nr. 456 din 14 iunie 2012, reținându-se că nu există niciun impediment din cele constatate de Consilul Baroului V., dispunându-se din nou trimiterea cauzei la barou pentru aplicarea cu prioritate a prevederilor legii și continuarea procedurii de primire în profesie cu scutire de examen.
In urma desfășurării acestui așa-zis interviu Consiliul Baroului V. s-a emis decizia nr. 11 din 17 octombrie 2012 prin care a treia oară i-a fost respinsă cererea de primire în profesia de avocat cu scutire de examen și stagiu, cu motivarea că "în urma întrebărilor și interpelărilor, s-a constatat că nu aș fi răspuns corect la nici o întrebare adresată, că nu deține un vocabular juridic și că prezintă o manifestare a interpelărilor și întrebărilor adresate, existând o necunoaștere totală a actelor normative care reglementează profesia de avocat."
Împotriva acestei ultime decizii a formulat o nouă contestație la U. Națională a Barourilor din România, care a fost respinsă prin decizia nr. 691 din data de 23 martie 2013, Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România având în vedere înregistrarea audio-video a interviului realizat în fața Consiliului Baroului V..
Sub aspect procedural, solicită a se observa faptul că deși existau două decizii anterioare emiterii deciziei nr. 691 din data de 23 martie 2013, prin care Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România dispusese trimiterea dosarului privind cererea formulată cu privire la primirea în profesia de avocat cu scutire de examen și stagiu în vederea admiterii acestei cereri, B. V., prin Consiliul Baroului și decanul acestuia a ignorat în totalitate aceste dispoziții, continuând în mod repetat respingerea acestei cereri.
Faptul că prin decizia nr. 11 din 17 octombrie 2012 prin care a treia oară i-a fost respinsă cererea de primire în profesia de avocat cu scutire de examen și stagiu, cu motivarea că "în urma întrebărilor și interpelărilor, s-a constatat că nu ar fi răspuns corect la nicio întrebare adresată", solicită a se observa că întrebările adresate în timpul interviului au depășit limitele legislației impuse a fi cunoscute la organizarea unui interviu, așa cum acestea rezultă din Hotărârea nr. 902 emisă de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România la data de 10 septembrie 2010, în care la punctul nr. 5, cu denumirea marginală "procedura verificării cunoștințelor privind legislația specifică profesiei de avocat", Consiliul U.N.B.R. recomandă ca "verificarea cunoștințelor privind legislația specifică va consta dintr-o evaluare făcută pe baza unor discuții libere prin care se tratează subiecte din legislația specifică organizării și exercitării profesiei de avocat (Legea nr. 51/1995, pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, Statutul profesiei de avocat și Codul deontologic al avocaților din U. Europeană și Regulamentul de organizare și funcționare a U.N.B.R. și desfășurare a ședințelor Consiliului U.N.B.R. adoptat prin Hotărârea nr. 294 din 15 decembrie 2007).
De altfel, prin decizia nr. 456 emisă de Consiliul U.N.B.R. la data de 14 iunie 2012, prin care i-a fost admisă a doua oară contestația formulată împotriva deciziei nr. 19 din 7 noiembrie 2011 a Consiliului Baroului V., se motivează faptul că, "prevederile legale au o forță juridică superioară în fața prevederilor statutare astfel căacestea se vor aplica cu prioritate, o altă soluție creând riscul anulării în instanță a deciziilor emise de consiliul baroului sau de Consiliul U.N.B.R"
Mai mult decât atât, ca dovadă că beneficia de prevederile legii de a dobândi calitatea de avocat definitiv prin efectul legii și nu de a "poza frumos" în cadrul unui simulacru de interviu sunt și dispozițiile art 281, alin. (3) din Statutul profesiei de avocat în care se dispune că "consilierii juridici care nu au susținut examen de definitivare în profesia de consilier juridic (jurisconsult), dar aveau o vechime de 5 ani la data intrării în vigoare a Legii nr. 514/2003, privind profesia de consilier juridic, dobândesc calitatea de avocat definitiv." Menționez că la data apariției Legii nr. 514/2003, avea o vechime neîntreruptă în profesia de consilier juridic de 5 ani.
Prin această dispoziție statutară, solicită a se observa că nu există o dispoziție facultativă impusă Consiliului Baroului V. de a aprecia dacă i-ar putea admite sau respinge cererea sa de admitere în cadrul profesiei de avocat, ci este obligație imperativă. Consiliul Baroului având numai calitatea de a verifica îndeplinirea condițiilor legii și ale statutului, de a lua act de îndeplinirea acestor condiții și de a dispune în consecință, respectiv de a admite cererea formulată privind admiterea în profesia de avocat cu scutire de examen și stagiu și de a se dispune înscrierea sa în tabloul avocaților.
In ceea ce privește așa-zisa înregistrare audio-video a interviului, care în opinia Consiliului Baroului V. ar constitui o probă în sprijinul argumentării respingerii cererii formulate, solicită a se înlătura în condițiile în care obiectul prezentei cereri are caracterul unei cereri de contencios-administrativ în condițiile prevăzute de Legea nr. 554/2004, legea contenciosului-administrativ, iar dispozițiile art. 28, alin. (1), teza I dispune că "dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului de procedură civilă...". Printre probele sau mijloacele de probă prevăzute codul de procedură civilă atât în vechea formă, cât și în noua reglementare nu se numără și înregistrările audio-video, probe specifice procesului penal, însă administrate în anumite condiții.
Concluzionând solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată.
Prin întâmpinarea formulată în cauză de către pârâtul B. V. se solicită respingerea acțiunii promovate de reclamant cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, reclamantul a formulat cerere de primire în profesia de avocat cu scutire de examen. După completarea dosarului și parcurgerea etapelor administrative de primire în profesie, reclamantul a fost invitat la sediul BAROULUI DE AVOCAȚI V. pentru continuarea procedurii, respectiv pentru a fi supus unui interviu cu privire la cunoașterea legislației specifice profesiei de avocat.
Interviul a avut loc în data de 28.09.2012 la sediul BAROULUI DE AVOCAȚI V.. în prezența membrilor Consiliului Baroului si al Decanului Baroului, reclamantul a fost intervievat adresandu-i-se mai multe întrebări din legislația profesiei de avocat, constatându-se că nu și-a însușit această legislație.
Având în vedere că reclamantul nu avea cunoștințe temeinice despre legislația specifică profesiei pe care dorea să o îmbrățișeze, Consiliul Baroului a hotărât să-i respingă cererea.
Pe cale de excepție solicită respingerea acțiunii promovate întrucât nu a fost respectata, procedura prealabila impusa de art . 7 din Legea 554/2004-Legea contenciosului administrativ, acțiunea fiind prematur introdusa.
Pe fondul cauzei, criticile aduse Deciziei cu nr. 11/17.10.2012 a Consiliului Baroului V. cat si Deciziei cu nr.691/23 martie 2013 a UNBR de catre reclamant nu iși au corespondent in realitate iar interpretarea atipica dată textelor Legii 51/1995 si Statutului Profesiei de Avocat confirmă necunoașterea totală a actelor normative care reglementează profesia de avocat de catre reclamant. Reclamantul critică interviul și procedura de verificare a cunoștințelor, ca etape ale primirii în profesie.
în ceea ce privește dreptul reclamantului de a fi primit în profesie cu scutire de examen, procedura a impus verificarea îndeplinirii unor condiții de formă și de fond. După ce, în prealabil, au fost ridicate unele suspiciuni cu privire la vechimea în profesia juridică, Consiliul Uniunii a dispus continuarea procedurii prin verificare a condițiilor de fond.
Rezultatul colocviului de verificare poate determina respingerea cererii de primire în profesie cu scutire de examen fără a vătăma dreptul petentului de a se înscrie la examenul de primire în profesia de avocat.
În speță, cererea reclamantului de primire în profesie cu scutire de examen a fost respinsă deoarece s-a constatat că nu cunoaște cele mai elementare norme din legislația profesiei de avocat.
Consiliul Baroului V. in ședința din data de 17.09.2012 raportat la Decizia cu nr.456/14.06.2012 a UNBR-Consiliul Uniunii a hotărât ca sub aspect procedural solicitantul M. C., îndeplinește condițiile de vechime in funcții juridice pentru a putea aborda primirea in profesia de avocat pe baza interviului ce vizează legislația specifica profesiei de avocat, stabilind data interviului 28.10.2012. Astfel comentariile reclamantului cu privire la procedura urmata pana la acesta data sunt de prisos.
Actele normative ce au fost avute in vedere la interviu sunt: Legea 51/1995 republicata"" cu modificările ulterioare, Statutul profesiei de avocat la zi, Codul deontologic al avocaților din UE, Reglementările cu privire la pensiile si alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților (OUG 221/2000; Legea nr.452/2001), Statutul si Regulamentul de organizare si funcționare al Casei de Asigurări a Avocaților.
Tematica pe marginea căreia s-au purtat discuțiile si au fost puse întrebările s-a comunicat reclamantului prin aceeași adresa cu nr. 383/19.09.2012.
Desfășurarea interviului a avut loc conform programului stabilit si a constat in susținerea de către candidat in fata Consiliului Baroului si a Decanului Baroului ( 8 consilieri si Decanul) a unei probe orale cu scopul afirmat al diagnozării acelor elemente specifice profesiei de avocat inclusiv motivație, aptitudini si elemente de etica profesionala.
Este vorba despre un interviu individual, ce a fost susținut de fiecare candidat, urmându-se aceeași procedura a înștiințării si susținerii interviului nediscriminatoriu, cu întrebări din toata legislația profesiei de avocat pentru toți candidații intervievați.
Toate interviurile au fost înregistrate audio-video tocmai pentru a exista o transparență totală, cu acceptul candidaților.
Reclamantul nu a răspuns corect la nici o întrebare cu o evidenta lipsa a vocabularului juridic, manifestări de neînțelegere a interpelărilor si întrebărilor adresate si necunoaștere totala a actelor normative care reglementează profesia de avocat.
A fost o situație fără precedent in istoria Baroului V. in care candidatul sa nu poată răspunde la nici o întrebare cu privire la profesia de avocat ulterior cu pretenția de a profesa în cadrul Baroului V..
De altfel reclamantul își recunoaște pregătirea precară si abordarea parțială a tematicii"" afirmând ca „ nu a citit titlurile " invocându-și neștiința, reclamantul solicita primirea in profesie.
Aprecieri cu privire la faptul ca reclamantul s-a prezentat la interviu „doar pentru a poza frumos" in cadrul unui simulacru de interviu in condițiile in care acesta ar fi beneficiat prin efectul legii de calitatea de avocat definitiv, primirea in profesie a domnului M. C., fiind o obligație imperativa a Baroului V., nu pot fi primite de instanța de fond raportându-ne la norma veche din Statut ce reglementa primirea in profesia de avocat si Decizia Consiliului Baroului V. cu privire la susținerea interviului de către toți participanții.
Prin întâmpinarea formulată în cauză de către pârâta U. NAȚIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA s-a învederat faptul că reclamantul M. C. a chemat in judecata parata U.N.B.R solicitând anularea Deciziei Consiliului U.N.B.R. nr. 691/23 martie 2013[1].
Decizia Consiliului U.N.B.R. a soluționat contestația petentului înregistrată la numărul 199/C/02 noiembrie 2012, împotriva Hotărârii Consiliului Baroului V. nr. 11 din 17 octombrie 2012[2].
Prin aceasta din urma hotărâre, B. V. a dispus respingerea cererii de primire in profesia de avocat a domnului M. C., in urma interviului organizat de către barou.
Consiliul Baroului V., a analizat rezultatele interviului din data de 28 septembrie 2012 -fila 2 din cererea de chemare in judecata - si a concluzionat ca reclamantul:
- nu a răspuns corect la nici o întrebare adresata;
- recunoaște precara pregătire si abordarea parțiala a tematicii;
- nu a înțeles întrebările adresate si in fine,
- nu a cunoscut actele normative aplicabile profesiei de avocat.
Excepții prealabile fondului - inadmisibilitatea capătului accesoriu de cerere
Asupra capătului accesoriu de cerere, admiterea in B. V.
S-a invocat excepția inadmisibilității capătului accesoriu de cerere așa cum a fost acesta formulat de către reclamantul M. C., respectiv admiterea cererii de primire in profesia de avocat cu scutire de examen si dispunerea înscrierii in Tabloul avocaților din B. V..
Instanța de contencios administrativ nu se poate substitui competentelor paratelor U.N.B.R. si B. V. in materie si nici drepturilor de apreciere ale acestora in privința verificării cunoștințelor teoretice deținute de petentul M. C.. Aprecierea acestui nivel al cunoștințelor reclamantului excede sferei controlului de legalitate exercitat de către instanța de contencios.
Fondul pricinii
Solicită respingerea capătului principal de cerere ca nefondat.
Așa cum rezultă din istoricul cauzei petentul M. C. a susținut in septembrie 2012 un interviu in fata Consiliului Baroului V. si a fost respins ca urmare a necunoașterii legislației profesiei de avocat.
Controlul organului ierarhic superior, U.N.B.R, asupra deciziei consiliului baroului local s-a făcut prin emiterea Deciziei nr. 691 - actul administrativ atacat - ca urmare a analizării sesizării petentului (contestație).
Parcursul tuturor cererilor adresate de către reclamant Baroului V. respectiv U.N.B.R. -fila 2 din cererea de chemare in judecata - nu are relevanta in aprecierea legalității actului administrativ atacat si nu confirmă vreo teza probatorie.
Acțiunea adresată instanței de contencios conține aprecierile exclusive si subiective ale reclamantului M. C. în ceea ce privește desfășurarea interviului.
În ceea ce privește teza definitivării în funcția juridică cu consecința practică a nelegalității deciziei Baroului V. care nu a respectat această normă – ultim „argument” invocat de către petent, fila 4 din cererea de chemare în judecată-aceasta reprezintă o încercare de apărare în subsidiar, nereușită însă.
Prin răspunsul la întâmpinările depuse la dosarul cauzei de către cele două pârâte, formulat de reclamant, se solicită respingerea excepției prematurității acțiunii invocată de pârâtul B. V., iar pe fond respingerea apărărilor celor două pârâte ca fiind nefondate.
În motivare invocă o a treia excepție în sprijinul apărărilor sale, care vizează doar apărările formulate de pârâta U. Națională a Barourilor din România și constă în excepția nelegalității Hotărârii nr. 902/2010 emisă de Consiliul U.N.B.R.
La admiterea acestei excepții, solicită a se observa faptul că această hotărâre nu face altceva decât un adaos la lege, fapt interzis, cu atât mai mult cu cât dispozițiile art. 77 din Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu denumirea marginală "actele date în executarea unui act normativ" prevăd că "ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor și ai celorlalte organe ale administrației publice centrale de specialitate sau ale autorităților administrative autonome se emit numai pe baza și | în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului."
In continuare, dispozițiile art. 78 din același act normativ, cu denumirea marginală "sfera reglementării" prevăd că "ordinele, instrucțiunile și alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza si în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora."
De asemenea, dispozițiile art. 81, alin. (1) din Legea nr. 24/2000, cu denumirea marginală "subordonarea fata de actele de nivel superior" prevăd că "la elaborarea proiectelor de hotărâri, ordine sau dispoziții se va avea în vedere caracterul lor de acte subordonate legilor hotărârilor și ordonanțelor Guvernului și altor acte de, nivel superior."
In condițiile în care așa cum s-a arătat și pe calea dezvoltării motivelor de fapt în cererea de chemare în judecată faptul că potrivit dispozțiilor art. 19, alin. (2) din Legea nr. 51/1995, legea profesiei de avocat "dobândește calitatea de avocat definitiv cel înscris în profesie în condițiile art. 16, alin. (2), dacă a fost definitivat în funcția juridică pe care a exercitat-o înainte de primirea în avocatură.", legea menționând un termen imperativ de "dobândește" și nu facultativ ca spre exemplu, "poate dobândi", atunci cu siguranță orice formă de examinare nu reprezintă decât un adaos la lege, iar un act administrativ emis în acest sens este lovit de nulitate.
Mai mult decât atât, solicită a se observa faptul că Hotărârea nr. 902/2010 nu putea retroactiva, în condițiile în care cererea sa de primire în profesie cu scutire de examen și stagiu a fost depusă în data de 25 iunie 2010, iar această hotărâre a fost adoptată în data de 11 septembrie 2010.
Din aceste considerente, apreciază că hotărârea nr. 902/2010 emisă de Consiliul U.N.B.R. este nelegal emisă, ea contravenind dispozițiilor legale și în consecință, solicită instanței a se pronunța și cu privire la acest aspect.
Pe fondul cauzei, solicită a se respinge susținerile pârâtelor dezvoltate pe calea întâmpinării ca fiind nefondate având în vedere următoarele aspecte:
Solicită a se avea în vedere faptul că potrivit dispozițiilor art. 19, alin. (2) din Legea nr. 51/1995, legea profesiei de avocat "dobândește calitatea de avocat definitiv cel înscris în profesie în condițiile art. 16, alin. (2), dacă a fost definitivat în funcția juridică pe care a exercitat-o înainte de primirea în avocatură".
Cu privire la cel de-al doilea punct de vedere exprimat de pârâta U.N.B.R., respectiv că ar fi acceptat această procedură, prezentându-se la interviul organizat de Consiliul Baroului V., consideră că acest aspect nu are vreo importanță în economia dosarului, deoarece fără această prezență ar fi fost în imposibilitate de a parcurge procedura prealabilă sesizării instanței de judecată.
În ceea ce privește susținerile pârâtei în sensul că ar fi avut o atitudine de pasivitate față de adoptarea Hotărârii nr. 902/2010 de către Consiliul U.N.B.R. acest aspect urmează a fi analizat de instanța de judecată pe calea soluționării excepției de nelegalitate pe care a invocat-o mai sus cu privire la această hotărâre.
De altfel, la momentul adoptării acesteia era în imposibilitate să o atace, nefiind membru al U.N.B.R. sau al Baroului V..
Față de aceste susțineri, solicită a se observa faptul că reprezentanții pârâtei fac o gravă confuzie între noțiunea de "discuție" ce reprezintă un dialog liber tară ca întrebările adresate să vizeze anumite aspecte stricte din legislația profesiei de avocat, cu noțiunea de "interviu" sau "examinare orală" cu privire la subiecte date din tematica privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat cuprinsă în Hotărârii nr. 902/2010 adoptată de către Consiliul U.N.B.R. și în care se menționează la punctul nr. 5, cu denumirea marginală "procedura verificării cunoștințelor privind legislația specifică profesiei de avocat", Consiliul U.N.B.R. recomandă ca "verificarea cunoștințelor privind legislația specifică va consta dintr-o evaluare făcută pe baza unor discuții libere prin care se tratează subiecte din legislația specifică organizării și exercitării profesiei de avocat (Legea nr. 51/1995, pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, Statutul profesiei de avocat și Codul deontologic al avocaților din U. Europeană și Regulamentul de organizare și funcționare a U.N.B.R. și desfășurare a ședințelor Consiliului U.N.B.R. adoptat prin Hotărârea nr. 294 din 15 decembrie 2007).
De altfel, apreciază reclamantul, că esența acestei hotărâri la care fac referire cele două pârâte este în primul rând cu titlu de recomandare și nu de examinare și constă într-o discuție liberă, tară ca aceasta să poată fi definitorie cu privire la probitatea profesională a celui care a acumulat o perioadă mai mare de 10 ani în alte profesii juridice.
Esența legii este de a se primi în profesii și persoane ce au făcut parte din alte profesii juridice, întrucât legiuitorul a considerat că perioada minimă de 10 ani este îndestulătoare pentru ca cel ce urmează a dobândi titlul profesional de avocat să fi dobândit destule cunoștințe teoretice, dar mai ales practice pentru a putea face față acestei profesii.
1. Dispozițiile art. IV, alin. (2) din Dispozițiile tranzitorii prevăzute de O.U.G. nr. 159/2008 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat prevăd că "cererile de primire în profesie, formulate în temeiul art. 16, alin. (2) și (3) din Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care au fost depuse până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, vor fi soluționate potrivit procedurii în vigoare la data formulării acestora."
2. Cererea mea de primire în profesia de avocat a fost depusă la data de
25.06.2010.
3. Hotărârea nr. 902/2010 a fost adoptată de către Consiliul U.N.B.R. la data de 11.09.2010.
4. Hotărârea nr. 902/2010 nu are caracter retroactiv pentru procedurile privind primirea în profesia de avocat începute anterior datei de 11.09.2010.
In ceea ce privește susținerile pârâtei B. V. că nu aș avea nici cele mai elementare cunoștințe despre legislația profesiei de avocat, solicită a fi respinse ca fiind atât nefondate, cât și jignitoare, eu demonstrând măcar în parte pe calea motivării cererii de chemare în judecată, dar și a prezentului răspuns la întâmpinările formulate că cele susținute de pârâtă nu au nici un corespondent în realitate.
In ceea ce privește apărările pârâtei Baroului V. în sensul că pune la dispoziția instanței un film cu privire la înregistrarea audio-video a interviului desfășurat, solicită a se înlătura această probă, în condițiile în care la efectuarea acestei înregistrări nu i s-a cerut consimțământul și nu există nici o dovadă că aceste înregistrări sunt reale, certificate de un expert tehnic, specializat în astfel de probe.
De altfel, dispozițiile art. 341, alin. (2) C.proc.civ. prevăd că sunt, de asemenea, mijloace materiale de probă și fotografiile, fotocopiile, filmele, discurile, benzile de înregistrare a sunetului, precum și alte asemenea mijloace tehnice, dacă nu au fost obținute prin încălcarea legii ori a bunelor moravuri."
Ori, această probă o consideră a fi obținută în mod ilegal fiind înregistrat audio și video fără a-și exprima consimțământul în acest sens și fără a exista o autorizare prealabilă din partea vreunui organ ce implică exercițiul autorității de stat.
In privința probelor propuse de pârâta B. V., cu privire la o denumire generică de "acte, interogatoriu civil și înregistrări audio-video", solicită a fi respinse.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de temeiurile de drept incidente în cauză, Curtea a respins, ca nefondată acțiunea formulată de reclamant pentru următoarele considerente:
În fapt, Curtea a reținut că petentul a formulat în data de 25.06.2010 o cerere către B. V. pentru admiterea în profesia de avocat cu scutire de examen și stagiu, având în vedere că a lucrat consilier juridic pe o perioadă mai mare de 10 ani. Prin Decizia nr. 456/14.06.2012 a UNBR-Consiliul Uniunii a fost admisă contestația formulată de petent și s-a dispus anularea deciziei nr.19/07.11.2011 emisă de Consiliul Baroului V. și continuarea procedurii de primire în profesia de avocat cu scutire de examen, conform dispozițiilor legale în vigoare la data formulării cererii.
Consiliul Baroului V. a apreciat că sub aspect procedural solicitantul îndeplinește condițiile de vechime în funcții juridice (fila 13) pentru a putea solicita primirea în profesia de avocat cu scutire de examen, urmând să se procedeze la verificarea cunoștințelor privind legislația specifică profesiei de avocat prin interviu în data de 28.10.2012.
Cererea a fost respinsă prin decizia nr.11/17.10.2011 de Consiliul Baroului V., decizie menținută de UNBR, cu motivarea că la interviu petentul nu a făcut o impresie favorabilă.
Curtea a constatat că deși Consiliul Baroului V. a apreciat că sub aspect procedural solicitantul îndeplinește condițiile de vechime în funcții juridice pentru a putea solicita primirea în profesia de avocat cu scutire de examen, totuși petentul a fost chemat la o verificare a cunoștințelor privind legislația specifică profesiei de avocat prin interviu în data de 28.10.2012.
Se pune problema dacă s-a apreciat că sub aspect procedural solicitantul îndeplinește condițiile de vechime în funcții juridice pentru a putea solicita primirea în profesia de avocat cu scutire de examen, atunci de ce a mai fost chemat petentul la o verificare a cunoștințelor, în condițiile în care prin Decizia nr. 456/14.06.2012 a UNBR-Consiliul Uniunii a fost admisă contestația formulată de petent și s-a dispus anularea deciziei nr.19/07.11.2011 emisă de Consiliul Baroului V. și continuarea procedurii de primire în profesia de avocat cu scutire de examen, conform dispozițiilor legale în vigoare la data formulării cererii.
Cererea inițială a fost formulată la data de 25.06.2010, Curtea urmând să verifice legislația în vigoare la acea dată.
Curtea a constatat că Legea nr.51/1995 în vigoare la data de 25.06.2010 nu prevedea nimic în legătură cu un interviu de verificare, dar Statutul profesiei de avocat în vigoare la data de 25.06.2010 prevedea la art. 21 alin.2 următoarele: În cazul cererilor de primire în profesie cu scutire de examen consiliul baroului poate să verifice cunoștințele solicitantului cu privire la organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Consiliul baroului va pronunța o hotărâre motivată asupra cererii de primire în profesie. Deci Consiliul Baroului avea un drept de apreciere asupra verificării cunoștințelor solicitantului.
Cu privire la argumentul petentului că întrebările adresate au depășit limitele legislației impuse a fi cunoscute la organizarea unui interviu, Curtea a apreciat că un interviu nu este un examen, dar nici nu înseamnă că nu poate avea loc un dialog pe diverse teme: dacă nu se pot adresa întrebări, părțile nu pot intra în dialog, iar rolul dialogului este de a observa firea candidatului, modul de a răspunde, logica personală, creativitatea, pledoaria spontană, vocabularul juridic, adică aspecte care conduc la crearea unei imagini a celui interviat. Pe baza interviului, B. avea un drept de apreciere, dacă să îl admită în profesie sau să îl lase să mai aștepte. Prin reducere la absurd, dacă petentul ar fi fost mut, un interviu ar fi avut rolul de a evalua dacă a avea un astfel de impediment fizic nu intră în contradicție cu vocația orală a profesiei.
Cu privire la obligația imperativă a Baroului V. de a-l admite în profesie, prin simpla verificare a condițiilor legale, Curtea a considerat că Barourile aveau și au un drept de apreciere. Revine breslei avocaților exclusiv să evalueze oportunitatea primirii în profesie a anumitor persoane, chiar dacă aceasta ar îndeplini condițiile legale de vechime.
Conform art. 21 alin. 2 din Statutul profesiei de avocat în vigoare la data formulării cererii sale: în cazul cererilor de primire în profesie cu scutire de examen consiliul baroului poate să verifice cunoștințele solicitantului cu privire la organizarea și exercitarea profesiei de avocat.
În plus, Curtea a mai constatat ca Barourile au libertatea să stabilească condiții de acces în profesie, așa cum s-a confirmat de jurisprudența Curții Europene de Justiție (cazul C-359/09- Donat Cornelius Ebert împotriva Budapesti Ügyvédi Kamara): <“prin urmare,="" trebuie="" să="" se="" constate="" că="" nici="" directiva="" 89/48,="" nici="" directiva="" 98/5="" nu="" se="" opun="" aplicării,="" în="" privința="" oricărei="" persoane="" care="" exercită="" profesia="" de="" avocat="" pe="" teritoriul="" unui="" stat="" membru,="" în="" special="" în="" ceea="" ce="" privește="" accesul="" la="" aceasta,="" a="" dispozițiilor="" naționale,="" fie="" acestea="" acte="" cu="" putere="" de="" lege="" sau="" acte="" administrative,="" justificate="" de="" interesul="" general,="" precum="" normele="" privind="">organizarea, deontologia, controlul și răspunderea (a se vedea în acest sens, în privința Directivei 89/48, Hotărârea din 30 noiembrie 1995, Gebhard, C-55/94, R.., p. I-4165, punctul 35 și jurisprudența citată). Revine instanței de trimitere obligația de a se asigura că, în aplicarea acestor norme, Budapesti Ügyvédi Kamara a respectat normele de drept al Uniunii și, în special, principiul nediscriminării (a se vedea în acest sens Hotărârea din 31 martie 1993, K., C-19/92, R.., p. I-1663, punctul 32, Hotărârea Gebhard, citată anterior, punctul 37, și Hotărârea din 11 iunie 2009, Comisia/Austria, C-564/07, punctul 31)”>>. Această hotărâre a CJCE este obligatorie pentru instanțele naționale, conform art. 5 din Noul Cod Civil, reprezentând izvor de drept comunitar.
Având în vedere disp. art. 21 alin. 2 din Statutul profesiei de avocat în vigoare la data de 25.06.2010, văzând și jurisprudența CJCE, Curtea a constatat că B. V. și UNBR au procedat în conformitate cu legislația națională și comunitară, pentru aceste motive, va respinge cererea petentului, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamantul M. C. cu sediul în V., ..333, ..17,județ V. în contradictoriu cu pârâții U. NAȚIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr.5,sector 5, B. V. cu sediul în V., ..31,..20,județ V., ca nefondată.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.10.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. - C. I. D. Ș.
Red. M.C.I
Tehnored.D.Ș. /5ex
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 3474/2013. Curtea de Apel... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 3533/2013. Curtea de... → |
|---|
