Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 221/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 221/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-01-2013 în dosarul nr. 6377/2/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 221
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 21.01.2013
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE: C. R. M.
GREFIER: LUCREȚIA M.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, în contradictoriu cu pârâtul S. I. O. R..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul – prin consilier juridic M. J., cu delegație de reprezentare la dosar, pârâtul – prin avocat M. E., cu împuternicire avocațială la fila 126 dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Reprezentantul reclamantului precizează că nu mai are cereri de formulat și probe de administrat în cauza de față solicitând admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată și motivată, urmând a se constata calitatea de lucrător al Securității în ceea ce îl privește pe pârât, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de legiuitor prin art. 2 litera a) din OUG nr. 24/2008 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008.
Apărătorul pârâtului învederează la rându-i că nu mai are cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, solicitând respingerea acțiunii promovată de reclamant, ca fiind neîntemeiată, având în vedere că partea pe care o reprezintă a acționat potrivit dispozițiilor ce i-au fost date și în cauza de față nu există o cerere, astfel cum este impusă de art. 1 alineat 7 din OUG nr. 24/2008 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 298/2008, ci doar cea formulată de domnul F. A., ce nu avea nici un temei legal să solicite verificarea calității de lucrător al Securității pentru pârât, ținându-se cont de poziția pe care acesta a avut-o și anume aceea de a contribui cu informații la completarea și nu la instrumentarea dosarului. Astfel cum a susținut și prin întâmpinarea depusă la dosar, legiuitorul face prin art. 1 alineat 7 din OUG nr. 24/2008 distincție între dreptul persoanei care a fost subiect al unui dosar al fostei Securități, ca „ la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului” și dreptul pe care îl are aceeași persoană de a putea solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițeri care au contribuit la instrumentarea dosarului. Depune la dosar Concluzii Scrise în dezvoltarea susținerilor orale.
Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 150 C.pr.civ., nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare pe fondul acțiunii.
CURTEA,
Asupra cauzei de față,
Prin acțiunea înregistrată sub nr._, în data de 08.08.2012 pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal, reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII a solicitat în contradictoriu cu pârâtul S. I. OLIMĂIU R. pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se constate calitatea de lucrător al Securității în ceea ce-l privește pe pârât, în sensul dispozițiilor art. 2 litera a din OUG nr. 24/2008.
În motivarea acțiunii s-a arătat că, în urma sesizării formulate de domnul F. A., prin cererea nr. P 7655/01/04.01.2010, s-au făcut verificări conform art. 1 alineat 7 și 8 din OUG nr. 24/2008 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. I_ (cotă CNSAS), unde pârâtul figurează la filele 44-46, 69, 75.
A susținut reclamantul că, din Nota de Constatare nr. DI/I/1409/12.06.2012, precum și din înscrisurile atașate dosarului rezultă următoarele:
Pârâtul S. I. OLIMĂIU R. având gradele de locotenent și locotent major în cadrul Direcției a lll-a, Serviciul 10, a participat la urmărirea informativă a medicului F.A., deschisă deoarece respectivul fusese semnalat că are relații cu cetățeni străini, că intenționează să rămână în străinătate, precum și că, deplasându-se în R.F.G., a fost contactat de o . fugari români stabiliți acolo. Activitatea pârâtului a constat în instruirea și dirijarea rețelei informative atât pe lângă urmărit cât și pe lângă persoane din anturajul acestora. Astfel, se urmărea formarea unei rețele valoroase, cu largi posibilități de informare, bine amplasată în mediile și problemele ce interesează organele de securitate. Analizând materialele adunate, pârâtul S. a propus contactarea unei foste surse în scopul utilizări pe lângă medicul F.A. De asemenea, printre sarcinile pe care pârâtul le-a dat rețelei din subordine reclamantul a evidențiat „semnalarea legăturilor dintre urmărit și diverși diplomați italieni", identificarea persoanelor din anturaj, vizitele pe care le face, dacă se deplasează în provincie, precum și dacă face acte premergătoare rămânerii în străinătate.
S-a mai arătat de către reclamant că, pârâtul a participat activ la urmărirea titularelor dosarelor deoarece apăruseră îi legătură cu personalul de la Ambasada Italiei. Susține reclamantul că, motivele pentru care numitele M.T., respectiv LI. erau verificate de organele de Securitate cu larga participare a pârâtului nu țineau de siguranța sau securitatea națională, sau de alte aspecte de interes general pentru societate, prin urmare îngrădirea sau încălcarea unor drepturi sau libertăți fundamentale ale persoanei urmărite nu avea acoperire legală. Astfel, în cazul numitei M.T., pârâtul a propus verificarea acesteia în cadrul dosarului problemă, solicitând în cadrul acestei forme de urmărire și interceptarea corespondenței și a convorbirilor acesteia . Ulterior, sub motivul clarificării legăturilor dintre persoana urmărită și personalul străin de la Ambasada Italiei, pârâtul propune trecerea într-o formă superioară de urmărire, anume dosarul de urmărire informativă individuală. Și aici, susține reclamantul că pârâtul a redactat un plan de măsuri elaborat, plan ce presupune, încadrarea cu rețeaua informativă, supravegherea numitei atât la locul de muncă cât și la Ambasadă și consulat, interceptarea convorbirilor telefonice la domiciliu, punerea în filaj.
În cazul numitei L.I, urmărită pentru că are o soră în Italia prin intermediul căreia a cunoscut diplomați italieni., participarea pârâtului la urmărirea acesteia a constat atât în interceptarea convorbirilor telefonice, cât și în încadrarea acesteia cu rețeaua informativă
Mai susține reclamantul că, prin urmărirea unor persoane cu ajutorul informatorilor - care erau instruiți cu privire la tipul de informații pe care ar fi trebuit să le obțină, precum și cu privire la modalitatea de obținere a acestora - pârâtul a obținut date referitoare la anturajul, preocupările și viața de zi cu zi a celor urmăriți.
Din toate documentele arătate mai sus se poate observa implicarea ofițerului în obținerea informațiilor respective. De asemenea, apreciază reclamantul că, simpla obținere a unor informații cu caracter personal referitoare la cei urmăriți de Securitate, fără cunoștința și fără acordul acestora și pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naționale, constituia o violare a dreptului la viață privată.
Astfel, prin activitățile desfășurate de pârâtul S. I. O. R., în calitate de angajat al fostei Securități, a suprimat drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislația în vigoare la acea dată, precum dreptul la secretul corespondenței și al convorbirilor telefonice, viață privată - art. 33 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice; fiind deci întrunite condițiile impuse de dispozițiile art. 2 litera a din OUG nr. 24/2008.
În susținerea acțiunii reclamantul a depus la dosar, conform art. 13 alineat 1 din Legea nr. 554/2004, Nota de constatare însoțită de actele doveditoare ce au stat la baza emiterii acesteia, existente la filele 13 – 106 dosar.
Pârâtul a formulat întâmpinare în cauză, ( filele 110-117 dosar ) prin care a solicitat, pe fondul pricinii, respingerea acțiunii, ca fiind neîntemeiată.
În combaterea acțiunii, pârâtul, a susținut, în esență, că în ceea ce privește activitatea de urmărire, prevenire și de contracarare a actelor de spionaj, Direcția a-III-a din cadrul DSS, era singura structură abilitată să desfășoare activități de contraspionaj și contraterorism în legătură cu diplomații străini acreditați în România.
Odată identificați și stabiliți cu adevărata identitate (aceea de ofițeri de informații) și apartenență (la serviciul de informații al statului acreditant) „diplomațiilor" respectivi li se deschideau de către Direcția a-III-a din cadrul DSS, dosare de urmărire informativă. Scopul deschiderii acestor dosare era pe de o parte, de a le cunoaște din timp preocupările informative și a le documenta activitățile de spionaj pe care aceștia urmau să le desfășoare în țara noastră pe parcursul misiunii lor de lungă durată, prevenirea recrutării de cetățeni români (trădători), care prezentau interes pentru serviciul de spionaj pe care îl reprezentau, îngrădirea accesului la date și informații cu caracter secret de stat, iar pe de altă parte, pentru autorizarea inițierii și implementarea în cadrul dosarelor a unor măsuri combinative și jocuri operative menite să conducă la identificarea sistemului de legătură dintre „diplomații" în cauză și agenții lor autohtoni (trădătorii) sau cei recrutați de ei ca agenți de influență din rândul străinilor aflați temporar sau permanent la noi în țară și, preluarea acestui sistem de legătură personală sau legătura impersonală (care se realiza prin comunicări prestabilite în care se utiliza fie un limbaj sau semne și semafoare convenționale, fie mijloace tehnice de la cerneala simpatică și până la aparatură tehnică deosebit de performantă care utiliza, în principal, frecvențele radio, transmiterile poștale, telefonul etc.), sub controlul nostru (altfel spus, preluarea sub control a comunicărilor dintre spion și trădător, iar în caz de necesitate urma să se intervină direct în caz prin schimbarea mesajului transmis de una dintre părțile implicate -spion sau trădător-, cu un mesaj denumit în argou profesional „surogat" de dezinformare conceput de noi).
Un alt obiectiv major pe care îl vizau activitățile complexe derulate în cadrul dosarelor de urmărire informativă deschise „diplomaților" aflați la post în România, de către Direcția a-III-a, a fost acela de prevenire a oricăror acțiuni teroriste îndreptate împotriva diplomaților sau a reprezentanțelor lor diplomatice (aspecte reglementate și astăzi în legislațiile interne ale statelor părți la o . acorduri internaționale, inclusiv la Convențiile de ife Viena - diplomatică și consulară). în acest context existau la nivelul DSS, plănui „arta" și „scutul" aprobate și aplicate prin ordin de conducerea DSS.
Competența deschiderii dosarelor de urmărire informativă diplomaților străini acreditați în țara noastră era exclusiv atribuită Direcției a IH-a, de contraspionaj din DSS, obiectul principal de activitate fiind diplomații și legăturile lor suspecte de trădare din rândul autohtonilor.
Conform competenței rudele diplomaților - fie că aparțineau statului acreditant, fie statului acreditar (este vorba de părinți, soție, copii, frați sau surori, socrii etc.) - erau și ele lucrate operativ tot de către Direcția a IlI-a din cadrul DSS.
Niciodată și în nicio țară activitățile derulate de autoritățile de contraspionaj nu au un caracter politic ci unul îndreptat împotriva celor care culeg informații strategice (indiferent de acoperirea folosită - diplomat, ziariști, lector, vizitator la rude sau relații, turist etc.), din țara acreditară recrutând, în atingerea acestui scop, autohtoni sau străini aflați temporar în statul acreditar.
Pe fondul acțiunii analiza materialului probator, propus de CNSAS în „rechizitoriul" Acțiunii în Constatare, are ca temei o selecție de materiale strânse /selectate trunchiat/ scoase din context/ din fondurile informative.
Lipsesc însă, cu desăvârșire, materialele din fondul informativ a căror „pilon" principal în jurul căruia gravitau cele trei persoane române („F.A.", „V.E." și „L.I."), respectiv, documentația care se referă la ofițerul de informații (din Serviciul Italian de Informații Militare Externe -S.I.S.M.I.), Giacomello Paolo („G.P."), care s-a aflat, în perioada de referință, în misiune permanentă, sub acoperire diplomatică, la Ambasada Italiei la București, lucrat prin dosar de urmărire informativă, astfel:
1. Fondul informativ I_ titular dr. F. A. („F.A.") - dosar deschis în 1982, și instrumentat în exclusivitate, până la finalizare, de Securitatea Municipiului București -S.M.B./142/D.I. (Lt. col. D. I.)-, pe motiv că dr. F. A. (F.A.) întreținea relații neoficiale cu diverși cetățeni străini printre care se număra și „diplomatul" spion Giacomello Paolo („G.P.").
După cum a menționat mai sus, Giacomello Paolo („G.P.") era lucrat, la rândul lui, prin dosar de urmărire informativă - sub pseudonimul „G."-, de către Direcția a-III-a (de contraspionaj), indicativ: D-III-a/3101/S.R. (Lt. maj. S. R.), pe motiv că acesta întreținea legături suspecte cu o . cetățeni români care, prin natura locului de muncă, a funcțiilor sau a pozițiilor sociale pe care le ocupau erau deținători sau aveau acces direct la date și documente secrete de stat. Totodată, s-a stabilit că „diplomatul" spion Giacomello Paolo (pseudonim „G."), organiza frecvent la domiciliul său o . recepții sau întâlniri restrânse la care erau invitați să participe, pe lângă persoanele române din categoria celor menționate mai sus și ofițerii de informații care acționau la rândul lor informativ, sub acoperirea de „diplomați" la Ambasada sau Consulatul Italiei la București (despre aceste vizite ale dr. F. A., la domiciliul diplomatului se fac referiri în Notele raport întocmite după întâlnirile cu informatoarea „T." din zilele de 30.09.1982 - fil.44 și 45; 01.08.1982 - fil.46 și 47, și 13.01.1983, fii. 69, și sursa „RODION", Nota întocmită după întâlnirea din 23.03.1983).
Subliniază pârâtul că cele 3 Note Raport întocmite după întâlnirile cu sursa „T.", erau simple semnalări ale dr. F. A. la locuința diplomatului, astfel încât, nu se impunea luarea unor măsuri pe linie de contraspionaj materialele fiind trimise, în original, beneficiarului de drept care asigura din punct de vedere informativ operativ Spitalul de Urgență, respectiv, la Securitatea Municipiului București -S.M.B./142/D.I. (Lt. col. D. I.), așa cum rezultă și din materialul probator depus în cauză de reclamanta CNSAS.
În ce privește Nota întocmită după întâlnirea cu sursa „RODION" din data de 23.03.1983, rezultă fără echivoc faptul că respectivele date au fost furnizate de sursă la cererea sa intempestivă, fără să fi existat un instructaj prealabil al sursei în acest sens, mai mult se poate constata că ulterior datei de 23.03.1983, la dosar nu a mai existat niciun material care să fi fost furnizat de „Rodion", iar mențiunea din finalul notei a rămas fară finalitate.
2. Fondul informativ I_ titulară L. I. („L.I."), deschis de Direcția a-III-a (de contraspionaj), în 1978/D-III-a/3101/S.S. (Lt. col. S. S.), pe motiv că L. I. („L.I.") întreținea legături suspecte cu o . diplomați italieni din cadrul Ambasadei Italiei la București, pe care aceasta i-a cunoscut prin intermediul lui Giacomello Gloria („G.") soră vitregă a sa, stabilită după căsătoria cu „diplomatul" spion Giacomello Paolo, în Italia. De amintit și în acest context că Giacomello Gloria („G."), sora vitregă a lui L. I. („L.I."), este fiica lui Vătău E. („V.E."). în anul 1971 Giacomello Gloria („G.") s-a căsătorit cu „diplomatul" spion Giacomello Paolo („G.P."), astfel încât L. I. („L.I.") a devenit cumnată a „diplomatului" spion Giacomello Paolo („G.P."), iar Vătău E. („V.E."), soacră a acestuia.
În anul 1980 a preluat dosarul de la Lt. col. S. S., șeful de birou, însă nu a inițiat măsuri singur datorită sensibilității cazului.
3. Fondul informativ I_ titulară ar fi Vătău E. (V.E.), care nu a fost transmis Curții de către CNSAS (aspect care rezultă și din finalul Acțiunii în Constatare unde acest dosar nu figurează ca fiind remis instanței alături de dosarele conținând fondurile informative_,_ și_). Fondul informativ I_, care s-ar referi la Vătău E. (V.E.), ar fi fost deschis (conform Notei de constatare anexate de către CNSAS), de către Direcția a-III-a (de contraspionaj), în 1977/D-III-a/3101/S.S. (Lt. col. S. S.), pe motiv că sus-numita întreținea legături cu diplomați și funcționari suspecți de spionaj, acreditați la Ambasada Italiei din România.
CNSAS (deținătorul unic al arhivelor fostei Securități) avea obligația să-și manifeste rolul activ în aflarea adevărului descoperind și administrând toate probele necesare/înscrisurile relevante/pentru lămurirea cauzei, sub toate aspectele, sens în care trebuia să studieze, prin extinderea cercetării și fondurile informative care îi privește pe diplomații italieni spioni: Giacomello Paolo („G.P."), Giacomello Gloria ( „G.G."), Giacomello Giorgio (G.G.); Amerio Achile („A.A."), Violla Pante („V.P."), Giacomello L. („G.L."), Castellari Giovani B. („C.G.B.") și R. Mărio („R.M.").
Pe asemenea, aprecierea completă și justă a probelor ar fi trebuit să se întemeieze pe o analiză minuțioasă a întregului material probator (atât din fondurile informative ale cetățenilor români, cât și ale diplomaților spioni), respectiv pe sinteza evaluărilor făcute după coroborarea și examinarea în ansamblu a acestora, și nu luate izolat, fără forță probantă veritabilă. Altfel, materialul probator propus de CNSAS rămâne la nivelul de „indicii", pe care îl respingem ca netemeinic.
Inițierea de către CNSAS a Acțiunii în Constatare fără a se stabili, cu celeritate, în prealabil, în cadrul cercetărilor administrative desfășurate poziția procesuală a fiecărui ofițer în dosarul I_, la care se referă cauza supusă judecății: nu se face distincția între ofițerii care au contribuit cu informații la completarea dosarului și ofițerii care au instrumentat dosarul (distincție deosebit de importantă după cum vom arăta în continuare).
Contribuția concretă a subsemnatului ca ofițer din Direcția a-III-a, serviciul 10, la completarea cu informații a dosarului de urmărire informativă_, titular dr. F. A., a fost aceea de semnalare la cei care instrumentau dosarul din cadrul SMB, a prezenței dr. F. A. la domiciliul sau în anturajul „diplomatului" spion Giacomello Paolo pseudonim „G.".
A mai susținut pârâtul că legiuitorul face la art. 1 alin. 7 din OUG nr. 24/2008, distincție între dreptul persoanei care a fost subiect al unui dosar al fostei Securități, ca „la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului ...." și dreptul pe care îl are aceeași persoană de a putea „... solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului.."
După cum rezultă din cele de mai sus dorința legiuitorului a fost aceea de a se face distincție, fără a lăsa loc de interpretări între ofițerii, subofițerii, colaboratorii care au contribuit cu informații la completarea dosarului - a căror identitate persoana care a fost subiect al unui dosar al fostei Securități, poate, la cerere, să o afle, și atât - și ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului a căror verificare a calității de lucrător al Securității persoana în cauză poate să o ceară, aspectul fiind legal și în concordanță cu condițiile cerute de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea 293/2008.
In aceste condiții, domnul F. A. nu avea nici un temei legal să solicite verificarea calității de lucrător al Securității pentru subsemnatul ținând cont de poziția pe care am avut-o, și anume aceea de a contribui cu informații la completarea și nu la instrumentarea dosarului.
A apreciat pârâtul că CNSAS a apelat la acest „tertip" deoarece informațiile provenite din dosarul de urmărire informativă deschis doctorului F. A., pentru care există cerere de verificare din partea titularului nu are substanță probatorie iar prezumpția de nevinovăție este exclusă apriorii.
S-a solicitat respingem ca nefondată și netemeinică afirmația conform căreia „pârâtul a participat la urmărirea informativă a dr. F.", - corect ar fi fost că, pârâtul a contribuit cu informații obținute din surse umane verificate prin mijloace tehnice la completarea dosarului de UI deschis asupra dr. A. F..
A mai arătat pârâtul că în nicio situație măsurile întreprinse pe linie de contraspionaj nu au avut și nu vor avea motivație „politică" de persecuție sau intimidare politica așa cum greșit se precizează în acțiunea în Constatare a CNSAS ci, întotdeauna aceste măsuri au fost și vor fi impuse din motive profesionale, în toate statele lumii indiferent de regimurile politice pasagere.
În concluzie, activitățile desfășurate de subsemnatul ca angajat al Direcției a-III-a de contraspionaj, în intervalul 1980-1984, nu au îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, respectiv, „dreptul la secretul corespondenței și convorbirilor telefonice, viață privată -, iar măsurile inițiate au vizat pe ofițerii de informații italieni, membrii ai Serviciului Italian de Informații Militare Externe (SISMI), aflați în misiune permanentă în țara noastră sub acoperire diplomatică și rudele sau relațiile suspecte ale acestora din rândul cetățenilor români - Vătău E. „V.E", L. I. „L.I." rude, respectiv, M. T. „M.T"., sursa noastră trecută mai înainte prin SIG, respectiv, prin P., din rațiuni de stat.
Pentru argumentele mai sus prezentate apreciem că nu sunt îndeplinite condițiile legale prevăzute pentru constatarea calității de lucrător de securitate în sensul prevăzut de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24 din 10.03.2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu unele modificări și completări prin Legea nr. 293 din 28.11.2008, solicitându-se respingerea acțiunii.
Analizând actele și lucrările cauzei, Curtea constată ca fiind îndeplinite condițiile impuse de dispozițiile art. 2 litera a) din OUG nr. 24/2008 pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Astfel, potrivit art. 2 litera a) din OUG nr. 24/2008 – lucrător al Securității – este orice persoană care, având calitatea de ofițer sau subofițer al Securității sau Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945-1989; a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.
Referitor la prima condiție impusă de textul de lege mai sus menționat – respectiv calitatea de ofițer(…) al Securității (..), Curtea constată că este îndeplinită, întrucât din actele dosarului rezultă că pârâtul S. I. O. R. a fost angajat al fostei Securități, având gradele de locotenent (1980, 1981, 1982) și, respectiv, locotenent major (1982, 1983, 1984) în cadrul DIRECȚIEI a lll-a, Serviciul 10, aspect necontestat de altfel nici de pârât.
Referitor la cea de-a doua condiție, impusă de art. 2 litera a din OUG nr. 24/2008, respectiv să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau îngrădit drepturile și libertățile fundamentale ale omului – Curtea constată că și această condiție este îndeplinită, având în vedere următoarele.
Potrivit prevederilor art. 1 alineatele (7) – (9) din OUG nr. 24/2008:
„(7) Persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului, și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului (…).
(9) Exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1) - (3), (6) și (7) se face personal sau prin reprezentant cu procură specială și autentică.”
Examinând actele cauzei din perspectiva acestor dispoziții legale Curtea reține că,prin cererea nr. P 7655/01/04.01.2010 ( fila 24 dosar ) persoana ce a făcut obiectul dosarului nr. I_ fond informativ, F. A. a solicitat atât verificarea/identificarea calității de lucrător la Securității pentru ofițerii și subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului său, cât și, aplicarea procedurilor prevăzute de lege, fiind deci întrunită cerința impusă de dispozițiile ordonanței mai sus citate privind legalitatea sesizări.
Prin urmare, în analiza cauzei de față, instanța va avea în vedere exclusiv susținerile reclamantului și apărările pârâtului prin raportare doar la cererea formulată de F. A. privind dosarul cu nr. I_ constituit pe numele său ( filele 25- 35 dosar ).
Astfel fiind, din examinarea actelor cauzei, Curtea reține că pârâtul în calitatea pe care a deținut-o, în cadrul fostei Securități, prin activitatea desfășurată, a contribuit în mod direct cu informații la completarea dosarului nr. I_ privindu-l pe F. A., medic chirurg la Spitalul de Urgență, supravegheat informativ cu motivația că are relații cu cetățeni străini, că intenționează să rămână în străinătate, precum și că, deplasându-se în R.F.G., a fost contactat de o . fugari români stabiliți acolo.
În concret, activitatea pârâtului a constat în întocmirea de note raport pe baza informațiilor furnizate de sursele ”T.” și ” Rodion ”, instruirea și dirijarea acestora cu scopul obținerii de informații referitoare la deplasările sale în provincie, comportamentul, anturajul, preocupările, viciile, pasiunile, etc. precum și dacă face acte premergătoare în vederea rămânerii ilegale în străinătate ( filele 26-34 dosar ).
Or, prin astfel de acțiuni, care au vizat persoana în cauză, pârâtul a desfășurat activități prin care a suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului precum: dreptul la viața privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.
Prin urmare, Curtea nu va putea reține apărarea pârâtului, potrivit căreia măsurile adoptate de el se încadrau în dispozițiile legale de la acea vreme, din moment ce, așa cum s-a arătat mai sus, drepturile încălcate erau reglementate, ca atare atât în Constituția României din acea perioadă, cât și în pactele și tratatele semnate de România și deci, în vigoare și aplicabile la acea epocă.
Cât privesc celelalte apărări ale pârâtului, privind siguranța națională, spionajul, contraspionajul este adevărat că, apărarea siguranței statului impunea luarea unor măsuri specifice activității organelor de securitate, însă după cum cu ușurință se poate observa din obiectivele trasate surselor instruite de la care pârâtul primea informații, în nici un caz nu se poate reține că acțiunile persoanei urmărite aveau vreo legătură, în sensul adevărat al acestei noțiuni, cu siguranța statului, spionajul sau contraspionajul motiv pentru care, aceste apărări nu vor fi primite.
Astfel fiind, Curtea constată că, pârâtul nu a făcut dovada că persoana urmărită se afla în atenția organelor de securitate pentru activități care ar fi putut să aducă atingere siguranței naționale, spionaj/contraspionaj etc. așa cum, fără temei, a pretins acesta.
Pe de altă parte, Curtea are în vedere faptul că, prin prevederile prezentei ordonanțe în nici un caz nu se urmărește o condamnare a persoanelor verificate, ci doar o devoalare publică a activităților și actelor petrecute în timpul regimului comunist, care prin intermediul Securității a exercitat o permanentă teroare împotriva propriilor cetățeni, a drepturilor și libertăților lor fundamentale, nefiind necesară îndeplinirea vreunei condiții legată de consecințele juridice sau de orice natură produse persoanelor vizate.
Prin urmare, accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, prin consemnarea publică a abuzurilor petrecute, ar trebui să contribuie la o mai bună înțelegere a trecutului, prezentului și la o proiectare adecvată a viitorului societății românești.
În concluzie, față de cele mai sus expuse, Curtea, în baza art. 1 și art. 18 alineat 1 din Legea nr. 554/2004, va admite acțiunea și va constata calitatea de lucrător al Securității a pârâtului S. I. O. R., în sensul dispozițiilor art. 2 litera a) din OUG nr. 24/2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII cu sediul în București, ..55-57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul S. I. O. R. născut la data de 14.02.1954, în . Năsăud, fiul lui G. și O. – domiciliat în București, . nr. 31 ., ., sector 2.
Constată existența calității de lucrător al fostei Securități în sensul dispozițiilor art.2 lit. a) din OUG nr.24/2008, în privința pârâtului S. I. O. R..
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.01.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. R. M. M. LUCREȚIA
Red.RMC
Tehnored.LM/4 ex.
| ← Anulare act emis de autorităţi publice locale. Decizia nr.... | Cetăţenie. Sentința nr. 405/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
