Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Încheierea nr. 7/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 7/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-03-2013 în dosarul nr. 8611/2/2012
Dosar nr._ .
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a VIII-a de C. ADMINISTRATIV și FISCAL
Încheiere
Ședința publică din data de 7 martie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: D. M. D.
GREFIER: V. M. F.
Pe rol fiind judecata acțiunii în contencios administrativ formulate de reclamantul C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității în contradictoriu cu pârâtul O. P., având ca obiect constatare calitate de colaborator al securității (OUG nr. 34/2008).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul, prin consilier juridic M. J., cu delegație la fila 128 din dosar, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care:
Reprezentantul reclamantului solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar și arată că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Curtea, în baza art. 167 alin. 1 din Codul de procedură civilă, încuviințează părților proba cu înscrisuri și, constatând cauza în stare de judecată, acordă părții prezente cuvântul în dezbateri asupra fondului.
Reclamantul, prin consilier juridic, solicită admiterea acțiunii și constatarea calității pârâtului de colaborator al securității, fiind îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 2 lit. b din OUG nr. 24/2008, astfel cum s-a arătat în cuprinsul cererii de chemare în judecată și cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar.
CURTEA
Având nevoie de timp pentru a delibera, va amâna pronunțarea, sens în care
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 14.03.2013.
Pronunțat în ședință publică azi, 07.03.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
D. M. D. V. M. F.
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 14 martie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: D. M. D.
GREFIER: V. M. F.
Având nevoie de timp pentru a delibera, va amâna pronunțarea, sens în care
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 21.03.2013.
Pronunțat în ședință publică azi, 14.03.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
D. M. D. F. V. M.
Dosar nr._ .
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a VIII-a de C. ADMINISTRATIV și FISCAL
Sentința civilă nr. 1071
Ședința publică din data de 21.03.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. M. D.
GREFIER: V. M. F.
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulate de reclamantul C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității în contradictoriu cu pârâtul O. P., având ca obiect constatare calitate de colaborator al securității (OUG nr. 34/2008).
Dezbaterile au avut loc în ședința din 07.03.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte din prezenta sentință, însă Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la 14.03.2013 și pentru astăzi, când a hotărât următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra prezentei acțiuni în contencios administrativ, constată următoarele
1. Cererea de chemare în judecată.
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.11.2012, reclamantul C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat constatarea calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul O. P., născut la data de 18.05.1937, în Șoimeni, .. Harghita, fiul lui Ș. și E., domiciliat în localitatea Miercurea C., ., județul Harghita.
În motivare, reclamantul a arătat că, prin cererea nr. P_/10/09.12.2010, adresată C.N.S.A.S. de către domnul N. B., s-a solicitat verificarea domnului O. P., sub aspectul constatării calității de lucrător sau colaborator al Securității. Ținând cont de faptul că domnul O. P. este vicepreședinte al filialei Harghita a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România și având în vedere prevederile art. 3 lit. y din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, cererea formulată în acest sens este legală.
Reclamantul a arătat că, așa cum rezultă și din cuprinsul Notei de Constatare nr._ /18.06.2012 anul 1988, pârâtul a fost recrutat de către Inspectoratul Județean Harghita pentru „cunoașterea concepțiilor și preocupărilor membrilor descendenților membrilor organizației subversive Partidul Muncitoresc C.".
În dosarul fond rețea nr. R_ (cota CNSAS), al cărui titular este pârâtul, se regăsește Angajamentul semnat de către acesta la data de 30.09.1988, prin care a preluat numele conspirativ „B.".
Reclamantul a susținut că prevederilor art. 2 lit. b din O.U.G. nr. 24/2008 descriu, sub aceeași denumire generică, 3 posibilități de relație benevolă cu structurile de represiune ale aparatului comunist, impunând îndeplinirea unor condiții specifice fiecărei categorii.
Astfel, pentru colaborarea prin furnizare de informații trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
1. Informațiile furnizate Securității, indiferent sub ce formă, să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
Sub acest aspect, reclamantul a reținut informația furnizată de către pârât Securității și identificată în dosarul personal al pârâtului în forma Notei Informative din data de 16.12.1988 (voi. 2, f. 3): „Referitor la numitul G. N. ing. la S.C.P.C., sursa precizează că acesta a afirmat că în Ungaria, comparativ cu țara noastră, oamenii nu sunt tracasați pentru obținerea unui pașaport, dând următorul exemplu:
Reclamantul a precizat că aprecierile față de politicile altui stat, fie și aparținând blocului de state socialiste, precum și intenția unei persoane de pleca într-un alt stat era o atitudine extrem de gravă din perspectiva regimului, iar cei ce se manifestau în acest sens erau priviți ca niște trădători de patrie; din aceeași categorie fac parte și comentariile legate de respectarea sau nerespectarea unor drepturi fundamentale de către regimul totalitar de la acel moment. Persoanele care, prin diferite metode, reușeau să-și îndeplinească visul de a rămâne în străinătate erau denumite batjocoritor „fugiti", iar bunurile rămase în țară le erau confiscate. Cei ale căror intenții de plecare definitivă din țară erau descoperite și zădărnicite, cu ajutorul informatorilor sau prin alte mijloace, erau denumiți „suspecți de evaziune" și persecutați de organele represive ale regimului. Aceste din urmă persoane nu mai puteau spera că li se va elibera vreodată pașaport, nici măcar pentru o călătorie într-o țară socialistă. În plus, evoluția profesională a celor care încercaseră să forțeze frontiera avea de suferit, îngrădindu-li-se accesul la anumite funcții și profesii. Intenția de a părăsi definitiv țara era considerată un afront direct la adresa regimului, care pretindea că asigură cetățenilor români cele mai bune condiții de viață. Pentru acest motiv, regimul nu a recunoscut niciodată, oficial, existența fenomenului emigrării. De asemenea, din aceeași categorie a „manifestărilor potrivnice", face parte și exprimarea liberă a părerilor referitoare la situația politică și socială din România acelor timpuri. Indiferent că ne aflăm în fața unei delațiuni care se referea la faptul că persoana denunțată critica fie regimul politic de la acea vreme, fie politicile sociale promovate de către acesta, ori la intenția de a pleca în țară, toate acestea fac parte din sfera manifestărilor potrivnice regimului întrucât ambele atitudini erau neagreate de regim, îngrădite de acesta și, în schimb, permise într-o ordine democratică.
2. Informațiile prevăzute la punctul 1 să vizeze îngrădirea drepturilor și obligațiilor fundamentale ale omului.
Reclamantul a susținut că și această condiție este asigurată, deoarece nu se poate reține că furnizarea unor informații de asemenea natură nu a fost făcută conștient, având reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări. Altfel spus, prin furnizarea acestor informații, pârâtul a conștientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în delațiunea sa se pot lua măsuri de urmărire și verificare (încălcarea dreptului la viată privată, a dreptului la liberă exprimare), și a vizat această consecință.
Totodată, reclmaantul a mai arătat că, potrivit celor reținute de către Direcția de specialitate în Nota de Constatare amintită, domnul O. P. figurează în dosarul de grup fond penal nr. P157, fiind condamnat politic cu executarea pedepsei în perioada 1958-1964; de asemenea, domnia sa este și titularul dosarului fond informativ nr. I_, aflându-se în atenția organelor de Securitate în perioada 1964-1988, ca fost deținut politic.
Însă, acest element nu este cauză de exonerare în stabilirea calității de colaborator al Securității, deoarece aceste cauze sunt expres și limitativ prevăzute de lege (art. 2 lit b din O.U.G. nr. 24/2008), întrucât în cauză au fost folosite numai documentele ce conțin informații furnizate mult după executarea detenției, astfel încât să nu mai planeze niciun fel de dubiu asupra contextului în care acestea au fost denunțate organelor de Securitate. De altfel, pentru reținerea calității de colaborator al Securității este necesar doar ca materialele probatorii de tipul celor arătate în textele de lege să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Deci, reținerea calității de colaborator este legată de stricta furnizare a unor informații de natura celor impuse de legiuitor.
În concluzie, reclamantul a susținut că informațiile furnizate de domnul O. P. au vizat îngrădirea dreptului la viață privată, prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice, precum și a dreptului la liberă exprimare, prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 3 lit. y, art. 2 lit. b, art. 5 alin. 1, art. 8 lit. a), art. 11 alin. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea 293/2008, coroborate cu art. 30, art. 31 alin. 2 și art. 35 alin. 5 lit. a din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S., adoptat prin Hotărârea nr. 2/2008.
În dovedire, a depus la dosarnota de constatare nr. Dl/1/1446/18.06.2012, aprobată de Colegiul C.N.S.A.S.; cererea nr. P_/10/09.12.2010, adresată C.N.S.A.S. de către domnul N. B.; dosar fond rețea nr. R_ (cota C.N.S.A.S.) integral (filele 12-126).
2. Întâmpinarea.
Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de 07.03.2013 (filele 130-134), pârâtul O. P. a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivare, pârâtul a arătat că acțiunea este nefondată, în condițiile în care este ruptă din acel context al cărui conținut se regăsește chiar la paginea a 4-a din acțiune, și anume faptul că pârâtul figurează în dosarul de grup fond nr. P 157, fiind condamnat politic, fără să se menționeze "cu executarea unei pedepse de 25 de ani, din care efectiv executat în 4 penitenciare de maximă siguranță din România 7 ani." Acest lucru, și anume faptul că a fost condamnat la 25 de ani pentru infracțiunea de uneltire împotriva statului, alături de alți inculpați, dintre care 10 condamnați la moarte și executați prin împușcare la Penitenciarul Timișoara, unul dintre ei fiind tatăl său, O. Ș., condamnarea de 25 de ani de pedeapsă cu închisoarea din care executasem efectiv 7 ani, până la grațierea restului de pedeapsă, nu figurează deloc în acțiune, deși preambulul actului normativ care stă la baza acțiunii vorbește de faptul că "cunoașterea istoriei recente constituie o prioritate pentru societatea romaneasca si de aceea administrarea si valorificarea istorica a arhivelor fostei Securități, care cuprind documente relevante cu privire la acțiunile întreprinse impotriva regimului totalitar comunist, precum si cu privire la reprimarea acestor acțiuni".
Pârâtul a arătat că el a fost acela care a acționat împotriva regimului totalitar, întrucât, chiar dacă avea 18 ani, a contribuit la tentativa de subminare a puterii Partidului Muncitoresc Român, prin folosirea armamentului, prin pregătirea unei lovituri de stat. Pentru acest lucru fusese condamnat tatăl său la pedeapsa cu moartea și executat prin împușcare, iar el, după eliberarea din închisoare, unde, așa cum rezultă din actele anexate, nu a putut fi reeducat în sensul celor ordonate de Moscova și de București (adeverință-caracterizare din 30.10.1961 emisă de Penitenciarul G.), a ajuns la periferia câmpului muncii, neavând nicio posibilitate de a urma cursurile unei instituții de invatamant superior, fiind considerat în continuare dușman al poporului.
Pârâtul a mai susținut că a semnat acel document "angajament", însă ceea ce nu se regăsește in dovezile C.N.S.A.S. este modul în care a fost terorizat zeci de ani de către Securitate, fiind ani la rând "invitat" la Securitate, având percheziții la domiciliu, de când a fost grațiat (1964) si pană când au reușit să-l determine să semneze (sept. 1988). A precizat că i-au "organizat" în așa fel cariera, încât la 28.03.1988 a fost demis din funcția de technician zoo-veterinar, funcție la care ajunsese prin forțe proprii, plecând de periferia societății și începând, după grațiere, munca de la funcția de muncitor necalificat. A fost degradat din nou și a ajuns tractorist, apoi i s-a înscenat un control in trafic, după care era să i se întocmească dosar penal de conducere a unui tractor pe drumurile publice fără a avea categoria necesară. Aici a intervenit intervenția "salvatoare" a securității care i-a "rezolvat" situația și astfel nu a rămas pe drumuri, reușind să îl subjuge, să ajungă să semneze acel act, pe baza căruia acum este din nou în calitate de inculpat. Astfel, după zeci de ani de teroare nu numai din partea securității, dar și a tuturor din jurul său, atât la locul de muncă, cat si acasă (19 dintre vecinii si foștii colegi de clasă erau informatori ce dădeau periodic rapoarte despre el si activitățile pe care le desfășoară), a ajuns să semnez un angajament.
Pârâtul a arătat că toate notele informative pe care le-a dat sunt cu caracter general si niciuna dintre ele nu a cauzat nimănui niciun rău, iar instanța de judecată trebuie să pună în balanță activitatea sa, alături de ceilalți inculpați care au fost condamnați pentru infracțiunea de uneltire împotriva statului, fiind probată insurecția armată împotriva regimului totalitar, și notele informative pe care le-a dat fără însă a afectat drepturile și libertățile cetățenești.
Este adevărat că art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 nu prevede în mod expres ca rapoartele care atestă furnizarea informațiilor cu privire la atitudini potrivnice regimului comunist să menționeze expres numele persoanelor denunțate, numai că, in lipsa acestor referiri, nu se poate stabili dacă au fost încălcate, în concret, drepturile, sau vizată încălcarea unor drepturi anumitor persoane. Este posibil, ca si în cazul în care ar fi furnizate informații despre activități sau atitudini potrivnice regimului comunist, datorita gradului mare de generalitate, să nu poată fi individualizate persoanele care au săvârșit asemenea acțiuni și cea de-a doua-condiție să nu fie îndeplinită.
În drept, pârâtul a invocat dispozițiile art. 115-118 din Codul de procedură civilă.
În dovedire, pârâtul a depus la dosar înscrisuri (filele 135-139).
3. Soluția instanței.
Având în vedere înscrisurile depuse de reclamantul CNSAS la dosar, Curtea constată că în cauză nu s-a dovedit că pârâtul O. P. a furnizat fostei Securități informații cu privire la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist care să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, motiv pentru care nu se poate reține că acesta a avut calitatea de colaborator al Securității, în sensul art. 2 lit. b din OUG nr. 24/2008, acțiunea formulată urmând a fi respinsă ca nefondată.
Astfel, prin cererea nr. P_/10/09.12.2010 adresată C.N.S.A.S. de către domnul N. B. (filele 23-26), s-a solicitat verificarea pârâtului O. P., sub aspectul constatării calității de lucrător sau colaborator al Securității, ținând cont de faptul că acesta este vicepreședinte al filialei Harghita a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România.
În urma analizării documentelor aflate în arhiva proprie, CNSAS-Direcția Investigații a întocmit nota de constatare nr. Dl/1/1446/18.06.2012 (filele 12-21), care a fost aprobată de Colegiul CNSAS, dispunându-se, pe cale de consecință, ca Direcția Juridică să sesizeze Curtea de Apel București-Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal cu acțiune în constatarea calității pârâtului C. C. de colaborator al Securității.
În cadrul prezentei acțiuni în constatare, CNSAS a arătat că nota informativă din data de 16.12.1988 (vol. 2, f. 3) îndeplinește condițiile cumulative prevăzute de art. 2 lit. b din OUG nr. 24/2008 și poate conduce la concluzia că pârâtul a fost colaborator al Securității.
Astfel, potrivit acestei note informative, „referitor la numitul G. N., ing. la S.C.P.C., sursa precizează că acesta a afirmat că în Ungaria, comparativ cu țara noastră, oamenii nu sunt tracasați pentru obținerea unui pașaport, dând următorul exemplu: Eu am în Ungaria un frate (nu a precizat cum s-a stabilit în această țară) care are un pașaportul permanent asupra lor și poate să călătorească și în țări capitaliste și de două ori pe an. Aceste discuții le-a purtat în prezența ing. B., cu care se află în relație de prietenie". Pornind de la această informație, ofițerul a trasat ca sarcini sursei „să stabilească cercul de relații - natura lui; dacă este vizitat de cetățeni străini; concepțiile și preocupările lui”.
De asemenea, reclamantul a mai făcut referire la consemnarea ofițerului din Raportul privind rezultatul contactării candidatului O. P. din Miercurea C., potrivit căreia, în momentul recrutării, pârâtul „a dat dovadă de maturitate în gândire, precizând faptul că organele de stat trebuie să cunoască efectul acestor manifestări din străinătate în rândul autohtonilor pentru a preveni eventualele acțiuni ostile".
Având a analiza împrejurarea dacă aceste documentate invocate de reclamant îndeplinesc condițiile cumulative prevăzute de art. 2 lit. b din OUG nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, Curtea reține că, potrivit acestui text legal, colaborator al Securității este „persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.
Curtea are în vedere că, prin dispozițiile OUG nr. 24/2008, legiuitorul a urmărit să permită accesul opiniei publice la informațiile referitoare la colaborarea cu fosta securitate a persoanelor enumerate de către art. 2, instituind o procedură prin care se poate stabili dacă acestea au desfășurat activități ce au contribuit la instaurarea și menținerea puterii totalitare comuniste, precum și la suprimarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.Așadar, este firesc a se considera că finalitatea acestui act normativ nu este pedepsirea unor persoane cu privire la care există elemente a se considera că ar fi colaborat cu regimul comunist, ci de a proteja noua democrație formată după Revoluția din anul 1989.
În acest sens, din preambulul OUG nr. 24/2008 rezultă scopul social avut în vedere de legiuitor la adoptarea acestui act normative: „cunoașterea istoriei recente constituie o prioritate pentru societatea românească și, de aceea, administrarea și valorificarea istorică a arhivelor fostei Securități, care cuprind documente relevante cu privire la acțiunile întreprinse împotriva regimului totalitar comunist, precum și cu privire la reprimarea acestor acțiuni, sunt necesare într-o Românie europeană”.
Pornind de la condițiile cumulative impuse prin dispozițiile art. 2 lit. b din OUG nr. 24/2008, prin prisma și a considerentelor de mai sus, Curtea constată că din analiza actelor depuse la dosar de către CNSAS nu rezultă că informațiile furnizate de pârât prin nota invocată în prezenta acțiune (nota informativă din 16.12.1988) ar fi denunțat activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist care să fie de natură a viza îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, în condițiile în care informarea respectivă are un caracter general și privește aprecierile unei persoane față de politicile altui stat aparținând blocului socialist (Ungaria), nefiind făcută nicio referire la intenția unei persoane de a pleca din România, astfel încât nu pot fi reținut susținerile reclamantului că pârâtul ar fi oferit informații despre o atitudine extrem de gravă din perspectiva regimului.
În ceea ce privește sintagma activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist din perspectiva rațiunii și finalității legii, Curtea apreciază, în lipsa unei definiții legale, că trebuie avut în vedere ceea ce autoritățile regimului comunist considerau, factum notorium, ca fiind activități și/sau atitudini potrivnice regimului, întrucât aprecierea proprie a acestora era cea care declanșa luarea de măsuri împotriva persoanelor vizate de delațiuni, aceste autorități fiind cele care defineau în mod absolut discreționar atât ceea ce era permis, cât și ceea ce era interzis în societatea românească, fapt caracteristic, de altfel, tuturor regimurilor totalitare.
În speță, Curtea apreciază că simpla referire la politica într-un anumit domeniu a altui stat aparținând blocului socialist (Ungaria), chiar dacă viza regimul pașapoartelor, fără nicio altă informație privind intenția persoanei respective de plecare definitivă din țară și stabilire în țări capitaliste, nu poate fi privită ca o atitudine potrivnică regimului comunist și considerată ca periculoasă pentru securitatea acestuia.
Față de aceste considerente, Curtea constată că, pe baza documentelor invocate de reclamant în cuprinsul acțiunii în constatare, nu se poate reține împrejurarea că pârâtul a avut calitatea de colaborator al Securității, în sensul art. 2 lit. b din OUG nr. 24/2008, astfel încât acțiunea formulată de CNSAS va fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității, cu sediul în București, .. 55-57, sectorul 3, în contradictoriu cu pârâtul O. P., cu domiciliul în Miercurea C., ., ., județul Harghita, ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.03.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
D. M. D. V. M. F.
Red/thred. jud. DDM/ 4 ex/ 29.04.2013.
| ← Pretentii. Decizia nr. 1441/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr.... → |
|---|
