Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 3194/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3194/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 22-10-2013 în dosarul nr. 4522/2/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3194
Ședința publică din 22.10.2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: A. Ș.
GREFIER: ANIȘOARA N.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, în contradictoriu cu pârâtul R. I., având ca obiect constatarea calității de lucrător al securității (OUG nr.24/2008).
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din 15.10.2013 și au fost consemnate în cuprinsul încheierii de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru data de azi, 22.10.2013, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
CURTEA,
Asupra prezentei cauze constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.06.2013, reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII a solicitat a se constata calitatea pârâtului R. I. de lucrător al Securității.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin cererea nr. P 796/07/05.01.2011, adresată CNSAS de domnul G. Ș., se solicita verificarea sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. I_, dosar în care pârâtul figurează la filele 145, 145v, 152, 187 și 187v. Ținând cont de prevederile art. 1 alin. 7 și alin. 8 din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, cererea formulată este legală.
În fapt, motivează reclamantul că, așa cum rezultă din cuprinsul Notei de Constatare nr. DI/I/948 din 11.04.2013 și al înscrisurilor atașate acțiunii, pârâtul R. I. a avut gradul de locotenent în cadrul Serviciului 1 al IJS Gorj, participând activ la supravegherea informativă a petentului, urmărit pentru că fusese semnalat că audiază și colportează știrile transmise de postul de radio
În această calitate, a procedat la dirijarea rețelei informative pe lângă această persoană, instruind sursele din subordine să permanentizeze relațiile cu obiectivul pentru a stabili „dacă face afirmații cu caracter necorespunzător la adresa conducerii de partid și de stat”, dacă are legături cu străinătatea și care sunt acestea, să stabilească cine este cunoștința sau ruda din S.U.A., în ce relații se află cu aceasta, precum și ce alte persoane fac parte din anturajul acestuia. Mai mult, susține reclamantul că, în afara instruirii surselor cu sarcini, pârâtul a și exploatat informațiile obținute. Astfel, notele informative primite de la surse au fost trimise atât la dosarul problemă
Precizează reclamantul că, prin urmărirea unor persoane cu ajutorul informatorilor – care erau instruiți cu privire la tipul de informații pe care ar fi trebuit să le obțină, precum și cu privire la modalitatea de obținere a acestora – pârâtul a obținut date referitoare la anturajul, preocupările și viața de zi cu zi a persoanei urmărite.
De asemenea, învederează reclamantul că, important este faptul că simpla obținere a unor informații cu caracter personal referitoare la cei urmăriți de Securitate, fără cunoștința și fără acordul acestora și pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naționale, constituia o violare a dreptului la viață privată.
Definiția legală a noțiunii de lucrător nu presupune situațiile în care respectivele persoane (ofițeri, subofițeri) încălcau întregul sistem juridic în vigoare înainte de 1989, ci doar cazurile în care aceștia suprimau sau îngrădeau
Conchide reclamantul că, pârâtul, prin activitățile desfășurate, a îngrădit drepturile și libertățile fundamentale, garantate de legislația din acea vreme. Astfel arată că, în speța dată, îngrădirea dreptului la viață privată s-a produs în momentul în care Securitatea a pătruns în intimitatea persoanelor urmărite prin dirijarea surselor din subordine.
Acțiunile pârâtul, în calitate de angajat al fostei Securități, au îngrădit dreptul la viață privată, garantat de legislația în vigoare la acea dată - art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.
Astfel, apreciază reclamantul că sunt asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, pentru a se putea constata calitatea de „lucrător al Securității”.
Prima condiție, ca persoana să aibă calitatea de ofițer, inclusiv acoperit, sau subofițer al Securității în perioada 1945-1989, este asigurată, deoarece pârâtul a avut gradul de locotenent (1982-1983) în cadrul I.J.S. Gorj, Serviciul 1.
Și cea de-a doua condiție, ca, în calitatea menționată la punctul 1, să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, este asigurată având în vedere acțiunile expuse. Toate măsurile întreprinse de către pârât au încălcat drepturi și libertăți fundamentale ale omului garantate prin legile în vigoare la acea dată.
În drept, reclamantul a invocat art. 1 alin. 7, alin. 8, art. 2 lit. a), art. 8 lit. a), art. 11 alin. 1 din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, coroborate cu art. 27 alin. 1 și alin. 5, art. 35 alin. 5 lit. a) din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S., adoptat prin Hotărârea Colegiului C.N.S.A.S. nr. 2/2008, și dispozițiile art. 194 C.p.civ.
Acțiunea a fost comunicată pârâtului, în cadrul procedurii prealabile prevăzute de art. 200 și 201 C.p.civ., acesta formulând întâmpinare la data de 17.07.2013, prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
Arată că și-a desfășurat activitatea în calitate de lucrător activ al Securității Statului din anul 1979-2000, în calitate de ofițer, fiind repartizat după terminarea Școlii de Ofițeri București în 1979, în cadrul Serviciului I al I.S.J. Gorj, unde a avut în răspundere problema „Sănătate". În calitate de locotenent a avut de lucru în cadrul problemei pe medicul G. Ș., care a fost semnalat de surse de informații că prin acțiunile și activitatea sa avea o atitudine necorespunzătoare și intenționa să părăsească ilegal țara, aspecte ce erau reglementate de ordinele de linie în vigoare la acea dată.
Învederează că, în cadrul Serviciului I al I.S.J. Gorj avea calitatea de lucrător, treapta cea mai de jos, iar în deciziile și luările în lucru, sau chiar întreprinderea unor măsuri preventive, avea scara ierarhică care le cerea sau chiar le impunea, cum a fost șef de colectiv, șef serviciu, șef securitate, inspector șef - aceasta pe orizontală, iar pe verticală șef problemă în Direcția I București, Șef Dep. Sec de stat, șef direcție, urmărea și coordona activitatea la nivelul I.S.J., care puteau să decidă în orice situație și să-mi impună întreprinderea unor măsuri conform ordinelor și legilor de la acea dată.
Mai arată că nu am încălcat niciun drept sau libertăți ale numitului G. M., că și-a desfășurat activitatea în baza unor legi și ordine de linie ce existau la acea dată, iar în cadrul activităților specifice de securitate a obținut informații, a dirijat informații cu sarcini pentru a verifica și clasifica suspiciunile existente conform legilor și ordinelor de la acea dată.
Susține că munca de securitate se desfășura în deplină conspirativitate, deoarece dacă o persoană urmărită cunoștea despre acest fapt, putea să se îndrepte pe piste greșite, și acest lucru era stipulat destul de clar în ordinele interimare de la acea dată, iar dacă deconspira munca era pasibil de o pedeapsă inclusiv de trădare. Din materialele montate rezultă destul de clar că, în calitatea de ofițer, nu a lucrat pe petentul G. Ș., care era încadrat la o altă problemă, „Evaziune", unde tangențial a obținut date și informații care conform ordinelor în vigoare le-a înaintat spre exploatare ofițerilor competenți din problema respectivă, nu a dirijat special sursele spre asta, așa cum se constată din materiale, că el a vizitat-o pe una din ele pentru a-i vedea zugrăveala sau la diverse chefuri.
De asemenea, rezultă destul de clar că G. Ș. la 10.04.1978 a fost avertizat de către organele de securitate pentru aceste motive, ocazie cu care i s-a pus în vedere că este în vizorul organelor de stat și i s-a luat un angajament care se poate consulta, dată la care era încă elev la Școala de ofițeri. De asemenea, arată că a mai fost lucrat prin DUI în 1982, când în conformitate cu ordinul 153/70 a fost condamnat la închisoare tocmai pentru că nu și-a respectat angajamentul anterior dat, când a fost avertizat.
Precizează că la problema „Sănătate" a avut în lucru pe fratele său, G. M., medic la un dispensar medical din județ, care și-a desfășurat activitatea în calitate de medic, fără a i se îngrădi vreun drept, cum de altfel a procedat și cu fratele său, G. Ș., pe care nu l-a lucrat organizat niciodată.
Totodată, mai arată că din cele trei note informative, se poate constata că este vorba în material despre dr. G. M., fratele lui G. Ș., acesta fiind medic, s-a lucrat în cadrul problemei „Sănătate", iar pe prima notă împotriva ord._/20 se observă la final rezoluția șefului ierarhic superior care a aprobat lucrarea celui în cauză, acelaași lucru se poate constata și pe nota informativă 4895/0056, unde șeful de serviciu al său direct concluzionează și direcționează măsurile ce s-au impus în continuare, deci el era un simplu pion până a lucra sau propune să se lucreze o persoană, cei care decideau erau șefii săi ierarhici.
Curtea, analizând actele depuse la dosar, constată că situația de fapt expusă de reclamant este corectă.
În dosarul privind pe titularul cererii de verificare, G. Ș., pârâtul, în calitate de locotenent în cadrul Serviciului 1 al IJS Gorj, a participat activ la supravegherea informativă a acestuia, trasând sarcini informatorului ca „în discuțiile cu obiectivul să stabilească care este cunoștința sau ruda din S.U.A., în ce relații se află cu aceasta, precum și ce alte persoane fac parte din anturajul acestuia. O copie a materialului va fi exploatată de Lt. D. G..”- nota din 05.05.1983- fila 17.
Pe de altă parte, în dosarul fratelui persoanei urmărite, G. M., „lucrat în S.I.P. semnalat cu comentarii negative și injurii aduse conducerii de partid și de stat”, pârâtul a trasat sarcini „să permanentizeze relațiile cu obiectivul în discuțiile ce le va aborda să stabilească ce anume va întreprinde fratele lui G.”, „dacă are legături cu străinătatea” (nota din 22.04.1982- fila 13), respectiv să „stabilească dacă acesta face afirmații cu caracter necorespunzător la adresa conducerii de partid și de stat” (nota din 17.11.1982- fila 15).
În drept, conform art. 2 lit. a din OUG 24/2008, „lucrător al Securității” este „orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului”.
Prin activitățile desfășurate/coordonate de pârât astfel cum sunt rezumate mai sus, acesta a suprimat, respectiv îngrădit drepturi fundamentale ale omului- dreptul la viață privată.
Împrejurarea că G. Ș. fusese avertizat anterior, în 1978, pentru problema „Evaziune” nu are relevanță, informatorul primind sarcini în 1983 de a stabili care este anturajul persoanei urmărite și în ce relații se află acesta cu rudele sale din străinătate.
De asemenea, împrejurarea că pârâtul nu deținea o funcție de conducere, actele sale fiind supuse aprobării șefului ierarhic superior, nu are relevanță în ceea ce privește constatarea situației de fapt avute în vedere de legiuitor- desfășurarea de activități prin care s-au suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, în calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității.
Având în vedere aceste considerente, în conformitate cu art. 11 din OUG 24/2008, va admite acțiunea și va constata calitatea pârâtului de lucrător al Securității.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în București, .. 55-57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul R. I., domiciliat în Târgu-J., . C., nr. 21, ., ., județ Gorj.
Constată calitatea pârâtului de lucrător al securității.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.10.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. A.Ș.
4 ex./13.01.2014
| ← Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 4734/2013.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 1259/2013. Curtea de... → |
|---|
