Excepţie nelegalitate act administrativ. Sentința nr. 3622/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3622/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-11-2013 în dosarul nr. 28685/212/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3622
Ședința publică din 19.11.2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: A. Ș.
GREFIER: ANIȘOARA N.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul D. I., în contradictoriu cu pârâta R. AUTONOMĂ DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI TERMICE C. și intervenienta A. NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE COMUNITARE DE UTILITĂȚI PUBLICE, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
Dezbaterile asupra excepției inadmisibilității excepției de nelegalitate și asupra excepției de nelegalitate a dispozițiilor art. 249 din Ordinul președintelui A.N.R.S.C. nr. 91/2007 au avut loc în ședința publică din 29.10.2013 și au fost consemnate în cuprinsul încheierii de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea, pentru a da posibilitatea părților să formuleze și să depună la dosar concluzii scrise și, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 05.11.2013, 12.11.2013 și data de azi, 19.11.2013, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând, reține următoarele:
Prin încheierea din 07.03.2013 a Judecătoriei C.- Secția Civilă, pronunțată în dosarul_, având ca obiect obligație de a face, privind pe reclamantul D. I. și pârâta R. Autonomă de Distribuire a Energiei Termice C., s-a dispus suspendarea cauzei și înaintarea dosarului către Tribunalul C., Secția contencios administrativ și fiscal, în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004 pentru soluționarea excepției de nelegalitate a art. 249 din Ordinul nr. 91/2007.
În motivarea încheierii de sesizare, s-a reținut că prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr._ la data de 13 noiembrie 2012, reclamantul D. I. a solicitat obligarea pârâtei la deconectarea de la sistemul de termoficare al imobilului situat în localitatea C., .. 196, ., ..
Pe fondul cauzei, a arătat că deconectările individuale nu se pot executa în acele condominii în care nu s-au produs deconectări anterioare intrării în vigoare a regulamentului.
Instanța a constatat că pentru soluționarea fondului litigiului, este necesară soluționarea prealabilă a excepției de nelegalitate a art. 249 din Ordinul nr. 91/2007 invocată de reclamant.
Prin sentința civilă nr. 3375/14.06.2013, Tribunalul C.- Secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel București- Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, cererea fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.07.2013.
Intervenienta A. Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice – A.N.R.S.C. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate, iar pe fond a solicitat respingerea excepției de nelegalitate, ca fiind netemeinică și nelegală.
În ce privește excepția inadmisibilității cererii în contencios administrativ având ca obiect excepția de nelegalitate, arată că, potrivit art. 4 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare, ""actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepției de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în anulare, în condițiile legii".
Prin urmare, apreciază că Ordinul președintelui A.N.R.S.C. nr. 91/2007, fiind un act administrativ cu caracter normativ, acesta fiind publicat în Monitorul Oficial al României, nu poate forma obiectul excepției de nelegalitate, putând forma obiectul unei acțiuni în anulare.
Ordinul președintelui A.N.R.S.C. nr. 91/2007 a fost emis în temeiul art. 50 alin. (2) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, ale art. 14 alin. (2) lit. e) și ale art. 16 alin. (1) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006.
În drept, a invocat Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, Legea serviciului de alimentare cu energie termice nr. 325/2006, Ordinul președintelui A.N.R.S.C. nr. 91/2007, Codul civil, Codul de procedură civilă.
Asupra admisibilității excepției de nelegalitate, Curtea reține următoarele:
Dispozițiile art. 4 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare (""actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepției de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în anulare, în condițiile legii"), invocate de ANRSC în susținerea excepției, au intrat în vigoare la 15 februarie 2013, ulterior datei invocării excepției de nelegalitate (în ședința publică din 7 februarie 2013- fila 33 dosar, cererea scrisă fiind depusă la 8 februarie 2013), nefiind aplicabile în speță.
Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că excepția inadmisibilității nu este întemeiată, urmând a fi respinsă în consecință.
Pe excepția de nelegalitate, Curtea reține următoarele:
Conform art. 249 din Ordinul nr. 91 din 20 martie 2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică emis de A. Națională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală, „Deconectările individuale nu se pot executa în acele condominii în care nu s-au produs deconectări anterioare intrării în vigoare a prezentului regulament”.
Aceste dispoziții legale au stat la baza avizului nefavorabil emis de RADET C. la cererea reclamantului privind deconectarea apartamentului proprietatea sa de la sistemul de termoficare centralizat (în condominiul din care face parte apartamentul reclamantului nu există cel puțin o deconectare anterioară).
Reclamantul a invocat în excepția de nelegalitate a art. 249 din Ordinul nr. 91/2007 încălcarea următoarelor dispoziții legale:
- dispozițiile art. 246 din același Ordin (91/2007):
„Deconectările individuale ale unor apartamente situate în imobile de locuit tip . energie termică din sistemul energetic de interes local, indiferent de cauze, se pot realiza în următoarele condiții cumulative:
a) să se modifice contractul de furnizare al energiei termice, prin act adițional, la solicitarea reprezentantului legal al asociației de proprietari/locatari, ca urmare a modificării puterii termice instalate în condominiu, cu acordul furnizorului;
b) să existe acceptul scris al proprietarilor spațiilor cu destinație de locuință sau cu altă destinație cu care cel care dorește debranșarea are pereți comuni sau planșee comune, din care să rezulte că sunt de acord cu debranșarea și cunosc influențele debranșării asupra condițiilor de confort și de mediu din spațiile pe care le dețin în proprietate;
c) să existe documentația tehnică prevăzută la art. 254 lit. g);
d) solicitantul să aibă montat aparat de măsurare a debitului de gaze naturale pe care le consumă, în cazul în care continuă să folosească spațiul pe care îl are în proprietate, după debranșare”.
2. art. 16 alin. 1 din Constituție:
„Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”.
3. art. 41 alin. 2 lit. d din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice:
„Utilizatorii au, în principal, următoarele drepturi: d) să renunțe, în condițiile legii, la serviciile contractate”.
4. art. 30 alin. 2 din Legea nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică:
„Deconectarea unui consumator de energie termică dintr-un condominiu se face cu respectarea următoarelor condiții cumulative:
a) acordul vecinilor de apartament, atât pe orizontală, cât și pe verticală;
b) acordul scris al asociației de proprietari, exprimat prin hotărârea adunării generale, asupra intenției de realizare a unui sistem individual de încălzire;
c) anunțarea, în scris, a operatorului care are și calitatea de furnizor, cu cel puțin 30 de zile înainte”.
Curtea constată că art. 249 din Ordinul nr. 91 din 20 martie 2007 reglementează o condiție care se adaugă celor reglementate în mod expres de Legea nr. 325/2006, la art. 30 alin. 2.
Nu se poate reține argumentul ANRSC în sensul că „art. 249 nu este „adăugare la lege” ci o situație distinctă de cea în care se pot efectua deconectări individuale”.
Art. 30 alin. 2 din Legea nr. 325/2006 reglementează condițiile cumulative care trebuie să fie îndeplinite pentru deconectarea unui consumator de energie termică dintr-un condominiu.
Aceste condiții constituie restricții ale dreptului utilizatorului de a renunța la serviciul public de alimentare cu energie termică, instituie pentru considerente de ordine publică.
Conform art. 41 alin. 1 din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, „au calitatea de utilizator beneficiarii individuali sau colectivi, direcți ori indirecți, ai serviciilor de utilități publice: a) utilizatorii casnici persoane fizice sau asociații de proprietari/locatari; b) agenții economici; c) instituțiile publice”,
iar conform alin. 2, „Utilizatorii au, în principal, următoarele drepturi:
a) să utilizeze, liber și nediscriminatoriu, serviciile de utilități publice, în condițiile contractului de furnizare/prestare;
b) să solicite și să primească, în condițiile legii și ale contractelor de furnizare/prestare, despăgubiri sau compensații pentru daunele provocate lor de către operatori prin nerespectarea obligațiilor contractuale asumate ori prin furnizarea/prestarea unor servicii inferioare, calitativ și cantitativ, parametrilor tehnici stabiliți prin contract sau prin normele tehnice în vigoare;
c) să sesizeze autorităților administrației publice locale competente sau, după caz, asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice orice deficiențe constatate în sfera serviciilor de utilități publice și să facă propuneri vizând înlăturarea acestora, îmbunătățirea activității și creșterea calității serviciilor;
d) să renunțe, în condițiile legii, la serviciile contractate;
e) să se asocieze în organizații neguvernamentale pentru apărarea, promovarea și susținerea intereselor proprii;
f) să primească și să utilizeze informații privind serviciile de utilități publice care îl vizează;
g) să fie consultați, direct sau prin intermediul unor organizații neguvernamentale reprezentative, în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor, strategiilor și reglementărilor privind activitățile din sectorul serviciilor de utilități publice;
h) să se adreseze, individual ori colectiv, prin intermediul unor asociații reprezentative, autorităților administrației publice centrale sau locale, asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice ori instanțelor judecătorești, după caz, în vederea prevenirii sau reparării unui prejudiciu direct ori indirect”.
Condițiile în care consumatorul de energie termică poate renunța la serviciul public de alimentare cu energie termică sunt reglementate de Legea 325/2006 la art. 30:
”(1) Debranșarea totală a instalațiilor interioare de încălzire și/sau pentru apă caldă menajeră ale unui utilizator tip condominiu se va face în următoarele condiții cumulative:
a) acordul scris al asociației de proprietari, exprimat prin hotărârea adunării generale;
b) anunțarea operatorului care are și calitatea de furnizor și a autorității administrației publice locale cu 30 de zile înainte de debranșare.
(2) Deconectarea unui consumator de energie termică dintr-un condominiu se face cu respectarea următoarelor condiții cumulative:
a) acordul vecinilor de apartament, atât pe orizontală, cât și pe verticală;
b) acordul scris al asociației de proprietari, exprimat prin hotărârea adunării generale, asupra intenției de realizare a unui sistem individual de încălzire;
c) anunțarea, în scris, a operatorului care are și calitatea de furnizor, cu cel puțin 30 de zile înainte.
(3) Debranșarea unui utilizator de energie termică, altul decât cel de tip condominiu, se realizează cu anunțarea operatorului care are și calitatea de furnizor, cu cel puțin 30 de zile înainte.
(4) Deconectările/debranșările prevăzute la alin. (1) - (3) nu se pot realiza în timpul sezonului de încălzire.
(5) Deconectările/debranșările prevăzute la alin. (1) - (3) se efectuează numai de către operatorul care are și calitatea de furnizor, în termen de maximum 45 de zile de la data solicitării, după verificarea documentelor care dovedesc îndeplinirea condițiilor cumulative impuse.
(6) Cheltuielile de deconectare/debranșare se suportă de către solicitant”.
Conform art. 39 din Legea 325/2006, „Drepturile și obligațiile prevăzute în prezentul capitol se detaliază în regulamentul-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică și în prevederile contractului-cadru de furnizare a energiei termice, elaborate de A.N.R.S.C., și se completează cu prevederile Legii nr. 51/2006”.
Apărările formulate de ANRSC prin întâmpinare sunt în sensul că din interpretarea coroborată a dispozițiilor legii rezultă că deconectarea unui consumator de energie termică dintr-un condominiu este interzisă, în aplicarea principiului statuat la art. 3 lit. g din Legea nr. 325/2006: "un condominiu - un sistem de încălzire".
Arată pârâta că o țintă importantă în domeniul energetic adoptată de UE este reducerea consumului de energie prin creșterea eficienței energetice cu până la 20% în anul 2020.
În data de 25 octombrie 2012, PARLAMENTUL EUROPEAN și CONSILIUL UNIUNII EUROPENE au adoptat DIRECTIVA 2012/27/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI privind eficienta energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE, publicată în data de 14 noiembrie 2012 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315/1 și care a intrat în vigoare în 20 de zile de la publicare.
În asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică, autoritățile administrației publice locale au atribuția de a stabili zonele unitare de încălzire, pe baza studiilor de fezabilitate privind dezvoltarea regională, aprobate prin H.C.L (Legea nr. 325/2006 a Serviciului public de alimentare cu energie termică).
Art.5 pct. 37 din Legea nr. 325/2006 definește "zonă unitară de încălzire" - areal geografic aparținând unei unități administrativ - teritoriale, în interiorul căruia se poate promova o singură soluție de încălzire.
Conform pct. IV din Anexa nr. 1 la H.G. nr. 462/2006 „în baza strategiilor de alimentare cu energie termică, consiliile locale vor aproba prin hotărâre definirea sistemului centralizat de producție și distribuție de energie termică și a zonelor unde se asigură exclusiv serviciul de termoficare, având în vedere aplicarea treptată a principiului "o clădire - un singur sistem de asigurare cu energie termică"."
Totodată, Regulamentul pentru implementarea programului „Termoficare 2006 -2015 - căldură și confort", elaborată de Unitatea de Management al proiectului „Termoficare 2006 - 2015 - căldură", prevede la Cap. II „Condiții de eligibilitate" pct. 11.10 că autoritățile administrației publice locale trebuie să prezinte H.C.L. privind stabilirea zonei sau a zonelor unitare de încălzire, reprezentând arealul geografic (zona unei localități) aparținând unei unități administrativ teritoriale în interiorul căreia se poate promova o singură soluție de încălzire, respectiv soluția adoptată pentru reabilitarea si eficientizarea SACET.
Mai invocă pârâta art. 54 alin. (3) din Legea nr. 325/2006 conform cărora "începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, imobilele tip condominium pot fi racordate la SACET în cazul în care se respectă principiul "un condominiu - un singur sistem de încălzire", pe baza unui program etapizat stabilit de autoritățile administrației publice locale până la 31.12.2009.
Față de aceste dispoziții legale, ANRSC concluzionează că „începând cu 01.01.2010, rezultă indubitabil că sunt interzise expres deconectările din acele condominii unde anterior intrării în vigoare a Regulamentului aprobat prin Ordinul nr. 91/2007 nu s-au produs deconectări anterioare”.
Principiul „un condominiu - un sistem de încălzire" a fost transpus în legislația terțiară, respectiv în Regulamentul aprobat prin Ordinul președintelui A.N.R.S.C. nr. 91/2007, la art. 249.
Mai arată intervenienta că „în cazul deconectărilor avem două situații, astfel:
I. cazul când se pot efectua deconectări, această situație fiind reglementată de art. 30 din Legea nr. 325/2006 care prevede următoarele: „(2) „Deconectarea unui consumator de energie termică dintr-un condominiu se face cu respectarea următoarelor condiții cumulative: a) acordul vecinilor de apartament, atât pe orizontală, cât și pe verticală; b) acordul scris al asociației de proprietari, exprimat prin hotărârea adunării generale, asupra intenției de realizare a unui sistem individual de încălzire; c) anunțarea, în scris, a operatorului care are și calitatea de furnizor, cu cel puțin 30 de zile înainte. (4) Deconectările/debranșările prevăzute la alin. (l)-(3) nu se pot realiza în timpul sezonului de încălzire. (5) Deconectările/debranșările prevăzute la alin. (l)-(3) se efectuează numai de către operatorul care are și calitatea de furnizor, în termen de maximum 45 de zile de la data solicitării, după verificarea documentelor care dovedesc îndeplinirea condițiilor cumulative impuse. (6) Cheltuielile de deconectare/debranșare se suportă de către solicitant."
Aceste condiții au fost prevăzute și în Ordinul președintelui A.N.R.S.C. nr. 91/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică, la art. 246 – 252.
II. cazul când nu se pot deconecta, această situație fiind instituită la nivel de principiu în Legea nr. 325/2006, respectiv art. 3 lit. g) "un condominiu - un singur sistem de încălzire".
Curtea apreciază că interpretarea intervenientei ANRSC nu poate fi reținută.
Principiul instituit la art. 3 lit. g din lege poate sta la baza reglementării restrângerii dreptului consumatorului de a renunța la serviciul public respectiv, însă această restrângere trebuie să fie clară, expresă, nu poate fi dedusă pe cale de intepretare- din afirmarea principiului „un condominiu - un sistem de încălzire” și reglementarea unei situații diferite, cea a racordării (art. 54 alin. (3) din Legea nr. 325/2006).
Aceeași lege care instituie principiul sus menționat și reglementează situația racordării la SACET cu respectarea principiului "un condominiu - un singur sistem de încălzire", pe baza unui program etapizat, stabilește la art. 30 condițiile cumulative care trebuie să fie îndeplinite în situația deconectării unui consumator de energie termică dintr-un condominiu, fără a face distincția la care se referă ANRSC- între cazurile în care se pot efectua deconectări și cazurile în care nu se pot efectua deconectări.
Condiția existenței cel puțin a unei deconectări anterioare în condominiu constituie o restrângere a dreptului consumatorului de a renunța la serviciul public, drept statuat prin lege (art. 41 alin. 2 din Legea nr. 51/2006).
Această condiție nu poate fi dispusă prin Regulamentul aprobat prin Ordinul președintelui A.N.R.S.C. nr. 91/2007, act administrativ cu caracter normativ cu forță juridică inferioară.
Curtea reține că pârâta nu a invocat o dispoziție de drept comunitar care să privească interdicția deconectării unui consumator de energie termică dintr-un condominiu.
Curtea înlătură argumentele susținute de pârâtă prin invocarea practici judiciare- sentința civilă nr. 571/06.02.2013 pronunțată de Curtea de Apel București dosarul nr._, constatând că în soluționarea respectivei cauze nu s-a realizat analiza legalității dispozițiilor art. 249 din Ordinul președintelui A.N.R.S.C. nr. 91/2007.
Având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază că excepția de nelegalitate este întemeiată, urmând a fi admisă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția inadmisibilității ca neîntemeiată.
Admite excepția de nelegalitate formulată de reclamantul D. I., cu domiciliul în C., .. 196, ., ., în contradictoriu cu pârâta R. AUTONOMĂ DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI TERMICE C., cu sediul în C., .. 14A, județ C., și intervenienta A. NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE COMUNITARE DE UTILITĂȚI PUBLICE, cu sediul în București, ., sector 3.
Constată nelegalitatea dispozițiilor art. 249 din Ordinul președintelui A.N.R.S.C. nr. 91/2007.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.11.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. A.Ș./A.N.
5 ex./22.01.2014
| ← Pretentii. Decizia nr. 4537/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretentii. Decizia nr. 5587/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
