Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr. 966/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 966/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-03-2013 în dosarul nr. 430/98/2012
Dosar nr._ |
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE CIVILĂ Nr. 966
Ședința publică de la 04 Martie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: B. C.
Judecător: V. H.
Judecător: C. M. F.
Grefier: F. L. V.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind recursul formulat de recurenta – pârâtă INSPECTORATUL de POLIȚIE al JUDEȚULUI IALOMIȚA împotriva sentinței civile nr. 1161/20.04.2012 a Tribunalului Ialomița pronunțată în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul – reclamant I. S. C..
La apelul nominal făcut în ședința publică, sunt lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că procedură de citare este legal îndeplinită, iar în cauză se solicită judecarea în lipsă de partea recurentă.
Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 242 alin. 2 C.pr.civ. (1865), Curtea reține cererea de recurs în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
I. Prin sentința civilă nr.20.04.2012, pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul Ialomița a admis ca întemeiată cererea formulată de reclamantul I. S. C. în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI IALOMIȚA, a dispus anularea fișei de evaluare a activității desfășurate de reclamant în perioada 01.12._11, a Hotărârii emise de Comisia de Rezolvare a Contestațiilor din cadrul I. Ialomița de respingere a rezultatelor evaluării anuale, urmarea cărora acesta a primit coeficientul general ,, Bine” și a obligat pârâtul la reevaluarea activității reclamantului pentru această perioadă, cu respectarea prevederilor prevăzute de Ordinul MAI nr. 300/2004, cu consecința acordării coeficientului ,, Foarte bine”.
În considerentele hotărârii pronunțate, a reținut Tribunalul că, prin cererea înregistrată sub nr._, reclamantul I. S. C. a chemat în judecată pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI IALOMIȚA pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța în cauză să se dispună anularea fișei de evaluare a activității, întocmită de pârât pentru perioada 01.12.2010 – 30.11.2011, cât și a Hotărârii emise de Comisia de Rezolvare a Contestațiilor din cadrul I. Ialomița referitoare la soluționarea contestației promovată de reclamant, precum și obligarea I.P.J. Ialomița la evaluarea activității profesionale pentru această perioadă, cu respectarea dispozițiilor prevăzute de Ordinul M.A.I. nr. 300/2004 și acordarea calificativului de „foarte bine”.
A mai reținut Tribunalul că în motivarea cererii, partea reclamantă a arătat că a contestat această fișă atât din punct de vedere al legalității procedurii de evaluare și a celei de soluționare a contestației administrative și, în al doilea rând, sub aspectul temeiniciei evaluării din perspectiva caracterului subiectiv, netemeinic și nejustificat al aprecierilor șefului nemijlocit. Arată reclamantul faptul că este angajat la I. Ialomița din luna octombrie 1996, ca agent de poliție și, de la jumătatea anului 2011 își desfășoară activitatea în cadrul Poliției Municipiului Slobozia, Biroul de Ordine Publică pentru mediul U. – C. proximitate. La data de 04.01.2012 i s-a adus la cunoștință de către șeful de birou, rezultatul evaluării activității desfășurate în perioada 01.12.2010 – 30.11.2011, concretizat într-o fișă de evaluare din care rezultă calificativul general „bine”. Întrucât a considerat că acesta nu reflectă în mod obiectiv activitatea și atitudinea sa profesională în perioada analizată, a formulat contestație, în temeiul art. 90 alin.1 din Ordinul MAI nr. 300/2004. In raportul întocmit cu ocazia formulării contestației a precizat o parte din motivele contestației, solicitând și anularea fișei de evaluare întocmită în cauză, însă din nota raport întocmită de comisia de cercetare a contestației rezultă că aceasta nu a ținut cont de acest raport, menținând, nefondat, calificativul anterior acordat. In drept, reclamantul își întemeiază acțiunea pe disp. Ordinului MAI nr. 300/2004 și Legii nr. 554/2004.
A arătat Tribunalul că pârâtul I.P.J. IALOMIȚA, deși legal citat, nu a formulat întâmpinare, înaintând înscrisurile ce au stat la baza întocmirii fișei de evaluare.
În motivarea efectivă a soluției pronunțate, Tribunalul a reținut că reclamantul este angajat la I. Ialomița din luna octombrie 1996 ca agent de poliție, iar începând cu data de 01.06.2011 își desfășoară activitatea în cadrul Poliției Municipiului Slobozia, Biroul de Ordine Publică pentru mediul U. – C. proximitate. La data de 04.01.2012 i s-a adus la cunoștință, de către șeful de birou, rezultatul evaluării activității desfășurate în perioada 01.12.2010 – 30.11.2011, concretizat într-o fișă de evaluare din care rezultă calificativul general „bine”. Întrucât a considerat că acesta nu reflectă în mod obiectiv activitatea și atitudinea sa profesională în perioada analizată, a formulat contestație, în temeiul art. 90 alin.1 din Ordinul MAI nr. 300/2004.
Față de probatoriul ce a fost administrat în cauză de către cele două părți, coroborat și cu dispozițiile din Cap. VI al Ordinului MAI nr. 300/2004 referitoare la evaluarea personalului Ministerului Administrației și Internelor, prima instanța apreciază că susținerea reclamantului legată de nulitatea fișei de evaluare pentru încălcarea procedurii de evaluare și contestare a calificativului este fondată.
Astfel, reclamantul este angajat în cadrul I.P.J. Ialomița din luna octombrie 1996, în funcția de agent de poliție, până la data de 01.06.2011 desfășurându-și activitatea în cadrul Biroului Investigații Criminale Slobozia, iar începând cu data de 01.06.2011 a fost mutat în cadrul Poliției Municipiului Slobozia, Biroul de Ordine Publică pentru Mediul U. – C. Proximitate, așa cum reiese din adresa nr._/A/09.06.2011 emisă de I.P.J. Ialomița –Serviciul Resurse Umane, aflată la dosarul cauzei fila 14.
Din Nota - raport cu rezultatele cercetării contestației formulate de reclamant cu privire la calificativul general acordat pentru activitatea desfășurată în anul 2011, cât și a modului de evaluare a criteriilor din fișa de evaluare nr. 40/14.01.2012, aflată la dosarul cauzei fila 60, rezultă că reclamantul a fost evaluat cu calificativul ,,Bine” de către comisar de poliție B. M. – șeful Biroului de ordine Publică pentru Mediul U., comisia apreciind că modul în care acesta a fost evaluat de către Biroul de Ordine Publică pentru Mediul U., reliefează în mod obiectiv activitatea desfășurată de agentul de poliție.
Or, din fișa postului nr._/A 16.05.2011, aflată la dosarul cauzei, rezultă că reclamantul, la data semnării acestei fișe, respectiv 18.05.2011, își desfășura activitatea în cadrul Biroului de Investigații Criminale, fiind subordonat ierarhic șefului Servicii Investigații Criminale și nemijlocit șefului Biroului Investigații Criminale – inspector principal de politie N. M., îndeplinind sarcinile și având responsabilitățile acestui post.
Din fișa postului nr._/A/_ rezultă că la data semnării acestei fișe de către reclamant, respectiv de 29.09.2011, acesta își desfășura activitatea în cadrul Poliției Municipiului Slobozia, Biroul de Ordine Publică pentru mediul U. – C. Proximitate, fiind subordonat direct șefului subunității și nemijlocit – Șefului Biroului Ordine Publică –comisar B. M..
Reclamantul a fost evaluat cu calificativul ,,bine”, de către Șefului Biroului Ordine Publică – comisar B. M., pentru activitatea desfășurată în întreaga perioada 01.12.2010 – 30.11.2011, deși abia începând cu data de 01.06.2011 reclamantul a fost transferat în cadrul Biroul de Ordine Publică pentru mediul U. – C. proximitate, iar atribuțiunile fișei postului i-au fost aduse la cunoștință la data de 26.09.2011.
Așadar, pentru perioada 01.12._11, șeful direct al subunității și șeful nemijlocit – Șefului Biroului Ordine Publică – comisar B. M., cei care au întocmit, respectiv avizat fișa de evaluarea a reclamantului și au acordat calificativul ,,bine”, nu aveau calitatea și nu puteau să se pronunțe cu privire la activitatea profesionala a reclamantului, motivat de faptul că aceștia nu putea cunoaște activitatea desfășurată de reclamant, în cadrul unui al birou, respectiv Biroului Investigații Criminale Slobozia.
Potrivit art. 77 alin. 1 din Ordinul MAI nr. 300/21.06.2004 ,,Activitatea de evaluare a personalului este o obligație de serviciu a șefilor/ comandanților, care poartă întreaga răspundere pentru obiectivitatea acesteia.”. De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 78 alin. 2 din Ordinul MAI nr. 300/21.06.2004, în cadrul activităților de evaluare șeful nemijlocit va desfășura interviul de evaluare a performanței profesionale individuale si conduitei celui evaluat.
Astfel, în cauză, Tribunalul susține că nu au fost respectate atât prevederile art. 83 alin.1 din Ordinul MAI nr.300/2004 care stipulează că „evaluarea personalului se realizează, de regulă, de șeful/comandantul nemijlocit și se aprobă de șeful/comandant ierarhic al acestuia, și nici dispozițiile art. 90 alin. 5 din același ordin.
Din analiza acestui articol, Tribunalul a apreciat că dispoziția privind evaluarea personalului de către șeful nemijlocit este imperativă, astfel că, având în vedere faptul că reclamantul în perioada 01.12.2010 și până la data luării la cunoștință a noilor atribuțiuni din fișa postului, ce i-au fost aduse la cunoștință la data de 26.09.2011, și-a desfășurat activitatea în cadrul Biroului Investigații Criminale Slobozia, îndeplinind sarcinile și având responsabilitățile acestui post, în mod netemeinic și nelegal, evaluarea activității reclamantului, desfășurată în întreaga perioada 01.12.2010 – 30.11.2011 a fost efectuată de către – Șefului Biroului Ordine Publică – comisar B. M..
Așa fiind, tribunalul constată că potrivit fișei de evaluate întocmite reclamantului, acestuia i-a fost evaluată activitatea profesională, pregătirea și conduita, individuală, cu încălcarea cu disp. art.75- art.82 din Ordinul MAI nr. 300/2004.
Pentru considerentele susmenționate, tribunalul apreciază că, în ceea ce privește procedura de evaluare profesională și de soluționare a contestației administrative, aceasta nu s-a desfășurat în conformitate cu prevederile sus amintite din Ordinul MAI nr. 300/2004, astfel încât solicitarea reclamantului de a se constata nulitatea acestui act apare ca fondată .
Sub aspectul temeiniciei evaluării și acordării calificativului de „bine” tribunalul reține că nemulțumirea reclamantului a fost în sensul că aprecierea șefului nemijlocit a tuturor indicatorilor de evaluare a fost subiectivă și nejustificată, venind în contradicție cu atribuțiile ce îi reveneau potrivit fișei postului.
Astfel, prin adresa nr._/04.05.2012, aflată la dosarul cauzei fila 94, pârâtul I.P.J. IALOMIȚA a arătat că, potrivit art. 80 alin. 1 din Ordinul MAI nr. 300/2004, evaluarea parțiala se întocmește salariaților care au fost detașați sau delegați pentru o perioada de cel puțin doua luni, precum si în alte situații, potrivit reglementarilor legale, iar la punctul 2 din aceiași adresa, se arată că reclamantul e fost evaluat parțial de către seful Biroului Investigații Criminale Slobozia, la finalizarea activității in aceasta structura, anexând in acest scop fisa postului nr._/A din data de 16.05.2012.
Or, fisa postului este documentul în care se descrie un post din cadrul unei organizații, precizându-se rolul acestuia, precum si relațiile profesionale pe care trebuie sa le aibă ocupantul postului cu ceilalți angajați în vederea realizării obiectivelor specifice postului respectiv, ci nicidecum nu cuprinde criteriile de performanță în raport de care este evaluat angajatul, ori calificativul obținut.
Așa fiind, Tribunalul constată că pârâtul I.P.J. IALOMIȚA în mod eronat susține că evaluarea activității reclamantului, pentru perioada in care acesta si-a desfășurat activitatea in cadrul Biroului Investigații Criminale Slobozia, a fost concretizata in fisa postului nr._/A din data de 16.05.2012, rolul fisei postului fiind cel mai sus arătat, ci nu de evaluarea a activității.
Din Nota – raport nr.40/14.01.2012, Tribunalul a reținut că acordarea calificativului general ,,Bine” presupune ca personalul evaluat s-a situat in unele cazuri peste nivelul cerințelor postului si în alte cazuri la nivelul acestora.
Comisia a apreciat că modul in care reclamantul a fost evaluat de către seful Biroului Ordine Publică – pentru Mediu U. reliefează in mod obiectiv activitatea desfășurata de agentul de politie.
Așa fiind, tribunalul, analizând atât adresa nr._/04.05.2012 emisă de pârâtul I. I., in care se susține că activitatea reclamantului, pentru perioada in care acesta si-a desfășurat activitatea in cadrul Biroului Investigații Criminale Slobozia, a fost efectuata in cadrul acestui birou, cât si Nota – raport nr.40/14.01.2012, care arata ca reclamantul a fost evaluat de către seful Biroului Ordine Publică – pentru Mediu U., constată că pârâtul a procedat la analizarea superficiala a activității reclamantului, neefectuând o analiza concretă, serioasă si minuțioasa a contestației acestuia, ci doar una formală.
Nota-raport a întregii comisii trebuia sa evidențieze documentele supuse verificării, pe baza cărora s-a stabilit menținerea calificativului „bine", cercetare efectivă, în sensul prevederilor Ordinului nr. 300/2004, pe baza analizei unor documente oficiale, vizând activitatea reclamantului în perioada supusa evaluării.
In raport de aceleași argumente, se constata si netemeinicia acordării calificativului ,,bine” pentru criteriul de la pct. B lit. B – indicatori comuni - pct. 11- comportamentul rutier -, care se aplică doar personalului care a săvârșit abateri de la normele rutiere și conducătorilor auto profesioniști. Or, reclamantul din prezenta cauză, nu a îndeplinit funcția de conducător auto profesionist si nici nu a fost sancționat disciplinar, așa cum reiese chiar din adresa nr._/27.01.2012 emisă de pârâtul I. I.. Mai mult decât atât, din aceasta fisa de evaluare rezultă că reclamantul I. S. C., de la data încadrării in Ministerul Administrației si Internelor, respectiv 28.09.1996, a obținut numai calificativul ,,foarte bine”. In acest sens, chiar la rubrica de constatări și concluzii, din fisa de evaluare contestată, evaluatorul arată că :,,Agentul a manifestat interes pentru îmbunătățirea efectuării actelor de constatare in cazul unor infracțiuni aflate in competenta sa. A acționat operativ in vederea stopării unor activități ilicite si a executat conștiincios actele de constatare impuse de natura activităților specifice pe linie de ordine publică. Documentele întocmite au reflectat in mod corect si obiectiv situația de fapt si a respectat Codul de etica al polițistului. Agentul a respectat etica si deontologia profesională si este loial instituției poliției. Este un bun coleg, are capacitate de comunicare si este rezistent la stres si efort fizic prelungit. Posedă cunoștințele si deprinderile necesare executării atribuțiilor de serviciu.”.
A mai reținut Tribunalul că însuși pârâtul I. I. a depus la dosarul cauzei adresa nr._/06.02.2012, în care arată că reclamantul I. S. C. a obținut calificativul ,,Foarte bine” la testarea pe care Serviciul Resurse Umane a organizat-o pe problematica noului Cod penal și noului Cod de procedura penală.
Având în vedere dispozițiile legale sus menționate, tribunalul, analizând fișa de evaluare a reclamantului, în raport de cele 2 fișe de post, precum și actele care au stat la baza evaluării acesteia, inclusiv hotărârea privind soluționarea contestației formulată de reclamant, a constatat că evaluarea activității profesionale a reclamantului se impunea a fi făcută sub dublu aspect: pe de o parte, in raport de responsabilitățile înscrise in fisa postului nr._/A 16.05.2011 si cele din fisa postului nr._/A/_, evaluare ce trebuia analizată de către fiecare birou în parte, cu respectarea prevederilor Ordinului nr. 300/2004, iar pe de alta parte, sub aspectul temeiniciei, în raport de volumul si complexitatea lucrărilor reclamantului, a îndeplinirii sarcinilor de serviciu, a analizei obiective, temeinice și justificate a aprecierilor șefului nemijlocit.
Coroborând întreg materialul probator administrat în cauză, prima instanța reține că evaluarea activității profesionale a reclamantului, cât si analizarea contestației reclamantului împotriva fisei de evaluare a fost una neaprofundată, în condițiile în care rezultatele evaluării profesionale a personalului, fundamentează activitatea de promovare profesională, și deci, implicit cariera funcționarului public cu statut special, drept pentru care, apreciază ca fiind întemeiată cererea formulată de reclamantul I. S. C..
In raport de înscrisurile înaintate la dosar, cu argumentele de fapt și de drept expuse, Tribunalul dispune anularea fișei de evaluare a activității desfășurate de reclamant în perioada 01.12._11, a Hotărârii emise de Comisia de Rezolvare a Contestațiilor din cadrul I. Ialomița de respingere a rezultatelor evaluării anuale, urmarea cărora acesta a primit coeficientul general ,,Bine”.
Totodată, Tribunalul l-a obligat pe pârât la emiterea unei noi fișe de evaluare a activității reclamantului, pentru această perioadă, cu respectarea prevederilor Ordinului MAI nr. 300/2004, cu consecința stabilirii în favoarea reclamantului, a coeficientului ,,Foarte bine”.
II. Împotriva acestei sentințe, ce i-a fost comunicată la 19.06.2012, a declarat recurs, înregistrat la data de 25.06.2012, partea pârâtă Inspectoratul de Poliție al Județului Ialomița.
În motivare, a arătat partea recurentă - pârâtă că analizând sentința atacată, apreciază că instanța de fond nu se poate subroga în rolul șefilor ierarhici ai reclamantului și, prin urmare, nu poate dispune asupra tipului de apreciere profesională. Instanța de fond era obligată să analizeze doar îndeplinirea și respectarea procedurilor stabilite prin acte normative incidente, însă nu poate dispune asupra acordării unui anume tip de calificativ general.
Având în vedere motivele invocate, a solicitat recurentul – pârât admiterea cererii de recurs și casarea sentinței civile nr. 1161/20.04.2012 a Tribunalului Ialomița.
În drept, au fost invocate prevederile art.304 alin.9 C.pr.civ., iar în temeiul art.242 alin.2 C.pr.civ. s-a solicitat judecarea cauzei și in lipsă.
Intimatul – reclamant I. S. C. a depus prin serviciul registratură întâmpinare, solicitând respingerea ca nefondat a recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate.
În motivare, a arătat partea intimată că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra calității activității sale profesionale, ci doar asupra respectării procedurii de evaluare stipulată de Ordinul MAI nr. 300/2004. Este adevărat ca legislația care reglementează modalitatea de evaluare a personalului MAI nu prevede expres sancțiunea nulității absolute, insa, absența unei astfel de dispoziții exprese nu lipsește instanța de posibilitatea de a cenzura legalitatea procedurii de evaluare prin prisma vătămării concrete suferite de reclamant, prin ignorarea dispozițiilor art. 75 - 82 din Ordinul MAI nr. 300/2004. In condițiile in care rezultatele evaluării profesionale a personalului MAI fundamentează activitatea de promovare profesionala, si de implicit cariera funcționarilor publici cu statut special, recurenta - pârâtă I. Ialomița avea obligația de a evalua activitatea sa profesională în raport de rezultatele foarte bune ale compartimentelor in cadrul cărora și-a desfășurat activitatea si atribuțiunilor din cele 2 fișe de post.
Instanța de fond, coroborând întregul material probator administrat în cauză, a reținut că evaluarea activității profesionale a reclamantului, ca și analizarea contestației împotriva fișei de evaluare, au fost neaprofundate.
Instanța de fond a luat act că atât persoana care a întocmit Fișa de evaluare, cât și Comisia de Rezolvare a Contestațiilor a procedat la analizarea superficială a activității sale, neefectuând o analiză concretă, serioasă și minuțioasă, ci una formală. Atât șeful nemijlocit, cât și comisia de cercetare a contestației a apreciat "a săvârșit abateri la normele rutiere", punctând și acest subcapitol (modului B lit. "b" pct. 11 al Fișei de evaluare) pentru care, în subsolul paginii este precizată categoria de personal căruia i se aplică acest indicator de evaluare. Totodată, intimatul – reclamant face trimitere la adresa nr. 132.172/27.01.2012 a I.P.J. Ialomița unde, la alin. 5 precizează că "din documentele de evidentă aflate la dosarul personal … nu rezultă că ați fost sancționat disciplinar pe anul 2011 și nu sunt evidențiate eventuale abateri de la normele rutiere ...".
Subliniază intimatul – reclamant că de la data încadrării sale in cadrul Ministerului Administrației si Internelor, respectiv 28.09.1996, a obținut numai calificative "Foarte Bine" la toate evaluările activității sale profesionale, iar însuși recurentul I. I. i-a acordat calificativul „foarte bine” la testarea efectuată de Serviciul Resurse Umane. Totodată, prin fișa de evaluare pentru perioada ulterioară celei contestate, respectiv 01.12._12, i-a fost acordat calificativul general aprobat „Foarte bine” în condițiile în care indicatorii de evaluare ce au stat la baza acesteia sunt la nivelul sau sub nivelul celor din perioada contestată, respectiv 01.12._11.
Concluzionează intimatul – reclamant că hotărârea instanței de fond nu poate fi considerată o "subrogare a rolului șefilor ierarhici" care, prin instrumentele legale conferite de lege în acest domeniu, au avut obligația și posibilitatea să analizeze și să dispună obiectiv asupra tipului de apreciere profesională în mod concret, serios și minuțios, nu doar formal.
In drept, s-au invocat disp. art. 308 alin. (2) raportat la art. 115-118 C.pr.civ., solicitându-se și judecata în lipsă potrivit art. 242 C.pr.civ.
În dovedire, a fost solicitată încuviințarea probei cu înscrisuri.
Asupra recursului formulat, constatând că este competentă să procedeze la soluționare în condițiile art. 3 pct. 3 și art. 299 C.pr.civ. rap. la art. 10 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, Curtea analizând sentința civilă recurată, prin prisma criticilor formulate și observând disp. art. 3041 C.pr.civ., reține următoarele:
Recursul este fondat.
Art. 312 alin. 3 C.pr.civ. (1865) – aplicabil față de disp. art. 24 NCPC și art. 3 din Legea nr. 76/2012 - prevede că „Modificarea hotărârii atacate se pronunță pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 6, 7, 8 și 9 [când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii], iar casarea pentru cele prevăzute de art. 304 pct., 2, 3, 4 și 5, precum și în toate cazurile în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului sau modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi. Dacă sunt găsite întemeiate mai multe motive, dintre care unele atrag modificarea, iar altele casarea, instanța de recurs va casa în întregime hotărârea atacată pentru a se asigura o judecată unitară”.
Totodată, disp. art. 3041 C.pr.civ. prevăd că „Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele”.
Preliminar, Curtea observă că, prin sentința civilă recurată, prima instanță a dispus pe de o parte anularea fișei de evaluare a activității desfășurate de reclamant în perioada 01.12.2010 – 31.11.2011, inclusiv a hotărârii Comisiei de Rezolvare a Contestațiilor din cadrul IJP Ialomița, urmarea cărora partea reclamantă fusese evaluată cu coeficientul general „bine”, iar pe de altă parte a dispus obligarea pârâtului la reevaluarea activității reclamantului, cu respectarea prevederilor Ordinului MAI nr. 300/2004, cu consecința acordării coeficientului „foarte bine”.
Prin recursul formulat, partea recurentă – pârâtă, recunoscând dreptul judecătorului de a analiza respectarea procedurii, înțelege totuși să conteste, în esență, faptul că prima instanță a dispus în sensul acordării unui anumit tip de calificativ general. Pe cale de consecință, Curtea constată că prin intermediul căii de atac a recursului nu intervine o învestire a sa cu ansamblul aspectelor litigioase ce au făcut obiectul de analiză al instanței de fond, ci devoluțiunea este limitată la soluția Tribunalului privind obligarea părții pârâte la acordarea în beneficiul reclamantului a unui anumit calificativ general; în acest context, nefiind contestate celelalte aspecte litigioase, acestea intră în puterea lucrului judecat, respectiv soluțiile de anulare a fișei de evaluare a activității, inclusiv a hotărârii emise de Comisie, precum și de obligare a pârâtului la reevaluare.
În ce privește mențiunea din dispozitivul sentinței civile nr. 1161/20.04.2012 referitoare la «cu consecința acordării coeficientului ,,Foarte bine”», Curtea apreciază recursul ca fiind fondat, motiv pentru care, admițând calea de atac exercitată de I. Ialomița, va dispune modificarea sentinței în sensul înlăturării mențiunii în discuție din dispozitiv.
În acest sens, observă Curtea că prima instanță a dispus anularea fișei de evaluare, inclusiv a Hotărârii Comisiei de rezolvare a contestațiilor din cadrul I. Ialomița, sub motiv că au fost încălcate art. 75 – 82 din Ordinul MAI nr. 300/2004, imputând nerespectarea dispoziției referitoare la evaluarea activității desfășurate în perioada 01.12.2010 – 26.09.2010 de către șeful nemijlocit, normă juridică apreciată de judecătorul fondului ca fiind imperativă. Or, în acest context, rezultă că sancțiunea anulării a fost consecința nerespectării unei norme de procedură. Pe cale de consecință, nerezultând potrivit raționamentului instanței de fond, intrat în puterea lucrului judecat față de limitele efectului devolutiv al recursului exercitat, efectuarea activității de evaluare de către superiorul ierarhic abilitat prin Ordinul MAI nr. 300/2004, în mod corect s-a dispus obligarea părții pârâte la reevaluarea activității reclamantului pentru perioada în discuție cu respectarea prevederilor Ordinului MAI nr. 300/2004. Cu toate acestea, prima instanță nu mai putea aprecia și calificativul/coeficientul general ce ar fi trebuit acordat, deoarece aceasta implica o substituire a judecătorului în atribuțiile autorității publice, care în contextul nerespectării în precedent a normei de procedură cu privire la persoana celui abilitat a desfășura activitatea de evaluare, practic nu își expuse punctul de vedere spre a putea fi cenzurat de instanță.
În acest din urmă sens, se impun a fi observate și disp. art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, text potrivit căruia instanța, soluționând cererea, poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă.
Față de cele arătate mai sus, observând disp. art. 312 alin. 1, 2 și 3 C.pr.civ. (1865), Curtea va admite recursul și va dispune modificarea în parte a sentinței civile recurate în sensul că se înlătură din dispozitiv mențiunea referitoare la «cu consecința acordării coeficientului ,,Foarte bine”», menținând în rest sentința civilă recurată cu privire la anularea fișei de evaluare a activității desfășurate de reclamant în perioada 01.12._11, a Hotărârii emise de Comisia de Rezolvare a Contestațiilor din cadrul I. Ialomița de respingere a rezultatelor evaluării anuale, urmarea cărora acesta a primit coeficientul general ,, Bine” și cu privire la obligarea pârâtului la reevaluarea activității reclamantului pentru această perioadă, cu respectarea prevederilor prevăzute de Ordinul MAI nr. 300/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurentul – pârât INSPECTORATUL de POLIȚIE al JUDEȚULUI IALOMIȚA împotriva sentinței civile nr. 1161/20.04.2012 pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr._ ,în contradictoriu cu intimatul – reclamant I. S. C..
Modifică în parte sentința civilă recurată în sensul că înlătură din dispozitiv mențiunea referitoare la «cu consecința acordării coeficientului ,,Foarte bine”».
Menține în rest sentința civilă recurată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 04 Martie 2013.
Președinte Judecător Judecător
B. C. V. H. C.M. F.
Grefier
F.L.V.
Red.tehnored.jud.BC/2ex./09.04.2013
Jud.fond:G.S.,TB-S9CAF
| ← Despăgubire. Decizia nr. 1048/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Obligaţia de a face. Sentința nr. 4023/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
