Obligaţia de a face. Sentința nr. 4023/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4023/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 13-12-2013 în dosarul nr. 6933/2/2013
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A CONTECIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4023
Ședința publică de la data de 13.12.2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – G. A. F.
GREFIER – M. H.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta S. C. GOVORA S.A. în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ- DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI, având ca obiect „obligația de a face”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta reprezentată de consilier juridic P.-N. I., în baza delegației de reprezentare pe care o depune la dosar, lipsind pârâta ANAF- Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat că reclamanta a depus, la data de 11.12.2013, la serviciul registratură, răspuns la întâmpinarea formulată de pârâtă.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cererii de chemare în judecată.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, precum și obligarea pârâtei să răspundă și să soluționeze contestația sa.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ reclamanta C. Govora S.A. a solicitat instanței să oblige pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală-Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili la soluționarea contestației formulate împotriva deciziei 1202/12.02.2013.
În motivarea acțiunii sale, reclamanta arată că Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili a emis decizia de impunere nr.1202 din 12.03.2013, prin care a stabilit în sarcina reclamantei obligația de plată a sumei de 975.505 lei.
Împotriva acestei decizii reclamanta a formulat contestație, înregistrată de ANAF-DGAMC la data de 25.03.2013, rămasă nesoluționată până în prezent.
Consideră reclamanta că pârâta avea obligația de a soluționa contestația administrativ fiscală în termenul de 30 zile, prevăzut de Legea nr.554/2004, astfel că prin refuzul pârâtei de a da curs obligației legale devin incidente prevederile art. 1 din Legea nr.554/2004.
Reclamanta s-a prevalat de dispozițiile art. 1, art.18 din Legea nr.554/2004.
Pârâta a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii reclamantei ca fiind neîntemeiată.
În cuprinsul întâmpinării pârâta susține că în cauză este aplicabil termenul prevăzut de art.70 alin1 Cod procedură fiscală, dispoziții ce instituie un termen de recomandare și nu unul imperativ, astfel cum se desprinde din cuprinsul prevederilor alin.2 al art.70 și cum a reținut Înalta Curte de Casație și Justiție în cuprinsul deciziei nr.182/2008.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului curtea va admite acțiunea reclamantei și în consecință, va obliga pârâta să soluționeze contestația formulată de reclamantă împotriva deciziei 1202/12.02.2013.
Pentru a dispune astfel, curtea constată că reclamanta a formulat, la data de 25.03.2013, contestație împotriva deciziei de impunere nr.1202 din 12.03.2013, prin care a fost stabilită în sarcina reclamantei obligația de plată a sumei de 975.505 lei, contestație nesoluționată până în prezent.
Potrivit dispozițiilor art. 2 litera h din Legea nr.554/2004 prin nesoluționare în termenul legal a unei cereri se înțelege faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen.
În cauză nu este aplicabil termenul de 30 de zile, cum susține reclamanta, ci termenul de 45 zile prevăzut de art. 70 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, conform căruia Cererile depuse de către contribuabil potrivit prezentului cod se soluționează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare.
(2) În situațiile în care, pentru soluționarea cererii, sunt necesare informații suplimentare relevante pentru luarea deciziei, acest termen se prelungește cu perioada cuprinsă între data solicitării și data primirii informațiilor solicitate.
Referitor la natura termenului prevăzut de art. 70 alin. 1 din Codul de procedură fiscală, este de subliniat că acesta este un termen procedural, înăuntrul căruia autoritatea fiscală este ținută să soluționeze cererea contribuabilului, cu excepția situației în care organul fiscal găsește necesare informații suplimentare, când termenul se prelungește cu perioada cuprinsă între data solicitării și data primirii informațiilor solicitate.
Deși Codul de procedură fiscală nu prevede nicio sancțiune pentru situația nerespectării termenului de soluționare a cererii contribuabilului, o atare împrejurare este susceptibilă de a da naștere dreptului acestuia la acțiunea în contencios administrativ, în scopul obligării autorității fiscale la soluționarea cererii sale.
Cu toate că prevederile art. 70 alin. 2 din Codul de procedură fiscală permit prelungirea termenului de soluționare a cererii, în situațiile în care, pentru soluționarea cererii, sunt necesare informații suplimentare relevante pentru luarea deciziei, invocarea acestei dispoziții nu este însoțită de dovada solicitării de către organul de soluționare a contestației a unor informații suplimentare, pentru a fi justificată amânarea soluționării contestației.
Față de aceste considerente, constatând că în cauză sunt incidente prevederile art. 2 litera h teza finală din Legea nr.554/2004, curtea va admite acțiunea reclamantei în sensul celor mai sus arătate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta S. C. GOVORA S.A., cu sediul în Rm. V., ., jud. V., în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ- DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI, cu sediul în București, .. 88, sector 5.
Obligă pârâta să soluționeze contestația formulată de reclamantă împotriva deciziei nr. 1202/12.02.2013, înregistrată la pârâtă la 25.03.2013.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.12.2013.
PREȘEDINTEGREFIER
G. A. F. M. H.
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr.... | Anulare act administrativ. Decizia nr. 3081/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
