Luare măsură declarare indezirabil. Sentința nr. 2339/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2339/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 22-08-2013 în dosarul nr. 5791/2/2013
DOSAR nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A - C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2339
Ședința publică de la 22 august 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - M. D.
GREFIER - E. CHIRĂNUȘ
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror D. B.
Pe rol soluționarea sesizării în contencios administrativ formulată de reclamantul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETULUI DE PE L. CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, cu sediul în București, .-3, sector 3, în contradictoriu cu pârâții G. T., cetățean tunisian, născut la data de 03.02.1986 în localitatea Mahdia – Tunisia, fiul lui Mohamed și Habiba, și I. G. PENTRU IMIGRĂRI, având ca obiect luare măsură declarare indezirabili pentru considerente de securitate națională.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București prin procuror D. B., pârâtul G. T. personal și I. G. pentru Imigrări prin consilier juridic N. A., cu delegație de reprezentare aflată la fila 19 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită prin prezența părților în instanță.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Pentru asigurarea traducerii dezbaterilor cetățeanului străin în cauză, se prezintă doamna P. L. A., traducător și interpret pentru limbile engleză și arabă, conform autorizației nr._/03.08.2005 emisă de Ministerul Justiției, depusă în copie la dosarul cauzei - fila 20.
Având în vedere că pârâtul susține că nu i s-a comunicat o copie a acțiunii, deși din dovada de citare rezultă că aceasta i-a fost comunicată, Curtea acordă acestuia timpul necesar pentru ca, prin intermediul traducătorului, să poată lua la cunoștință de cererea de chemare în judecată și a înscrisurilor depuse în susținerea acțiunii, astfel încât să cunoască motivul pentru care se află în fața instanței.
Prin intermediul traducătorului autorizat, pârâtului i s-au adus la cunoștință motivele pentru care se află în fața instanței.
Pârâtul, prin traducător, arată că nu are cereri prealabile de formulat.
Nefiind cereri prealabile de formulat, instanța acordă cuvântul pe propunere de probe.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, arătând că acestea se află la C. Informații Clasificate al Curții de Apel București.
Având cuvântul, pârâtul, prin traducător, arată că nu deține probe în combaterea acțiunii, învederând instanței că nu a făcut nimic de natură să pună în pericol siguranța națională a țării.
Având cuvântul, reprezentantul IGI solicită încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la C. Informații Clasificate al Curții de Apel București.
În temeiul art. 255 C.pr.civ., instanța urmează a încuviința pentru reclamant proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse la C. Informații Clasificate al Curții de Apel București, apreciind-o ca fiind concludentă, pertinentă și utilă soluționării cererii.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor asupra fondului cauzei.
Având cuvântul pe fondul cauzei, reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea acțiunii și declararea ca indezirabili a pârâtului pentru o perioadă de 15 ani pentru considerente de securitate națională și luarea în custodie publică până la îndepărtarea de pe teritoriul României, dar nu mai mult de 18 luni, având în vedere că există indicii temeinice că acesta desfășoară activități de natură să pună în pericol securitatea națională.
Având cuvântul, pârâtul, prin traducător, susține că nu a făcut nimic ilegal și nu dorește să se întoarcă în Tunisia. Mai arată că a studiat 5 ani în România, împrejurare ce a determinat efectuarea a multe cheltuieli, și dorește să-și termine studiile, iar într-o lună – o lună și jumătate să obțină diploma de licență.
Având cuvântul pe fondul cauzei, reprezentantul IGI arată că, nefiind în măsură să consulte documentele clasificate aflate la C. Informații Clasificate al Curții de Apel București, lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a fi pronunțată în cauză.
În temeiul art. 150 C.pr.civ., Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21.08.2013, P. de pe lângă Curtea de Apel București a solicitat instanței să dispună măsura declarării ca indezirabil pe o perioadă de 15 ani, pentru considerente de securitate națională, și luarea în custodie publică a numitului G. T., cetățean tunisian, fiul lui Mohamed și Habiba, născut la data de 03.02.1986 în localitatea Mahdia – Tunisia, până la punerea în executare a îndepărtării de pe teritoriul României.
Petentul arată că din materialele clasificate secret de stat de nivel „strict secret” puse la dispoziție de către Serviciul Român de Informații - UM 0198 București a rezultat că există indicii temeinice că numitul G. T. desfășoară activități de natură să pună în pericol securitatea națională, astfel cum sunt definite de dispozițiile art. 85 alin. 1 din OUG nr. 194/2002 republicată coroborate cu prevederile art. 3 lit. i) și l) din Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României și dispozițiile art. 44 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.
S-a mai arătat că în urma analizării statutului juridic al cetățeanului străin G. T. a rezultat că acesta este posesorul pașaportului . nr._ emis de autoritățile tunisiene la data de 01.09.2008, cu valabilitate până la data de 31.08.2013, a intrat legal în România la data de 07.11.2008 cu viză de studii emisă de la data de 17.10.2008, având rezidență în România în calitate de student al universității Politehnica din București. De asemenea, s-a stabilit că pârâtul nu este cetățean român, nu este căsătorit cu un cetățean român, nu a dobândit statutul de refugiat sau altă formă de protecție juridică în România și nu beneficiază de imunitate de jurisdicție pe teritoriul României.
Pârâtul, legal citat, nu a formulat întâmpinare.
În temeiul art. 255 C.pr.civ., instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri ca fiind concludentă, pertinentă și utilă soluționării cauzei, respectiv înscrisurile cu caracter clasificat secret de stat de nivel „strict secret” depuse la C. de Informații Clasificate din cadrul Curții de Apel București.
Analizând actele dosarului Curtea reține următoarele:
Numitul G. T., cetățean tunisian, se află în România în baza unei vize de studii pentru Universitatea Politehnică din București, aprobată începând cu data de 17.10.2008.
Analizând datele comunicate de SRI, clasificate secret de stat de nivel „strict secret”, Curtea constată că acestea fac dovada faptului că străinul desfășoară activități ce sunt de natură să pună în pericol securitatea națională.
Sunt avute în vedere dispozițiile art. 3 lit. i) și l) din Legea nr. 51/1991 conform cărora constituie amenințări la adresa siguranței naționale a României următoarele: (i) actele teroriste, precum și inițierea sau suspiciunea în orice mod a oricăror activități al căror scop îl constituie săvârșirea de asemenea fapte; … (l) inițierea sau constituirea de organizații sau grupări ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a acestora, în scopul desfășurării vreuneia din activitățile enumerate la lit. a) – k), precum și desfășurarea în secret de asemenea activități de către organizații sau grupări constituite potrivit legii.
Curtea are în vedere deopotrivă și dispozițiile art. 44 din Legea nr. 535/2004 care prevăd ca împotriva cetățenilor străini sau apatrizilor despre care există date sau indicii temeinice că intenționează să desfășoare acte de terorism sau de favorizare a terorismului se dispune măsura de declarare ca persoană indezirabilă pentru România sau de întrerupere a dreptului de ședere în țară dacă împotriva acestora nu s-a dispus măsura nepermiterii ieșirii lui din țară, potrivit legii privind regimul străinilor în România.
De asemenea, Curtea reține că față de pârât se poate dispune măsura declarării ca indezirabil având în vedere incidența în cauză a textelor legale invocate anterior și împrejurarea că România, în calitate de membră a Organizației Națiunilor Unite, și-a asumat obligație de a refuza șederea pe teritoriul național a celor care finanțează, plănuiesc, sprijină sau comit acte de natură teroristă.
Totodată, Curtea reține că prin măsura dispusă în cauză nu se produce încălcarea art. 8 din Convenția E.D.O., întrucât, chiar dacă măsura constituie o ingerință în viața privată, această ingerință este prevăzută de lege, urmărește un scop legitim și este necesară într-o societate democratică.
Astfel, măsura este prevăzută de dispozițiile art. 85 din OUG nr. 194/2002, în temeiul cărora se poate dispune îndepărtarea de pe teritoriul național și interdicția șederii străinului, act normativ publicat în Monitorul Oficial, fiind îndeplinită în acest fel cerința accesibilității textului de lege.
De asemenea, sunt respectate garanțiile procesuale pentru străinul subiect al măsurii de declarare ca indezirabil, măsura fiind dispusă de o instanță în sensul art. 6 din Convenția E.D.O. în condiții de contradictorialitate și cu respectarea dreptului la apărare.
Prin declararea ca indezirabil a cetățeanului străin se urmărește un scop legitim, respectiv prevenirea comiterii unor fapte grave de natură să pună în pericol securitatea națională a statului român.
În ceea ce privește necesitatea adoptării unei astfel de măsuri față de străin, aceasta este justificată de natura și gravitatea activității desfășurate în raport de care se apreciază proporționalitatea dintre măsura dispusă și scopul urmărit.
Având în vedere aceste considerente și față de dispozițiile art. 85 alin. 5 din OUG nr. 194/2002 conform cărora atunci când declararea străinului ca indezirabil se întemeiază pe rațiuni de securitate națională în conținutul hotărârii nu se menționează datele și informațiile care au stat la baza motivării acesteia, Curtea va admite cererea și va dispune declararea numitului G. T. ca persoană indezirabilă pentru rațiuni de securitate națională pe o perioadă de 15 ani.
Totodată, va dispune luarea în custodie publică a străinului, în conformitate cu dispozițiile art. 97 alin. 3 din OUG nr. 194/2002, până la îndepărtarea de pe teritoriul României, dar nu mai mult de 18 luni.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite sesizarea PARCHETULUI DE PE L. CURTEA DE APEL BUCUREȘTI în contradictoriu cu pârâții G. T. și I. G. PENTRU IMIGRĂRI.
Declară pe numitul G. T., cetățean tunisian, născut la data de 03.02.1986 în localitatea Mahdia – Tunisia, fiul lui Mohamed și Habiba, ca persoană indezirabilă pentru rațiuni de securitate națională pe o perioadă de 15 ani.
Dispune luarea în custodie publică a străinului până la îndepărtarea de pe teritoriul României în temeiul art. 97 alin. (3) OUG nr. 194/2002.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 august 2013.
PREȘEDINTEGREFIER
M. D. E. Chirănuș
Red. /Tehnored. M.D.
5 ex/23 august 2013
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 230/2013. Curtea de... | Refuz soluţionare cerere. Decizia nr. 1138/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
