Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 1141/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1141/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-03-2013 în dosarul nr. 20537/301/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINTA NR. 1141
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 27.03.2013
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE N. V.
GREFIER M. G.-D.
Pe rol este acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul I. H., în contradictoriu cu pârâta U. „S. HARET” și chematul în garanție M. EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI, având ca obiect „obligare emitere act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, având în vedere că în cauză s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. (2) Cod procedură civilă, invocă din oficiu excepția necompetenței sale materiale și reține cauza pentru soluționarea excepției.
CURTEA,
Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 19.06.2012, sub nr.unic_ pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București, reclamantul I. H. a chemat în judecată pe pârâta U. „S. Haret” și pe chematul în garanție M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtei U. „S. Haret” la eliberarea diplomei de licență în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive și irevocabile a sentinței, precum și obligarea chematului în garanție M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului să aprobe tipizatele formularelor de diplome de licență în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii sub sancțiunea plății unei penalități de 1.000 lei/zi.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că reclamantul a absolvit Facultatea de D. și Administrație Publică din cadrul Universității „S. Haret” și a susținut examenul de licență, sesiunea iulie 2009.
În urma promovării acestui examen s-a eliberat adeverința nr. 8797/09.07.2009.
De la data eliberării adeverinței, reclamantul a solicitat, în nenumărate rânduri decanului eliberarea diplomei de licență, însă aceasta nu a fost eliberată, deși el a îndeplinit obligațiile care îi reveneau potrivit contractului de studiu încheiat cu pârâta și Regulamentul privind activitatea profesională a studenților.
În aceste condiții, potrivit Metodologiei organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor emisă de pârâtă, aceasta era obligată să elibereze actele de studii complete.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 84/1995 și Legea nr. 1/2011, precum și Constituția României.
Prin sentința civilă nr._/27.11.2012, Judecătoria Sectorului 3 București a admis excepția necompetentei materiale și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei formulata de reclamant, in contradictoriu cu parata U. „S. HARET” și chematul in garanție M. E., CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI, in favoarea Curții de Apel București.
Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut că, potrivit prevederilor art. 10 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, […] se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale […] se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
În cazul de față, reclamantul I. H. a chemat în judecată pe pârâții U. S. Haret și M. Educației Cercetării Tineretului și Sportului.
Instanța de fond a constatat că unul dintre pârâți, și anume M. Educației Cercetării Tineretului și Sportului, este autoritate de rang central in sistemul autorităților publice, iar litigiile privind actele administrative tipice sau asimilate emise de aceasta sunt de competenta curții de apel, potrivit coordonatelor legale mai sus amintite.
Așa fiind, văzând și dispozițiile alin. 3 al art. 10 din Legea nr. 554/2004, instanța de fond a constatat că litigiul este de competența Secției de C. Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București, astfel că va admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 3 București și, în temeiul art. 158 alin. 3 si art. 159 pct. 2 C.pr.civ., a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea instanței anterior menționate.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal la data de 17.01.2013, sub nr._ .
Examinând cu prioritate, conform art. 137 alin. (1) C.pr.civ., excepția de necompetență materială a Curții de Apel, invocată din oficiu, pe baza actelor dosarului și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea constată următoarele:
Reclamantul se plânge pentru refuzul pârâtei U. S. Haret de a-i elibera diploma de licență și suplimentul acesteia.
Curtea reține că, în conformitate cu art.10 alin.1 din Legea contenciosului administrativ, „litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene … se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale … se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”.
Prin urmare, relevanță pentru stabilirea competenței de soluționare a prezentei cauze are rangul autorității emitente a actului administrativ.
Potrivit art.114 din Legea nr.1/2011 privind educația națională, „instituțiile de învățământ superior pot fi de stat, particulare sau confesionale. Aceste instituții au personalitate juridică, au caracter nonprofit, sunt de interes public și sunt apolitice”, iar în conformitate cu art.116, „sistemul național de învățământ superior include toate instituțiile de învățământ superior acreditate. O instituție de învățământ superior autorizată să funcționeze provizoriu, conform procedurilor legale în vigoare, devine parte a sistemului național de învățământ superior numai după acreditare”.
De asemenea, Curtea reține că U. S. Haret este o autoritate publica infiintata prin Legea 443/2002, care la art.1 prevede că se înființează U. "S. Haret" din București ca instituție de învățământ superior, persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ, cu sediul în municipiul București, clădirea Palatul Sporturilor și Culturii, Parcul Tineretului, sectorul 4.
Rezultă, deci, că pârâta U. „S. Haret” din București, ca instituție de învățământ superior, persoană juridică de drept privat și de interes public, reprezintă o entitate descentralizată de învățământ, parte a sistemului național de învățământ, iar nu o autoritate publică centrală ale cărei acte administrative să poată fi contestate, în primă instanță, la curtea de apel.
Faptul că pârâta este o persoană juridică de drept privat și de interes public recunoscut prin lege, fiind asimilată – potrivit art.2 lit. b din Legea 554/2004 – unei autorități publice nu înseamnă însă că este asimilată și unei autorități publice centrale, câtă vreme textul legal definește noțiunea de autoritate publică, fără a distinge după rangul central, județean sau local al acesteia.
De altfel, în vederea interpretării și aplicării unitare a legislației în materia contenciosului administrativ și fiscal, in raport cu dispozițiile art.126 alin.3 din Constituție și ale art.18 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, Plenul judecătorilor Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție a adoptat următoarea soluție pentru unificarea practicii: „Aparține tribunalului competența de soluționare a unor asemenea litigii, întrucât universitatea este asimilată unei autorități publice locale, fiind incidente normele de competență de la art.10 alin.1 din Legea nr.554/2004”.
Evident ca cererea de chemare în garantie a MECTS fiind o cerere incidentala, va fi solutionata tot de catre tribunal, fata de dispozitiile art.17 din Codul de procedura civila care prevăd ca cererile accesorii si incidentale sunt in căderea instanței competente să judece cererea principala.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 158 alin.3 și art.159 pct.2 C.pr.civ., Curtea va admite excepția necompetenței materiale și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București – Secția a IX – a C. Administrativ și Fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția de necompetență materială a curții de apel.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul I. H., în contradictoriu cu pârâta U. „S. HARET” și chematul în garanție M. EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI, în favoarea Tribunalului București – Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.03.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
N. V. M. G.-D.
Red. V.N./Tehnodact. M.G.D./2 ex.
| ← Excepţie nelegalitate act administrativ. Sentința nr.... | Pretentii. Hotărâre din 15-04-2013, Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
