Obligaţia de a face. Sentința nr. 1838/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1838/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-06-2013 în dosarul nr. 26822/3/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1838
Ședința publică de la 05.06.2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: C. P.
GREFIER: M. C. I.
Pe rol se află soluționarea acțiunii de contencios administrativ formulată de reclamantul M. O., cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat „I. E. B.”, cu sediul social în sector 3, București, .. 23-25, ., ., în contradictoriu cu pârâții C. NAȚIONAL AL CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR, cu sediul în sector 5, București, .. 1, . NAȚIONALĂ PENTRU CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ, cu sediul în sector 1, București, .-25, M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE (fost M.E.C.T.S.), cu sediul în sector 1, București, .. 28-30 și chematul în garanție M. FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în sector 5, București, ., având ca obiect - „obligația de a face”.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la termenul din 29.05.2013 care au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 05.06.2013, când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 5 București sub nr._/302/2010, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții:
1. C. Național al Cercetării Științifice din învățământul Superior (CNCSIS) cu sediul în .. 1, ., Cod_, București,
2.A. Națională pentru Cercetare Științifică (ANCS) cu sediul în .-25, sector 1, București,
3. M. Educației, Cercetării și Inovării, cu sediul în București, .-30, Sector 1,
4.Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în ., sector 5, București,
Primele trei pârâte pentru a fi obligate să includă proiectul Aplicații spațiale de electrodinamica plasmei: Relația curent-tensiune în regiunea de accelerare aurorală (ASTRAL), cod CNCSIS 809 - cu care a participat la Competiția Martie 2008, organizată în cadrul programului Idei, Proiecte de Cercetare Exploratorie - în lista proiectelor finanțate.
Ca primă pârâtă, CNCSIS să își recunoască eroarea săvârșită în evaluarea proiectului (ASTRAL), cod CNCSIS 809 și să publice îndreptarea cuvenită pe site-ul său. Solicităm, în acest sens, și republicarea rezultatelor Competiției Idei din Martie 2008, cu evidențierea separată a punctajului acordat de experții evaluatori (maxim 95 puncte) și a bonusului administrativ de 5 puncte pentru așa numitul "criteriu CEEX" (descris mai jos), acordat în mod netemeinic de către CNCSIS.
Dată fiind atingerea adusă prestigiului profesional prin depunctarea nejustificată a proiectului ASTRAL, solicită de asemenea CNCSIS daune morale în valoare de 1 L..
În ce privește a patra pârâtă, a solicitat, în temeiul prevederilor art.60-63 C.pr.civ. chemarea în garanție a acesteia pentru ca, în cazul în care se vă admite Cererea de chemare în judecată, să se dispună prin aceeași hotărâre ca Ministerul Finanțelor Publice să fie obligat la virarea fondurilor necesare derulării proiectului - potrivit H.G. 475 / 23.05.2007, privind aprobarea Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare II pentru perioada 2007-2013, coroborat cu H.G. 1265/13.08.2004, referitoare la normele metodologice de contractare, finanțare, monitorizare și evaluare a programelor și proiectelor de cercetare-dezvoltare și inovare.
A arătat că, potrivit art. 7 din O.M.E.C.T. 6019 / 24.11.2008, resursele materiale și financiare necesare funcționării CNCSIS sunt asigurate de M. Educației și Cercetării. Potrivit art. 1 din H.G. 1449/1.2005, A. Națională pentru Cercetare Științifică, este organul de specialitate al administrației publice centrale aflat în subordinea Ministerului Educației și Cercetării (MEdC), prin care acesta, în calitate autoritate de stat pentru cercetare-dezvoltare, își realizează atribuțiile în acest domeniu. ANCS este instituție publică, finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul MEdC.
De asemenea, art. 4 din H.G. nr. 475/23.05.2007, privind aprobarea Planului Național de Cercetare, dezvoltare și Inovare - PN II pentru perioada 2007-2013, stipulează că sumele sunt alocate de la bugetul de stat și sunt angajate din fonduri bugetare, fiind stabilite prin decizie a președintelui ANCS. Conform art. 5 pct. 2 și pct. 3 ANCS trebuie să prezinte Guvernului rapoarte intermediare privind stadiul derulării Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare - PN II, iar cel mai târziu în anul 2015 vă realiza și prezenta Guvernului propriul raport privind implementarea și gradul de realizare a scopului și obiectivelor propuse pentru PN II.
A menționat că, potrivit art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind organizarea și funcționare Ministerul Finanțelor Publice și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
În realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are în principal, următoarele atribuții: "… elaborează proiectul bugetului de stat, a legilor bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare". Astfel rolul Ministerul Finanțelor Publice este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor de buget elaborate de ordonatorii principali de credite.
Din acest motiv, în situația în care cererea de chemare în judecată va fi admisă, M. Educației și Cercetării, în calitatea să de ordonator principal de credite, va fi obligat să procedeze la elaborarea unei rectificări a bugetului, prin care să includă sumele necesare așa cum vor rezulta ele ca urmare a soluționării prezentei cauze.
În D., reclamantul a invocat prevederile art. 60-63 C.pr.civ., Legea 84/1995 cu modificările ulterioare, H. G. 51/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, H. G 1449/2005, privind organizarea și funcționarea A.N.C.S., O.M.Ed.C. 6019 / 24.11.2008, privind organizarea și funcționarea C.N.C.S.I.S., art. 19 din Legea 500/2002, art. 3 alin. 1 din H. G. 208/2005, art. 1000 alin. 3 Cod civil.
În fapt, a arătat că prin H.G. 475/23.05.2007, publicată în M.O. 371/31.05.2007, s-a aprobat Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare - PN II pentru perioada 2007-2013.
În speță, sumele alocate de la bugetul de stat se stabilesc prin decizia președintelui A.N.C.S., autoritate care monitorizează instituțiile însărcinate cu conducerea programelor cuprinse în Planul Național Cercetare, Dezvoltare și Inovare - PN II.
Conform art. 6 din H.G. 475/23.05.2007 conducerea programelor se realizează în sistem descentralizat. Astfel, conform art. 6 pct. l lit. a, CNCSIS conduce programele Resurse Umane și Idei. Conform Art. 8 din O.M.Ed.C 6019/24.11.2008, administrarea și gestionarea resurselor destinate activității CNCSIS este asigurată de Unitatea Executivă pentru Finanțarea învățământului Superior și a Cercetării Științifice Universitare (UEFISCSU).
Reclamantul a precizat că, în Martie 2008, CNCSIS a organizat Competiția 2 de proiecte în cadrul programului Idei, după publicarea prealabilă pe site-ul instituției a Pachetului de Informații și a Criteriilor de Evaluare, cu caracter de ofertă pre-contractuală. Întrucât știa că îndeplinește condițiile cerute de Competiția 2 (PNCDI-II-ID-CE-2008-2) - conform documentației publicate pe site-ul CNCSIS la secțiunea Planul Național de cercetare, Dezvoltare și Inovare - PN II, Program: Idei, Proiecte de Cercetare Exploratorie, Competiție 08 — a depus proiectul Aplicații spațiale de electrodinamica plasmei: Relația curent-tensiune în regiunea de accelerare aurorală (ASTRAL), cod CNCSIS 809.
A susținut că știa că îndeplinește CriteriileEvaluare din Decizia Președintelui ANCS 9458/10.01.2008, așa cum au fost ele publicate pe site-ul NCSIS. A menționat că CNCSIS nu i-a pus la dispoziție Decizia ANCS 9458/10.01.2008 cu toate că a solicitat în mod expres acest lucru iar decizia era publică. A arătat că în art. 42 din H.G. 65/13.08.2004 se precizează: "în scopul informării potențialilor contractori, autoritatea contractantă plică pe pagina să de Internet sau furnizează solicitanților, la cererea acestora, contra cost, pachetul de informații, care are următoarea structură-cadru: (...) 2.d) criteriile și modul de evaluare și selectare a Spunerilor de proiecte (...)."
Reclamantul a menționat că proiectul depus a fost examinat de către experții evaluatori, care au acordat 92,30 puncte - din 95 posibile, conform criteriilor de evaluare, în mod nelegal și netemeinic reprezentanții CNCSIS neacordându-i, în final, încă 5 puncte de evaluare - care ar fi ridicat punctajul proiectului la 97.30 din 100 posibile - considerând că n-a îndeplinit așa numitul "criteriu CEEX".
Acest criteriu, intitulat "Conformare la cerințele programului Cercetare de excelență - CEEX” a făcut parte din grila de notare a proiectelor doar la competiția 01 iunie 2007 (conform Anexei 2 la Pachetul de Informații al Programului Idei - formular de evaluare PNCDI-II-ID-PCE- 2007-1). Conform Deciziei Președintelui ANCS 9458/10.01.2008, în particular Anexa 2 la Pachetul de Informații al Programului Idei (Formular de evaluare PNCDI-II-ID-PCE-2008-2), "criteriul CEEX" nu a mai făcut parte din grila de notare la Competiția 2 din martie 2008, drept care nota maximă care putea fi obținută de un proiect era de 95 puncte, întrucât unele proiecte au primit totuși un bonus de 5 puncte, prin aplicarea nelegală și netemeinică a "criteriului CEEX", consideră că acest bonus trebuie acordat și proiectului ASTRAL iar nota finală trebuie corectată la 92,30+5,00=97,30 puncte. Cu această notă proiectul ocupă locul 9 pe lista proiectelor finanțate la Domeniul 3, Fizică - dintr-un total de 60 proiecte finanțate (ultima notă 92,67) și 197 proiecte depuse.
A precizat că, atât reprezentanții CNCSIS cât și reprezentanții ANCS au fost de acord, în discuțiile purtate, că proiectul ASTRAL ar fi trebuit să primească bonusul de 5 puncte - chiar și în condițiile de aplicare a "criteriului CEEX", abrogat în 2008. La ultima încercare de soluționare amiabilă, prin medierea organizată la sediul CNCSIS în .data de 05.05.2009, i s-au dat din nou asigurări în acest sens și i s-a promis ca va fi contactat "în 2-3 săptămâni" de către juristul instituției - lucru care nu s-a întâmplat.
Pe cale de consecință, în urma Competiției 2 organizată în Martie 2008 în cadrul programului Idei, apreciază că i s-a încălcat dreptul de a semna Contractul de finanțare pentru proiectul ASTRAL de către reprezentanții CNCSIS - cu prejudicierea activității pe care o desfășoară în calitate de cercetător științific și a prestigiului profesional.
În concluzie, a solicitat includerea proiectului ASTRAL, cod CNCSIS 809 - depus în cadrul Programului: Idei, Proiecte de cercetare exploratorie, Competiția Martie 2008 - în lista proiectelor acceptate la finanțare. D. fiind efectul negativ asupra prestigiului profesional, prin retrogradarea proiectului ASTRAL de pe locul 9 pe locul 64, a solicitat și daune morale în valoare de 1 L..
A apreciat că elementele răspunderii delictuale pot fi probate după cum urmează:
(a) Prejudiciul: Nefinanțarea proiectului ASTRAL a prejudiciat activitatea de cercetare propusă, privată de resursele alocate proiectelor finanțate - respectiv cheltuieli de personal, cheltuieli de logistică (echipamente de calcul, software, etc.), cheltuielii cu mobilități (participări la conferințe, vizite la colaboratori), cheltuieli de regie. A susținut că există și un prejudiciu de natură morală, prin afectarea prestigiului profesional.
(b) Fapta ilicită: Este reprezentată de nerespectarea criteriilor de evaluare a proiectelor, așa cum au fost ele publicate pe site-ul CNCSIS, cu încălcarea Deciziei ANCS 9458 / 10.01.2008.
(c)Cauzalitatea: Fapta ilicită reprezintă într-adevăr cauza prejudiciului, întrucât respectarea criteriilor de evaluare publicate pe pagina de Internet a CNCSIS ar fi asigurat ierarhizarea corectă a proiectului și acceptarea la finanțare.
(d)Vinovăția: Reclamantul a arătat că a contestat notarea proiectului în termenul prevăzut, apoi a făcut numeroase demersuri, atât la CNCSIS cât și la ANCS, prin care a explicat de ce proiectul ASTRAL nu a fost punctat corespunzător. CNCSIS și ANCS se fac vinovate de menținerea, cu bună știință, a unui punctaj greșit pentru proiectul ASTRAL (și nefinanțarea proiectului) în ciuda argumentelor de fond și formale pe care le-a oferit în discuțiile avute - argumente acceptate de altfel, la nivel declarativ, de reprezentanții celor două instituții.
Pârâtul M. Educației, Cercetării și Tineretului a formulat întâmpinare, prin care ac invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, pentru următoarele motive:
M. nu are competența de a analiza și soluționa cererea reclamantului. Reclamantul învederează instanței faptul că între părți sunt anumite raporturi juridice fără însă a arăta obligațiile părților raportat la obiectul acțiunii.
Față de cele de mai sus și ținând cont și de faptul că o parte nu poate fi menținută în proces decât în situația în care există raporturi juridice care să conducă la obligarea acesteia pentru a îndeplini obiectul dedus judecății, a solicitat admiterea excepției invocate și respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pârâta A. Națională pentru Cercetare Științifică a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, în raport de faptul că nu are calitate de autoritate organizatoare a competiției de proiecte, organizată în cadrul programului Idei.
A învederat faptul că reclamantul a făcut sesizarea înregistrată cu nr.8242/17.10.2018 privind revizuirea deciziei de neacordare a celor 5 puncte de la „criteriul CEEX". Asa cum rezultă din răspunsul CNCSIS-UEFICSU aflat la dosar și în conformitate cu criteriile de evaluare a proiectelor de cercetare exploratorie aprobate prin Decizie ANCS nr.9458/10.01.2008, nu primesc 5 puncte proiectele ale căror directori au beneficiat de finanțare din cadrul programelor CEEX dar nu au depus proiecte în competițiile PC7. În concluzie neexistând un viciu de procedura la evaluarea proiectului ASTRAL s-a comunicat reclamantului în cauză că punctajul acordat de 92,3 puncte este corect și rămâne definitiv. Răspunsul CNCSIS la sesizare înregistrat cu nr.2769/2009 se află la dosarul cauzei.
Condițiile de participare la competiție precum și cerința cu privire la „criteriul CEEX" au fost cunoscute de reclamant și totodată există propria declarație cu privire la faptul că nu a depus vreun proiect în cadrul vreuneia din competițiile FP 7, drept pentru care procedura de evaluare fost legal îndeplinită iar cererea de „includere" a proiectului ASTRAL este vădit nelegala și neîntemeiată.
Unitatea Executiva pentru Finanțarea învățământului Superior, Cercetării, Dezvoltării și Inovării – UEFISCDI a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului N. al Cercetării Științifice din învățământul Superior - CNCSIS, având în vedere faptul ca CNCSIS nu are personalitate juridica fiind un organ consultativ la nivel național, care, așa cum este prevăzut în Ordinul Ministrului Educației, Cercetării și Tineretului nr. 6019/24.11.2009, își desfășoară activitatea în conformitate cu Legea învățământului și OG nr. 57/2002 privind cercetarea științifica și dezvoltarea tehnologica, aprobata cu modificări prin legea324/2003 cu modificările și completările ulterioare.
Pe fond, a arătat, în esență, că în conformitate cu criteriile de evaluare a proiectelor de cercetare exploratorie aprobate prin Decizia Președintelui ANCS, nu primesc 5 puncte proiectele ale căror directori au beneficiat de finanțare în cadrul programelor CEEX, dar nu au depus proiecte în competițiile PC7. Din declarația reclamantului reiese ca a beneficiat de finanțarea unui proiect în cadrul programului CEEX Modulul 3 - modul dedicat sprijinirii cooperării internaționale, însa nu a depus un proiect în cadrul competițiilor FP7.
A învederat instanței faptul ca reclamantul a fost informat, cu mai bine de un an înainte de începerea competiției, că în situația în care au beneficiat de fonduri din cadrul Programului CEEX, vor fi depunctați cu 5 puncte participanții la proiectele CEEX care nu vor aplica la PC7. Mai mult inițiativa introducerii "criteriului CEEX" nu a aparținut CNCSIS, criteriile de evaluare fiind stabilite prin Decizia ANCS și comunicate participanților la competiție.
În aceste condiții, nu este de competenta UEFISCDI (fosta UEFISCSU) echivalarea proiectelor din programele PC7 și PECS, programe distincte, cu obiective foarte diferite, și având obligația, în calitate doar de administrator a competiției derulate și de a respecta reglementările în vigoare.
Considera neîntemeiata acțiunea reclamantei privind existenta unui viciu de procedura la evaluarea proiectului ASTRAL, considerăm ca punctajul acordat, de 92,3 puncte, este corect, legal și temeinic fundamentat.
Prin Sentința civilă nr. 3201 din 13 aprilie 2011, Judecătoria sectorului 5 București și-a declinat competența în favoarea Tribunalului București – Secția C. Administrativ.
Hotărârea de declinare a competenței a rămas irevocabilă prin Decizia civilă nr. 3170 R din 07.12.2011 prin care s-a respins recursul formulat de reclamant ca nefondat.
Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul București – Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal sub nr._ iar prin Sentința civilă nr. 997 din 22.02.2013 această instanță și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal.
Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal la data de 21.03.2013.
În cauză s-a încuviințat și s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat, prevederile legale incidente și susținerile părților, Curtea reține următoarele:
În temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (1) din Codul de procedură civilă, va fi examinată, cu prioritate, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâți prin întâmpinare.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul M. Educației Naționale (cu fosta denumire de M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului), Curtea constată că este întemeiată, din considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Calitatea procesuală în cadrul unui litigiu de contencios administrativ este conferită de calitatea de parte a raportului juridic de drept administrativ dedus judecății și grefat fie pe emiterea de către o autoritate sau instituție publică a unui act administrativ nelegal, fie pe refuzul de a soluționa o cerere sau de a elibera un act administrativ.
În speța de față, raportul juridic de drept administrativ izvorăște din actul administrativ prin care a fost evaluat și punctat proiectul științific cu care reclamantul a participat la competiția din anul 2008, precum și a actului administrativ prin care s-a soluționat contestația acestuia împotriva modului de evaluare, acte apreciate ca nelegale.
Din interpretarea prevederilor legale privind organizarea și funcționarea ministerului pârât, în vigoare în perioada de referință dar și în prezent, rezultă că această autoritate nu a avut și nu are atribuții legale în ceea ce privește organizarea și desfășurarea acestor competiții de proiecte științifice, nefiind emitentul niciunui act contestat de reclamant.
Împrejurarea că în subordinea acestui minister funcționează instituții care au atribuții în domeniul organizării competițiilor de tipul celei la care a participat reclamantul nu este de natură să îi confere calitate procesuală pasivă, în condițiile în care nu are atribuții și nu emite acte administrative care să poată fi contestate pe calea unei acțiuni întemeiată pe dispozițiile legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Dealtfel, faptul că M. Educației Naționale nu are calitate procesuală pasivă rezultă și din împrejurarea că, în cuprinsul acțiunii, reclamantul nu formulează, în concret, nicio pretenție în contradictoriu cu acesta, toate susținerile sale raportându-se la actele și conduita pârâtelor CNCIS și ANCS.
În concluzie, față de argumentele expuse, Curtea va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. Educației Naționale, cu consecința respingerii acțiunii formulate în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții C. NAȚIONAL AL CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR (CNCIS) și A. NAȚIONALĂ PENTRU CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ (ANCS), Curtea constată că este neîntemeiată.
Astfel, în ceea ce îl privește pe pârâtul CNCIS,, Curtea reține că, potrivit art. 3 pct. c) din anexa la Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5771/29.11.2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului,, în vigoare la data desfășurării Competiției idei – PCE 2008, CNCIS este instituția cu atribuții în domeniul evaluării proiectelor.
De asemenea, din analiza înscrisurilor depuse la dosar, rezultă că atât adresa nr. 1312/05.02.2009, cât și răspunsul transmis reclamantului cu adresa nr. 2769/06.04.2009 emană de la pârâtul CNCIS, fiind semnate de președintele acestei instituții, fiind indiscutabil faptul că pârâtul are atribuții în ceea ce privește evaluarea proiectelor depuse în cadrul competiției și soluționarea contestațiilor formulate împotriva modului de acordare a punctajului.
Împrejurarea că acest pârât nu are personalitate juridică, așa cum se susține în cuprinsul întâmpinării, nu are relevanță în materia dreptului administrativ, întrucât capacitatea de folosință a unui organ administrativ este independentă de personalitatea juridică și este conferită de capacitatea de drept administrativ –capacitatea recunoscută de lege de a emite acte administrative – calitatea de emitent al unor astfel de acte determinând aptitudinea de a sta într-un proces în calitate de pârât, în situația în care se contestă respectivul act sub aspectul legalității.
În ceea ce o privește pe pârâta ANCS, Curtea constată că are calitatea de emitentă a Deciziei nr. 9458/10.01.2008 prin care s-a reglementat organizarea competiției Idei – PCE 2008, actul fiind semnat de președintele instituției.
Pe de altă parte, se observă că unul dintre petitele cererii de chemare în judecată are ca obiect obligarea la includerea proiectului Aplicații spațiale de electrodinamica plasmei: Relația curent-tensiune în regiunea de accelerare aurorală (ASTRAL), cod CNCSIS 809 - cu care a participat la Competiția Martie 2008, organizată în cadrul programului Idei, Proiecte de Cercetare Exploratorie - în lista proiectelor finanțate, or pârâta ANCS are atribuții în ceea ce privește aprobarea Listei proiectelor selectate și propuse pentru finanțare de către CNCIS, aspect care rezultă, fără putință de tăgadă, din adresa nr. 236/18.02.2009 de la fila 20.
Din aceste considerente, Curtea constată că, în raport de obiectul cauzei și de prevederile legale incidente, pârâții CNCIS și ANCS au calitate procesuală pasivă, urmând să respingă, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale pasive a acestor pârâți.
Pe fondul cauzei, se reține că, în fapt, în luna martie 2008, pârâtul CNCSIS a organizat Competiția 2 de proiecte în cadrul programului Idei, după publicarea prealabilă pe site-ul instituției a Pachetului de Informații și a Criteriilor de Evaluare, competiție în cadrul căreia reclamantul a depus proiectul Aplicații spațiale de electrodinamica plasmei: Relația curent-tensiune în regiunea de accelerare aurorală (ASTRAL), cod CNCSIS 809.
Proiectul depus de reclamant a fost examinat de către experții evaluatori, care au acordat 92,30 puncte, conform criteriilor de evaluare, cu mențiunea că reclamantului nu i-au fost acordate cele 5 puncte aferente criteriului „CEEX" (Conformare la cerințele programului Cercetare de excelență - CEEX), considerându-se că acest criteriu nu este îndeplinit.
Împotriva punctajului acordat reclamantul a formulat contestația înregistrată sub nr. nr.8242/17.10.2018, prin care a solicitat revizuirea deciziei de neacordare a celor 5 puncte de la „criteriul CEEX", reiterând solicitarea de acordare a celor 5 puncte.
Prin adresele nr. 9485/11.11.2008 și_/19.12.2008, pârâtul CNCIS a comunicat reclamantului că soluția este de respingere a contestației formulate, întrucât nu s-a interpretat în mod greșit aplicarea criteriului CEEX, impunându-se menținerea punctajului acordat inițial.
Prima critică de nelegalitate formulată de reclamant este în sensul că acest criteriu, intitulat "Conformare la cerințele programului Cercetare de excelență - CEEX” a făcut parte din grila de notare a proiectelor doar la competiția 01 iunie 2007 și că, potrivit Deciziei Președintelui ANCS 9458/10.01.2008, Anexa 2 la Pachetul de Informații al Programului Idei (Formular de evaluare PNCDI-II-ID-PCE-2008-2), "criteriul CEEX" nu a mai făcut parte din grila de notare la Competiția 2 din martie 2008, la care a participat, iar acordarea bonusului de 5 puncte, în mod nelegal și netemeinic, în condițiile în care nu era prevăzut în grila de notare, altor proiecte din competiție l-a dezavantajat la notare, modificând clasamentul.
În legătură cu această critică, Curtea constată că, într-adevăr, în competiția din 2007, Criteriul CEEX a fost menționat în fișa de evaluare a proiectului, în timp ce, în competiția din 2008, acest criteriu nu mai este menționat în mod expres în fișa de evaluare.
Cu toate acestea, se observă că în pachetul de informații pentru aceasta competiție era prevăzuta și declarația pe propria răspundere privind conformarea la cerințele Programului Cercetare de Excelenta - CEEX, Modulul I sau II, prin care ofertantul trebuia să declare daca a participat la Programul CEEX, Modulul I sau II și daca a făcut aplicație în cadrul programului FP7 în calitate de coordonator sau lider al unui grup de cercetare partener.
Aceasta declarație a făcut parte din documentele solicitate în cadrul competiției, iar directorii de proiect pentru proiectele participante au completat și semnat aceasta declarație, în funcție de care au primit sau nu cele 5 puncte aferente Criteriului CEEX, ceea ce dovedește faptul că acest criteriu a fost aplicabil la evaluarea proiectelor în competiția din anul 2008, contrar susținerilor reclamantului.
Reclamantul a semnat declarația pe proprie răspundere, în calitate de Director proiect, participant la competiție (fila 210 dosar), aspect, dealtfel, necontestat.
Din cuprinsul acestei declarații, rezultă că acesta a declarat ca a condus proiectul CEEX Modulul 3, Interdicții solar - terestre de la microscala la modele globale (STIMM) derulat în intervalul septembrie 2005 - octombrie 2006 și ca nu a făcut aplicație în cadrul programului FP7 în calitate de coordonator sau lider al unui grup de cercetare partener, subliniind ca, desi nu are la momentul actual o aplicație formala în cadrul programului FP 7, considera ca obiectivul strategic al finanțării proiectului STIMM, respectiv întărirea participării la fluxul științific internațional și creșterea vizibilității cercetării romanești, a fost atins.
Față de această declarație, Curtea constată că reclamantul a avut cunoștință cu privire la aplicabilitatea acestui criteriu și la punctajul aferent, inclusiv la motivele instituirii criteriului CEEX, aceste aspecte rezultând din faptul că a invocat în declarație unele aspecte de natură să demonstreze că, deși în mod formal nu întrunește această cerință, dat fiind faptul că nu a făcut aplicație în cadrul programului FP7 în calitate de coordonator sau lider al unui grup de cercetare partener, în realitate, prin participarea la programul PECS, scopul acestei cerințe este atins
De asemenea, condițiile de participare la competiția de proiecte au fost aduse la cunoștința publica prin publicarea pe site-ul autorității contractante, în acest mod criteriul CEEX fiind cunoscut participanților la competiție încă de la începutul demarării programului.
Împrejurarea că, din punct de vedere formal, în cadrul competiției din anul 2008, acest criteriu nu mai este menționat în mod expres în fișa de evaluare, așa cum s-a întâmplat în competiția din anul 2007, nu poate conduce la concluzia că acesta a fost aplicat nelegal în anul 2008, întrucât în timp ce în competiția din anul 2007, verificarea îndeplinirii acestui criteriu s-a făcut de către evaluatori, ceea ce impunea includerea în fișa de evaluare, în competiția din 2008, verificarea îndeplinirii criteriului CEEX s-a analizat de către UEFISCSU (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării Științifice) și nu de către evaluatori, motiv pentru care nu a mai fost inclus în fișa de evaluare, fiind însă menținut în cadrul criteriilor de eligibilitate a proiectelor.
Așadar, în conformitate cu fișa de evaluare pentru competiția din 2008, evaluatorii aveau posibilitatea să acorde un punctaj de maximum 95 de puncte, diferența pana la punctajul de 100 de puncte acordându-se în măsura în care era îndeplinit criteriul CEEX.
Constatând așadar că acest criteriu, intitulat "Conformare la cerințele programului Cercetare de excelență - CEEX” a constituit un criteriu de eligibilitate și în anul 2008, nefiind aplicat în mod nelegal, așa cum susține reclamantul, urmează a se analiza modul de aplicare a acestui criteriu în ceea ce privește evaluarea proiectului depus de reclamant.
În ceea ce privește verificarea îndeplinirii acestui criteriu, se constată că, în situația în care directorul de proiect a participat anterior competiției din anul 2008, ca director de proiect în cadrul Programului CEEX și a făcut aplicație în cadrul Programului FP7, se considera că este îndeplinit criteriul CEEX, urmând a se acorda bonusul de 5 puncte, iar în cazul în care directorul de proiect a participat la Programul CEEX și nu a făcut aplicație în cadrul Programului FP7, se considera că nu este îndeplinit criteriul CEEX, consecința fiind neacordarea celor 5 puncte.
Curtea reține că, așa cum rezultă din Declarația pe proprie răspundere de la fila 2010, reclamantul a arătat faptul ca, în calitatea să de director de proiect, a condus proiectul CEEX Modul 3 „Interdicții solar - terestre de la microscala la modele globale (STIMM), derulat în intervalul Septembrie 2005 - Octombrie 2006 și că nu a făcut aplicație în cadrul Programului FP7 în calitate de coordonator sau lider al unui grup de cercetare partener.
Prin urmare, în mod corect s-a apreciat că reclamantul nu a îndeplinit criteriul CEEX iar pe cale de consecință, în mod corect acestuia nu i-a fost acordat bonusul de 5 puncte, întrucât acesta nu a făcut aplicație în cadrul Programului FP7.
Dealtfel, din cuprinsul declarației rezultă că însuși reclamantul cunoștea împrejurarea că nu îndeplinește acest criteriu, în acest sens fiind relevant pasajul „deși directorul de proiect nu are la momentul actual o aplicație formala în cadrul programului FP 7, consideram ca obiectivul strategic al finanțării proiectului STIMM, respectiv întărirea participării la fluxul științific internațional și creșterea vizibilității cercetării romanești, a fost atins".
În ceea ce privește faptul că reclamantul a câștigat un proiect depus în cadrul programului european PECS, așa cum rezultă și din adresa nr. 1312/05.02.2009 (fila 19), chiar dacă în cuprinsul adresei se exprimă opinia potrivit căreia acesta ar fi un program echivalent al programului FP7, Curtea apreciază că, în condițiile în care programul PECS nu a fost prevăzut în procedura competiției organizate în anul 2008, acordarea unei astfel de echivalări în favoarea reclamantului ar fi nelegală și ar genera discriminare intre participanți.
Pe de altă parte, se reține și pertinența susținerii pârâtei ANCS, în sensul că programul PECS nu se încadrează în Programul Cadru 7 al Uniunii Europene pentru cercetare și dezvoltare tehnologica (PC7), motiv pentru care acesta nu poate fi luat în considerare în cadrul competiției PN II.
În concluzie, Curtea constată că nu există nici un viciu de procedură în ceea ce privește evaluarea proiectului ASTRAL depus de reclamant în cadrul competiției 2 de proiecte în cadrul programului Idei, neacordarea bonusului de 5 puncte aferent criteriului CEEX fiind justificată de faptul că reclamantul nu a îndeplinit acest criteriu, întrucât nu a făcut aplicație în cadrul Programului FP7 în calitate de coordonator sau lider al unui grup de cercetare partener.
Întrucât evaluarea proiectului depus de reclamant este legală și temeinică, în mod justificat a fost respinsă contestația formulată de acesta iar în consecință, cererea de obligare a pârâtelor să includă proiectul în lista proiectelor finanțate și să recunoască eroarea săvârșită în evaluarea proiectului este neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
Aceeași soluție se impune și asupra cererii de obligare a pârâtelor la plata de daune morale, aceasta având un caracter accesoriu în raport de petitul principal, obligarea la plata de despăgubiri putând fi dispusă numai în condițiile în care cererea principală ar fi fost întemeiată.
Or, față de soluția de respingere ca neîntemeiată a cererii principale vizând modalitatea de evaluare a proiectului științific depus de reclamant în cadrul competiției din anul 2008, în virtutea principiului de drept „accesoriul urmează principalul”, aceeași soluție se impune și cu privire la solicitarea de daune morale, neputându-se reține în sarcina pârâților fapta ilicită constând în nerespectarea criteriilor de evaluare.
În ceea ce privește cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, întemeiată pe dispozițiile art. 60-63 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, dat fiind faptul că între pârâți și chematul în garanție nu există raporturi contractuale care să constituie izvor al obligației de garanție iar o astfel de obligație nu rezultă din nicio prevedere legală.
În subsidiar, soluția de respingere a cererii de chemare în garanție se impune în raport de soluția de respingere ca neîntemeiată.a cererii de chemare în judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRÂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerului Educației Naționale.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților A. NAȚIONALĂ PENTRU CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ (ANCS) și C. NAȚIONAL AL CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR (CNCIS).
Respinge acțiunea în contradictoriu cu pârâtul Ministerului Educației Naționale, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul M. O., cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat „I. E. B.”, cu sediul social în sector 3, București, .. 23-25, ., ., în contradictoriu cu pârâții C. NAȚIONAL AL CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR (CNCIS), cu sediul în sector 5, București, .. 1, .>A. NAȚIONALĂ PENTRU CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ (ANCS), cu sediul în sector 1, București, .-25, ca neîntemeiată.
Respinge cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.06.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. P. M. C. I.
Red.jud. C.P.
Tehnored. I.C./7ex.
..2013
| ← Despăgubire. Sentința nr. 700/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 5572/2013.... → |
|---|
